Gazeta Învățământului, 1957 (Anul 9, nr. 404-451)
1957-01-04 / nr. 404
V Proletari din toate țările, unitival ANUL IX Nr. 4044 PAGINI, 25 BANI Vineri 4 ianuarie 1957 Pentru succesul consfătuirilor privitoare la politehnizarea învățămîntului ________________________________ în orașul și raionul Reșița Activitatea pentru introducerea învățămîntului politehnic în școlile orașului și raionului Reșița s-a intensificat mult în perioada de pregătire a consfătuirii raionale. Cu prilejul ședinței organizate de către comitetele executive ale sfatului popular raional și orășenesc cu directorii întreprinderilor din localitate s-au stabilit unele măsuri organizatorice menite să asigure introducerea elementelor de politehnizare. Pînă în prezent numeroase școli au fost dotate de către întreprinderile care le tutelează cu unelte necesare atelierelor de tîmplărie și lăcătușerie. Școlile care n-au ateliere proprii își desfășoară activitatea practică în atelierele întreprinderilor. Cadrele didactice din raion așteaptă cu mult interes lucrările consfătuirii, convinse fiind că aceasta le va ajuta să-și îndeplinească mai bine sarcinile legate de realizarea învățămîntului politehnic. Pregătiri intense Cu prilejul Întocmirii referatelor ce vor fi prezentate în cadrul apropiatelor consfătuiri raionale, inspectorii și metodiștii din raionul Tudor Vladimirescu au cules un bogat material cu privire la realizările școlilor și ale cadrelor didactice în ceea ce privește introducerea invățămîntului politehnic. Numeroase școli au organizat activitatea practică a elevilor în atelierele școlilor tehnice și profesionale sau ale unor întreprinderi. Astfel, elevii școlii de 7 ani nr. 71 își desfășoară activitatea practică în atelierele școlii profesionale auto. Școala de șapte ani nr. 80 își trimite elevii pentru practică în atelierele întreprinderii „Ilie Pintilie". Școala de 7 ani nr. 84 a organizat practica la întreprinderea „Romargint", iar școala nr. 93 la întreprinderea „Bela Breiner". Elevii școlii medii nr. 26 desfășoară o rodnică activitate practică la școala tehnică de mecanică. De asemenea, colectivele care au întocmit referatele au cules date cu privire la activitatea deosebit de rodnică în ceea ce privește introducerea invățământului politehnic a unor profesori fruntași. Astfel, tov. Simion Pamfil, profesor de fizică la școala medie nr. 17, a construit cu elevii numeroase aparate de fizică. Cu privire la această activitate tov. Simion Pamfil a prezentat, în cadrul sesiunii centrale a lecturilor pedagogice, un referat întitulat: „Confecționarea aparaturii și a materialului de laborator cu ajutorul elevilor și prin mijloace proprii". In perioada pregătirilor consfătuirilor raionale s-a întărit legătura cu întreprinderile care patronează școli. Pentru a consolida și mai mult această legătură, secția de învățămînt a raionului T. Vladimirescu a invitat la consfătuire pe directorii întreprinderilor „Timpuri noi", „Ilie Pintilie“, „7 Noiembrie“, „Romargint" etc. EUGEN CUMPĂTĂ șeful secției de învățămînt a raionului Tudor Vladimirescu La cercul profesorilor de științe naturale Pentru ca lucrările consfătuirii raionale din ianuarie să aibă rezultate cît mai rodnice, secția de învățămînt a raionului Rîmnicu Vîlcea a organizat brigăzi alcătuite din metodiști și cadre didactice fruntașe care au studiat realizările școlilor cu privire la introducerea învățămintului politehnic. In ședințele cercurilor pedagogice de specialitate au fost prezentate referate în care s-au arătat realizările obținute în cadrul predării diferitelor obiecte de Învățămînt ca fizica, chimia, științele naturii, geografia etc. Astfel, în cercul pedagogic al profesorilor de științe naturale referatul prezentat de tovarășa Maria Scarlat a scos în evidență atît realizările obținute, cît și greutățile întimpinate de către profesorii care predau acest obiect. Referatul a pus în lumină activitatea desfășurată cu elevii pe parcela experimentală de către tov. Grigorie Lăzărescu, profesor la școala medie nr. 1 din Rîmnicu Vîlcea. Parcela experimentală a acestei școli a fost împărțită în sectoare destinate pomiculturii, silviculturii, cerealelor etc. Sub conducerea tov. Lăzărescu elevii au executat lucrările agricole de primăvară și de toamnă, precum și numeroase experiențe. Rezultatele muncii școlii medii nr. 1 sînt concretizate într-un album intitulat „Contribuția adusă de școala noastră la politehnizarea invățămîntului de cultură generală". Acest album va fi prezentat la expoziția organizată cu prilejul consfătuirii. MARIA ILIESCU șeful secției de învățămînt a raionului Rîmnicu Vîlcea Activitatea educatoarelor Educatoarele din orașul Timișoara intîmpină consfătuirea din ianuarie cu însemnate realizări în munca metodică. Ele se pregătesc temeinic pentru discuțiile ce vor avea loc în cadrul consfătuirii. La ședințele cercurilor pedagogice din luna decembrie au fost prezentate referate cu privire la activitatea practică a copiilor preșcolari și s-au ținut lecții deschise. Cu acest prilej educatoarele au expus materialele folosite în cadrul muncii lor cu copiii. La grădinița de cartier nr. 14 lucrările au fost expuse pe teme. Astfel, în cadrul temei „Pădurea" au fost reunite animale și plante specifice acestui mediu, confecționate în întregime din materiale culese de copii din pădure. In cadrul temei „Gospodăria colectivă" au fost expuse animale, păsări de casă, cotețe din castane etc. — toate legate de specificul muncii în gospodăriile colective. Grădinițele nr. 11 și 26 de cartier au prezentat marionete confecționate din materiale din natură. Se constată rezultate îmbucurătoare in organizarea colțurilor naturii vii In grădinițe. In general, toate colțurile cuprind plante, animale, păsări și acvarii cu pești. Printre plantele care se găsesc la colțurile naturii vii ale grădinițelor din Timișoara sunt plante indigene, precum și plante exotice ca, de exemplu, cactuși, lămîi, ficuși, asparagus, oleandri etc. Grădinițele de cartier nr. 1, 2, 4, 5, 12 și 14, precum și grădinița de pe lîngă întreprinderea „Nikos Beloianis“ posedă la colțurile naturii vii animale ca iepuri, cobai, precum și acvarii cu pești sau colivii cu păsări. La grădinița nr. 14 există un terariu cu broaște pentru care copiii aduc rime și musculițe, precum și o bufniță pe care tot copiii o hrănesc cu carne crudă și păsări. Toate aceste realizări vor fi expuse la consfătuirea raională, care va prilejui astfel un larg schimb de experiență. MARIA NEDIU directoarea grădiniței de copii nr. 14 Timișoara Au început examenele în facultăți IF Examen la „Teoria tractoarelor" în anul V al Facultății de automobile și tractoare din Orașul Stalin. [Pj Zilele fericite ale vacanței Vacanța a adus pionierilor și școlarilor de pe întinsul patriei noastre numeroase surprize: serbări in jurul pomului de iarnă, la care tradiționalul Moș Gerilă și-a descărcat sacul cu daruri, viz te , in uzine și fabrici mari, în GA.C. și G.R.S.; întîlniri cu scriitori, cu oameni de știință și artiști, cu fruntași în producție, pe care înainte nu i-au cunoscut decit din cărți și din povestirile pedagogilor.Să pășim alături de acești copii și împreună cu ei să gustăm bucuriile vacanței. ORĂȘELUL COPIILOR Craiova, bătrîna cetate a Olteniei, a întinerit de-a binelea mijlocul ei, în „grădina tineretul” lui s-a deschis noul orășel — orășelul celor mici — înconjurat de brazi cu eterna lor verdeață. Urșii, lupii, vulpile, căprioarele, cerbii și iepurașii, toate aceste animale sunt prezente. Intrarea străjuită de doi coloși de zăpadă, care veghează parcă asupra orășelului. In interiorul lui se înalță o clădire impunătoare : e librăria copiilor, pe pereții căreia sunt pictate scene din poezia „Iarna pe uliță“. Mai departe, pe tablouri mari, se inșiră scene din basme : „Guliver în țara piticilor", „Motanul încălțat“ etc. Pe aceeași alee se află teatrul de păpuși și teatrul de copii, unde sute de copii asistă zilnic la programele pregătite de preșcolari și de elevi cu ajutorul artiștilor de la teatrele din localitate. In mijlocul orășelului, ca un uriaș albit de numărul anilor, se înalță chipul lui Moș Gerilă In orășel copiii au prilejul să se înfrupte din toate bunătățile vizitînd chioșcul cu înfățișare de bucătar care-i invita pe vizitatori. Orășelul copiilor e plin de animație plnă seara cînd Moș Ene începe să închidă genele vizitatorilor. IN LUMEA UNOR PERSONAJE DIN BASME îmbrăcați care de care mai pestriț și mai original, sute de copii din Iași s-au adunat să petreacă laolaltă o seară plăcută. E seara carnavalului, lașul întreg ,trăiește bucuria lor. In prima parte a programului, din traista lui Moș Gerilă s-au descărcat o mulțime de pachete cu dulciuri și cărți care s-au împărțit copiilor veniți la carnaval. Au urmat apoi jocuri distractive, pline de farmecul copilăriei, prezentate de pionieri și școlari costumați în „Albă ca zăpada și cei 7 pitici", „Scufița roșie", „Capra cu trei iezi". In mijlocul dansatorilor, Ileana Cosinzeana se rotește în joc plină de grație. Înconjurată de crai și feți frumoși. In at colț participanții la carnaval fac haz pe seama lui Ionel, personajul din „Vizita" lui Caragiale, nud de metehnele lui Flămînzilă și Setilă din basmul lui Ion Creangă. O noapte feerică, plină de amintiri care nu se vor șterge niciodată. AZI UNDE MERGEM? Când doi colegi de școală sau doi prieteni se întilnesc pe străzile Ploeștiului, ei se întreabă in grabă: „Azi unde mergem?“. Adevărat ! Unde să mergi mai înainte ? La casa pionierilor, unde au loc minunate serbări ? La cinematograf, sau la teatru unde se joacă „Baba Hirca“, „Nota zero la purtare“ sau alte piese? In orașul copiilor ? Sau să stai acasă și să te pregătești pentru carnavalul ce va avea loc in sala de festivități a uzinelor „1 Mai“ și la care vor lua parte peste 2.000 pionieri și școlari ? Asemenea întrebări își pun și copiii din Fieni, Moroeni, Bezdead, unde vacanța elevilor a fost organizată deosebit de plăcut. Chiar în satele cele mai îndepărtate s-au organizat pentru școlari serbări, audiții la radio, întreceri cu săniuța. PENTRU PIONIERII ȘI ȘCOLARII DIN CAPITALĂ Casa de cultură a sindicatelor din Capitală organizează un program special pentru vacanța de iarnă a pionierilor și școlarilor. Mii de copii ai oamenilor muncii participă la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile au loc numeroase manifestări cultural-artistice printre care: „O după-amiază literară", „Concurs de recitări și cîntece", „O dimineață de ghicitori științifice", „Șezătoare turistică", ..Concert-ghicitoare“, „Iarna în povești și poezii", „In țara basmelor" și altele. Pionierii și școlarii din Capitală pot viziona, de asemenea, producții cinematografice artistice, științifice și de desene animate : „Corabia viselor", „Primul punct", „Căpitănia-15* ani“, „Băiețașul vrăjit“, „Descoperire misterioasă“, ,,Aventurile unui pinguin" „Zborul în lună" etc. La spectacolele ce au loc zilnic, atît dimineața cit și după-amiaza, își dau concursul Teatrul de păpuși și marionete „Țăndărică", Circul de stat, școala populară de artă, Ansamblul de copii al Casei de cultură a sindicatelor. Teatrul de marionete al clubului învățămînt București. » ROADELE MUNCII CULTURALE înflorește tot mai mult viața culturală în comuna Domnești din raionul Curtea de Argeș. Aceasta se datorește și cadrelor didactice, care aduc o contribuție importantă în desfășurarea muncii culturale. Succese deosebite au obținut cadrele didactice în decursul ultimilor ani îndeosebi în munca de alfabetizare. Azi în comună nu mai există nici un neștiutor de carte. Foștii analfabeți dețin acum munci de răspundere în cadrul diferitelor întreprinderi și organizații. Astfel, tov. Gheorghe Badea este membru în comitetul de conducere al căminului cultural, cititor pasionat al bibliotecii sătești, iar tov. Nicolae Cristățoiu, salariat al spitalului unificat, este membru în comisia gospodăriei locale a sfatului popular. S-au obținut succese în munca artistică. Se îmbunătățește mereu activitatea corului căminului cultural, premiat pe țară la cel de al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori. De cor se ocupă profesorul Al. Popescu: împreună cu celelalte cadre didactice, el antrenează pe cetățenii din comună , participarea regulată la repeiții. O activitate frumoasă desfășoară și echipa de teatru, condusă de pr. Iustina orchestra, Ale Ionescu, precum și cărei instrumente au fost donate căminului cultural de către Ministerul Culturii ca o răsplată a activității desfășurată pentru culturalizarea maselor. De curînd s-au deschis cursurile ercului agrotehnic de pe lîngă mundul agricol al comunei, la care participă 30 de țărani muncitori, si se pregătesc în cursul iernii, narmîndu-se cu noi cunoștințe pentru a smulge pămîntului roade îi mai bogate. In primăvară se va face o planație masivă de pomi fructiferi și ar avea loc demonstrații practice e terenul experimental al cercuui agrotehnic. LUCA A. IONESCU ] Oameni ai muncii din învățămînt candidați în alegeri GRIJA PENTRU OM LEGEA SUPREMA Poporul nostru muncitor s-a convins, prin propria sa experiență, că pentru Partidul Muncitoresc Român și pentru guvernul Republicii Populare Romíne, grija pentru oamenii muncii, pentru ridicarea nivelului lor de trai este legea supremă. Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 constituie o nouă și puternică dovadă a neslăbitei atenții pe care partidul o acordă îmbunătățirii sistematice a condițiilor de trai și de muncă ale celor ce muncesc. In perioada care a trecut de la Congresul al II-lea al partidului economia noastră națională s-a dezvoltat continuu. Față de anul 1955, producția industrială a crescut în primul an al celui de al doilea plan cincinal cu peste 10 la sută. Producția mijloacelor de producție a crescut cu peste 13 la sută. S-au dat în funcțiune noi fabrici, uzine, instalații și construcții socialculturale. Oamenii muncii au primit în anul 1956, atît prin construcțiile de stat cît și prin construcția prin credite, 16.000 de apartamente. Această cifră nu cuprinde locuințele construite de populație din mijloace proprii. In activitatea industriei și a altor ramuri a avut loc o îmbunătățire calitativă care s-a concretizat în creșterea productivității muncii și în reducerea cheltuielilor de producție și circulație. In felul acesta s-a realizat o economie de circa 1,8 miliarde lei, Ca urmare, în cursul anului s-au îmbunătățit salariile în anumite ramuri, iar spre sfîrșitul anului s-au sporit salariile și pensiile mici și s-a acordat ajutorul de stat pentru copii. Cheltuielile bugetare pentru acțiuni social culturale au crescut cu peste 500 milioane lei față de cele din 1955. Prin asigurările sociale salariații au primit cu 200 milioane lei mai mult ca în 1955. Progrese însemnate s-au realizat și în agricultură. Producția vegetală animală a rămas însă în urma dezvolitării industriei și a cerințelor crescînde determinate de sporirea continuă a consumului populației. „In perioada care urmează — arată tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — continuînd să dezvoltăm cu precădere industria producătoare de mijloace de producție, este necesar să punem în centrul atenției noastre sarcina dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de consum, concentrînd în aceste ramuri în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și financiare“. Plenara C.C. al P.M.R. a examinat proiectul planului de stat și proiectul bugetului de stat pe 1957, pe care Consiliul de Miniștri urmează să le prezinte spre aprobare Marii Adunări Naționale. Considerînd necesară îmbunătățirea proporției între fondul de acumulare și fondul de consum al populației, pentru a se repartiza o parte mai mare din venitul național în vederea satisfacerii cerințelor materiale și culturale ale poporului muncitor, C.C. al P.M.R. a reexaminat unele prevederi ale Directivelor celui de-al II-lea plan cincinal și a hotărît unele reduceri ale fondului de investiții. Plenara C.C. al P.M.R. a stabilit că, odată cu dezvoltarea continuă a industriei producătoare de mijloace de producție, este necesară concentrarea eforturilor asupra dezvoltării agriculturii și producției bunurilor de larg consum. Comitetul Central a hotărît să supună aprobării tuturor organizațiilor de partid îndreptările corespunzătoare în Directivele Congresului al II-lea al partidului cu privire la cel de-al doilea plan cincinal. In mod firesc, preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale clasei muncitoare, pe măsura progreselor realizate în dezvoltarea economică a țării. Această grijă izvorăște din însuși caracterul statului nostru democrat-popular, stat al oamenilor muncii, din caracterul partidului nostru, partidul clasei muncitoare După cum se știe în cursul anului 1956 partidul și guvernul au luat măsuri care au dus la îmbunătățirea salarizării într-o serie de ramuri de activitate și la majorarea veniturilor muncitorilor cu salarii mici. Pe baza indicațiilor Congresului al II-lea al partidului, Comitetul Central a studiat problema sporirii cîștigului tuturor categoriilor de muncitori pe calea îmbunătățirii sistemului actual de salarizare și normare. Plenara din 27—29 decembrie 1956 a aprobat propunerile privind îmbunătățirea sistemului de salarizare, sistem care va (Continuare în pag. 4-a) Chemare la întrecere în sprijinul politehnizării învățămîntului de cultură generală Pentru a ajuta școlile de cultură generală sa lege cît mai strint predarea de practică, sa îndeplinească sarcinile cu privire la realizarea învățământului politehnic trasate de Hotârîrea C C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la îmbunătățirea învățământului de cultură generală, școala profesională de ucenici din Fieni cheamă la întrecere toate școlile profesionale de ucenici din țară pentru înzestrarea școlilor de cultură generală cu scule și piese necesare atelierelor școlare. Iată textul acestei chemări : CĂTRE TOATE ȘCOLILE PROFESIONALE DE UCENICI DIN ȚARA In lumina Hotărîrii C.C. al P.M R. și a Consiliului de Miniser cu privire la îmbunătățirea învățămintului de cultură generală școala profesională de liceale din Fieni, pendinte de Ministerul Industriei materialelor de construcții, cheamă la întrecere toate școlile profesionale de ucenici din R.P.R. în legătură cu următoarele obiective: 1. confecționarea de truse necesare atelierelor școlilor de cultură generală ; 2. înzestrarea a cu mai multe școli de 7 ani și medii cu truse. Inițiativa școlii profesionale din Fieni este menită să mobilizeze un mare număr de școli profesionale in sprijinul importantei acțiuni de înzestrare a atelierelor școlare cu cele necesare activității practice a elevilor. Și pină acum școala din Fieni s-a preocupat de ajutorarea școlilor de cultură generală în ceea ce privește realizarea Învățămintului politehnic. Astfel, elevii școlii au pregătit un frumos dar de anul nou, care a fost trimis „Gazetei învățămintului" pentru c a predat unei școli de 7 ani sau medii care vrea să-și organizeze un atelier. Darul constă într-o trusă cuprinzind scule necesare pentru prelucrarea Herului la rece : ciocane, compase, dălți, cadre cu ferăstrău metalic și var trimis școlii medii nr. 1 din Tulcea. Ucenicii sunt convinși că prin darul lor vor contribui la dezvoltarea politehnizării învățămintului. Intr-un atelier al școlii D' TÎNARA CANDIDATA e curînd una din sălile de clasă ale școlii elementare din comuna Pîrjol, raionul Moinești, devenise neîncăpătoare pentru cuprinde pe țăranii muncitori veniți a aici din comunele Poduri, Prigoreni etc., care aparțin Bucșești, circumscripției electorale nr. 13 Pescari. Ei s-au adunat aici pentru a propune pe candidatul lor în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională. Ședința a fost deschisă de tov. Gheorghe Bocu, delegatul consiliului regional F.D.P., care, după ce a scos în evidență realizările obținute de poporul muncitor din țara noastră, precum și realizările oamenilor din comuna Pîrjoi, a propus muncii drept candidat în alegerile pentru Marea Adunare Națională pe tînăra învățătoare Maria Chițu, de la școala de 4 ani din satul Cîmpeni, comuna Pîrjoi. Tovarășa Maria Chițu, deși învățătoare tînără, avînd o activitate de numai cinci ani pe ogorul școlii, a reușit, printr-o muncă susținută și cu ajutorul permanent al organelor de partid și de stat, să obțină rezultate foarte bune în munca de instruire și educare a elevilor săi. Din preocupările tovarășei Chițu nu a lipsit nici activitatea social-culturală. Ea și-a pus întreaga capacitate și putere de muncă în scopul ridicării nivelului cultural al țăranilor muncitori și al lichidării neștiinței de carte în satul Cîmpeni. Pentru aceste motive, propunerea făcută de tov. Gheorghe Bîcu a fost susținută cu căldură de cei prezenți. Tovarășii Gheorghe Popovici, președintele comitetului executiv al sfatului popular din comuna Pîrjol, Gheorghe Hagimă, directorul școlii din comuna Băsești, Nicolae Alexandrescu, Gura Mireanu și mulți alții au arătat meritele candidatei și și-au exprimat Cartierul Filimon Sîrbu din orașul Constanța este locuit în cea mai mare parte de ceferiști, de muncitori de la întreprinderea textilă „întrecerea socialistă“ și de la un mare trust de construcții. In centrul cartierului se află școala de 7 ani nr. 21, care a cunoscut o largă dezvoltare în anii puterii populare. Director al școlii este, de aproape doi ani, învățătorul comunist Gheorghe Rădulescu — om activ, perseverent, bun organizator și priceput agitator. Cînd a început campania pentru preconvingerea că prin munca ei stăruitoare îi va reprezenta cu cinste in Marea Adunare Națională. In încheiere a luat cuvîntul tovarășa Maria Chițu, care a spus între altele : „Nu voi uita niciodată ziua de astăzi, încrederea pe care mi-ați arătat-o mă va întări și mai mult în munca mea, mă va ajuta să înving mai ușor greutățile ce mi se vor ivi în cale. Voi sluji întotdeauna cauza partidului și a poporului“. ION VIERU gătirea alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională, tovarășul Gheorghe Rădulescu și-a adunat colectivul pedagogic și a discutat măsurile care pot să asigure în cele mai bune condițiuni lămurirea cetățenilor — Să facem o adunare cu părinții, a spus un profesor. — Da... dar cred că ar fi mai bine ca la această adunare să invităm și cetățeni care nu au copii la școală. Vom putea lărgi astfel sfera muncii noastre de lămurire — a fost de părere tovarășul Rădulescu. In ziua adunării, sala școlii era tixită de lume. Directorul a făcut o expunere clară despre drepturile pe care Constituția le acordă cetățenilor patriei noastre, insistînd cu deosebire asupra dreptului de a alege și a fi ales, arătînd cetățenilor, pe baza exemplelor locale, ce înseamnătate mare are, pentru viața noastră politică, exercitarea cinstită, liberă, cu simț de răspundere a acestui drept. Participanții la adunare și-au amintit ce se petrecea în cartierul lor în preajma și în timpul alegerilor de altă dată, care nu aduceau niciodată vreo îmbunătățire, ba accentuau mizeria în care se zbateau familiile muncitorilor. După ce tovarășul Rădulescu a arătat spiritul larg democratic al legii electorale și a vorbit despre modificările aduse de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale, a îndemnat pe cei de față să verifice dacă se află înscriși în listele de alegători. Colectivul școlii a mai luat, la sugestiile directorului, și alte măsuri. Astfel, pedagogii folosesc vizitele la domiciliul elevilor și pentru lămurirea diferitelor probleme legate de alegeri. Cadrele didactice de la școala de 7 ani nr. 21 din Constanța, în frunte cu tov. Gheorghe Rădulescu, desfășoarăo activitate rodnică în campania electorală. ÎNVĂȚĂTORII AGITATORI ACAD. PROF. DR. ȘT. S. NICOLAU, propus candidat al F.D.P. in circumscripția electorală Brăila-Nord PROF. UNIV. DUMITRU PRAPORGESCU, propus candidat al F.D.P, in circumscripția electorală Tei. M ACAD. PROF. RALUCA RIPAN, propusă candidat al F.D.P. in circumscripția electorală Beclean.