Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-01-03 / nr. 976
HOTÂRÂREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND MAJORAREA SALARIILOR $1 EXPERIMENTAREA NOULUI SISTEM DE SALARIZARE DIN ÎNTREGUL INVĂȚĂMINT Pe linia înfăptuirii prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie anul trecut cu privire la îmbunătățirea sistemulu de salarizare și majorarea salariilor, Consiliul de Minștri a adoptat recent o Hotărire prin care aprobă, începînd cu data de 1 ianuarie 19 ®.,majorarea salariilor și experimentarea noului sistem de salarizare în întregul învățămînt. Pe baza acestei Hotărîri salariile în învățămînt vor fi majorate în medie cu 19,1 la , sută diferențiat pe grade de '/*ț$-2»r* ,ca: sonal. Astfel, pentru cadrele didactice din învățămîntul preșcolar, obligatoriu de cultură generală, liceal, profesional și tehnic creșterile medii vor fi de aproape 20 la sută, iar pentru cele din învățămîntul superior de circa 15 la sută, acordîndu-se creșteri mai mari cadrelor didactice cu salarii mici și celor cu vechime mare în învățămînt. Noul sistem de salarizare aprobat prevede ca salarizarea să se facă în raport cu funcția îndeplinită, pregătirea cerută pentru ocuparea ei, stagiul în învățămînt, calitatea activității instructiv-educative și științifice, gradul didactic obținut și condițiile specifice de activitate. Diferențierea salariului tarifar lunar, potrivit cu calitatea muncii instructiv-educative a fiecărui cadru didactic, se va face printr-un număr de 9 gradații ce se acordă din 8 în 5 ani de activitate în învățămînt. Stagiul de 5 ani va putea fi redus la 4 ani pentru acele cadre didactice care au obținut rezultate deosebit de valoroase în activitatea instructiv-educativă și științifică în perioada în care se acordă gradația. De asemenea, el poate fi redus la 3 ani pentru cadrele didactice din învățămîntul preșcolar, obligatoriu de cultură generală, liceal, profesional și tehnic dacă unitatea de învățămînt este situată într-o localitate rurală cu condiții deosebite. Se prevede, de asemenea, posibilitatea acordării unei gradații de merit cadrelor didactice cu o vechime de peste 25 ani în învățămînt, care au obținut rezultate remarcabile în activitatea ce au desfășurat-o. Această gradație va da dreptul la salarii tarifare majorate cu circa 10 la sută față de salariile tarifare prevăzute pentru funcțiile îndeplinite, la gradația cea mai mare. finind seama de necesitatea ridicării continue a calificării și a cunoștințelor profesionale salariile sunt diferențiate și în raport cu gradele didactice obținute. Astfel, salariile pre«si-en- J »clartice care au obținut gradul II vor fi mai mari cu circa 10 la sută față de cele ale cadrelor definitivate, iar cele corespunzătoare gradului I cu circa 15 la sută față de salariile stabilite didactic II. în pentru gradul învățămîntul superior se prevăd salarii diferențiate pentru profesorii și conferențiarii cu titlul științific obținut și cei fără titlu științific. In cadrul fondului de salarii planificat ca urmare a majorării salariilor se va constitui un fond de premiere de pînă la 2 la sută pentru stimularea, prin acordarea de premii anuale, a personalului didactic, didactic tehnico-administrativ ajutător, și muncitorilor care au obținut a rezultate individuale meritorii. . Tot pe aceeași dată se vor majora corespunzător și salariile personalului didactic care îndeplinește funcții de îndrumare și control la inspectoratele școlare județene. Pentru personalul didactic ajutător și personalul tehnic, economic și administrativgospodăresc (inclusiv personalul din cămine și cantine) majorarea salariului se va aplica pe aceeași dată, noile salarii tarifare fiind stabilite în corelație cu cele prevăzute pentru funcții similare în Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 914/1968 privind experimentarea noului sistem de salarizare în unitățile economice. Salariații din învățămîntul de toate gradele vor beneficia în continuare de alocația de stat pentru copii sau de alte drepturi care se acordă în funcție de nivelul salariilor tarifare, chiar dacă în urma aplicării noilor salarii sunt depășite plafoanele de salarii stabilite prin actele normative în vigoare. Hotărîrea prevede că Ministerul Invățămîntului va lua măsuri pentru perfecționarea organizării muncii și pentru mai buna precizare a sarcinilor și atribuțiilor ce revin funcțiilor didactice pe locuri de muncă, asigurindu- orimitearm V. cadrelor corespunzător pregătirii lor, rit și folosirea deplină a timpuli de lucru, în vederea înfăptuirii consecvente a principului retribuirii fiecăruia in raport cu îndeplinirea sarcinilor. De asemenea, Ministerul învățămîntului va îmbunătăți normativele de personal și statele tip de funcții pentru personalul didactic ajutător, tehnic, economic, administrativ, muncitori și personalul operativ din unitățile de învățămînt de toate gradele pentru o mai rațională folosire a acestui personal. Conducerile unităților de învățămînt vor stabili sarcini individuale fiecărui angajat, în așa fel încît să se asigure o încărcare echilibrată a tuturor salariaților. Prevederile Hotărîrii asigură atît majorarea simțitoare a salariilor întregului corp didactic cît și o mai bună corelare a acestora cu salariile cadrelor din alte sectoare de activitate. în Hotărire își găsește expresia grija permanentă a conducerii de partid și de stat pentru școală și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale slujitorilor ei. Ea este totodată o manifestare a înalttei aprecieri pe care o dă partidul și întregul popor misiunii de răspundere încredințată corpului didactic pentru instruirea și educarea generațiilor tinere, pentru dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului în Republica Socialistă România. Proletari 'din toate țările, uniți-vă ! Anul XXI-Nr. 976 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ Vineri 3 ianuarie 1969 4 pag. 25 bani F7- a Programele examenului de bacalaureat - pag. 2 ■ Studiul literaturii române in liceu - pag. 3 ■ Planul de invățămint al școlii generale de 10 ani (proiect) - pag. 4 n ■ In preajma Anului Nou, un grup de pionieri și școlari din Capitală au venit la sediul C.C. al P.C.R. ca să aducă conducerii de partid și de stat tradiționalele urări de fericire și de sănătate. In numele celor peste trei milioane de școlari ai țării, micii colindători au exprimat, in plugușorul pe care l-au rostit, mulțumirile cele mai fierbinți partidului comunist pentru copilăria luminoasă pe care o trăiesc in patria noastră socialistă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumi) colindătorilor a - și le-a trat lor, ca și tuturor școlarilor patriei noastre, rezultate cit mai bune la învățătură, o viață tot mai frumoasă după datina străbună, colindătorilor li s-au oferit covrigi și mere, bomboane, nuci și portocale. S-ar putea crede și. o iarnă la alta vacanță nu-și prea schimbă repertorica bucuriile sale sunt mereu aceleași. Și totuși, nu-i chiar așa. E drept, decorul rămine întotdeauna neschimbat, dar fiecare vacanță vine cu „încărcătura“ sa de nou, cu bogăția sa de originalitate, cu specificul ei inedit, care o deosebește de cele din anii trecuți. In fiecare școală, pionierii și elevii au sărbătorit în acest an aniversarea Republicii prin entuziaste manifestări artistice, pe care s-au străduit să le prezinte intr-un chip cît mai original. Unii au organizat, bunăoară, montaje literare, alții au cîntat frumusețile patriei prin imaginare călătorii pe harta ei sau prin spectaculoase îmbinări de cîntec, dans și vers. Și, indiferent de modalitatea aleasă, pretutindeni serbările închinate Republicii au exprimat dragostea fierbinte a milioanelor de școlari pentru patria noastră socialistă, pentru partidul care le poartă atîta grijă părintească. Sărbătorile de iarnă au adus cu ele și carnavaluri, serbări ale pomului de iarnă, revelioane. Pionierii din Capitală, bunăoară, și-au petrecut un carnaval pe luciul gheții. Elevii din orașul Sfîntu Gheorghe au ținut ca, la carnavalul lor, fiecare costum să reprezinte un erou îndrăgit din literatură, organizînd, cu sprijinul profesorilor de română, o adevărată paradă unde, sub ghirlandele de brad, și-au dat întîlnire zeci de personaje ale cărților preferate. La Bacău,membrii cercurilor de folclor de la școlile generale nr. 1 și nr. 5, cere au participat în timpul prmului trimestru, sub conducerea profesorilor, la cîteva expeații pentru culegerea celor frumoase datini și obiceiuri locale legate de Anul Nou, ci valorificat acum materialul cUoS in cadrul unui festival <2osebit de atrăgător și de ordinul Haină nouă îmbrăcat și vacanța elevilor din Brașov. Fiecare acțiune a căpătat cîte un nume care i-a^nferit sensuri și rezonanțe deosebite: ,Ștafeta săniuțelor săniuța zburătoare" etc. O drumeție din pădurea înălbită de ninoare a fost intitulată pe inge 1 roșii drumeți brașoveni „Călătorie în lumea zăpezii". Nu ne putem opri decirgdeva din activitățile acestei acanțe, căci programul său ste altul de la o școală la alta, șie pe cît de variat și atractiv, atît de bogat. Am ținut să sintem însă faptul că, indirent de genul acțiunilor, ceea e le-a asigurat și le asigură fumusețea, farmecul, adeziura școlarilor și mai ales valorea educativă este acel ceva vii și spontan, este aerul de țospețime și inedit pe care ce l-au organizat l-au dat ficăreia. M. VERDEȘJ Mărturia unei inalte aprecieri fată de oameni școlii Un nou fapt se adaugă marilor temeiuri de bucurie și optimism ale membrilor corpului profesoral din tara noastră la acest început de an — Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind majorarea salariilor experimentarea noului sistem de samilarizare în întregul învățămînt. Ei văd în această Hotărire, care se înscrie consecvent pe linia politicii guvernului României socialiste, orientată, către creșterea continuă a bunăstării poporului și ridicarea nivelului de cultură și civilizație al țării, o nouă și puternică mărturie a grijii neapărute pe care o arată partidul și guvernul față de școală și față de slujitorii acesteia încă din primele ore ale dimineții de 29 decembrie 1968, imediat după ce au aflat vestea adoptării noii Hotărîri, a cărei aplicare din prima zi a anului 1969 va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a condiției social-economice și profesionale a corpului didactic, zeci și zeci de mii de educatoare, învățători și profesori din instituțiile de învățămînt de toate gradele au ținut să-și exprime, în adunări, satisfacția pentru măsurile cuprinse în acest document, în adunarea care s-a desfășurat la liceul bucureștean de veche tradiție „Gheorghe Lazăr“ a luat cuvîntul profesorul Victor Iliescu, directorul școlii, care a subliniat înaltele semnificații ale prevederilor noii Hotărîri, aprecierea implicită pe care o exprimă aceasta față de munca instructiv-educativă desfășurată cu abnegație și talent de întregul corp didactic din țara noastră, față de activitatea valoroasă a acestuia pe tărîm cultural, în cuvîntul lor profesorii Vasile Florescu, Nicoară Gălășanu, Natalia Petrin și alte cadre didactice de la liceul „Gh. Lazăr“ s-au referit la îmbunătățirea condițiilor generale de muncă și activitate ale corpului profesoral ca urmare a documentelor adoptate în ultima perioadă în acest domeniu de către partid și guvern și au analizat totodată cu simț de răspundere obligațiile ce revin colectivului pedagogic în încheierea adunării colectivul Liceului „Gh. Lazăr" a adoptat cu îndelungi aplauze o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, în care se spune, printre altele: „Această Hotărire constituie o nouă divadă a grijii și prețuirii pe care o acordă conducerea de partid și de stat cadrelor didactice din învățănîntul de toate gradele, cel mai numeros detașament al intelectualității patriei noastre și se înscrie pe linia politicii generale a P.C.R. de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru“. în adunarea desfășurată la Școala generală nr. 150, la care au luat cuvîntul profesorii Alexandrina Dinulescu, Viorel Popescu, Constantin Neagu, Viorica Gavriș, Zamfira Danciu, s-a adoptat o telegramă către Comitetul Central al partidului, către secretarul general al Comitetului Central, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în care scrie: „Condițiile create invățămîntului de toate gradele, înalta condiție socială și profesională a educatorilor asigură dezvoltarea procesului instructiv-educativ la un nivel mereu mai ridicat. Ne angajăm în fața conducerii partidului că vom ști să răspundem cu elan și maturitate grijii permanente pe care o arată corpului didactic și că nu vom precupeți nimic pentru pregătirea elevilor la nivelul cerințelor societății noastre socialiste în plin proces de dezvoltare și perfecționare“’. După cum ne informează telefonic prof. Tănase Nemeriu, directorul Liceului „Vasile Alecsandri“ din Galați, și cadrele de la acest liceu și-au exprimat într-o adunare care a avut loc zilele acestea simțămintele recunoștință față de grija neabătuă a partidului și guvernului pentru asigurarea unor condiții de muncă și de viață mereu mai bune menbrilor corpului didactic, în cuvitele rostite cu acest prilej profesori Gh. Ștefănescu, Aurelia Cataramă, Gh. Chiricuță și Radu Scarlet au obliniat cu căldură însemnătatea măsurilor luate de partid pentru dezóltarea invățămîntului, pentru cel mai temeinică pregătire a tinereului. Adunări similare au mai avut loc la Liceul „Unirea““ din Focșani, la Liceu nr. 3 din Baia Mare, la liceele nr. 2 si nr. 5 din Iași, în sute de alte licee ș școli de pe tot cuprinsul țării, în universități și în institutele de învîțămînt superior. Numeroși membri ai corpului didactic — educatoare, învățători și profesori — au ținut să exprime prin (Continuare in pag. a 3-a) o pagina din istoria invatamîntului românean silin Ij jocmmn Mikrmimu în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ideea liptei urite pentru propășirea mvâțtmîntului, pentru răspîndirea culturi in lunea satelor, pentru o condiție spicial-economică acceptabilă a slujtorilor școlii cîștigă tot mai mult masele de ’nvățători, conferințeîi generale care turau un important rmihic de lega^t între pe lîn_ «a sarcinile proft. Uranzarea satelor,. . . de cult , îetințe se discutau „vi.— știum w^uga “ungire a cercului de militc... * teren în conștiința membrilor alcătuirea unei societăți corpului didactic. Iau ființă, în toa reviste a învățătorilor. O ase.." _te provinciile locuite de români, rmferință a fost, de pildă, CCR*? societăți culturale în care învățătorii și profesorii se numără printre principalii promotori, cît și primele asociații profesionale, care înscriu ca obiective principale ale activității lor promovarea unui învățămînt pentru popor, asigurarea condițiilor materiale de școlarizare, apropierea școlii de cerințele vieții etc. Un moment de importanță deosebită al luptei pentru unirea în acțiuni comune a reprezentanților corpului didactic și pentru afirmarea cerințelor fundamentale ale învățămîntului îl constituie crearea „Societății învățătorilor din România“, eveniment de la care s-au împlinit recent 70 de ani. în lucrarea sa „Spovedanie“. C. Ionescu-Lungu, unul dintre cei mai activi luptători pentru propășirea școlii și pentru drepturile învățătorimii, zugrăvește, pe baza unor documente și a amintirilor din acele vremi, acțiunile înfăptuite de înaintași și greutățile cu care au avut de luptat aceștia. El îi înfățișează bunăoară pe profesorii de la Școala normală din Ploiești, înființată și susținută de secțiunea din Prahova a „Societății pentru învățătura poporului român“, ca pe niște oameni inimoși și harnici, care au dat dovadă de muncă neprecupețită și „jertfelnică“. Corpul didactic prahovean scotea și o revistă proprie — „Școala Română“. Aici, în redacția acestei reviste, Ionescu-Lungu a luat cunoștință de frămîntările timpului, s-a familiarizat cu ideile socialiste, citind cu nesaț „Contemporanul“, „Revista Socială“, „Țăranul“ și alte publicații. „Cu ce aveam moștenire din sîngele de clăcaș, în suflet din suferințele orfanului bătut de Dumnezeu și de toate vînturile rele, cu ceea ce am împrumutat din pildele profesorilor mei — sfinți de închinat la ei —■ și cu hrana sufletească, sorbită cu lăcomia flămîndului, din comoara de pe masa administrației revistei «Școala Română», e lesne de înțeles că m-au cîștigat pînă la entuziasm ideile de stingă“. Dar C. Ionescu-Lungu a avut și legături nemijlocite cu socialiștii. „Prin corespondența cu Ioan Nădejde — arată el — am cunoscut, cu mult înaintea multora, pe marele scriitor C. Dobrogeanu-Gherea, pe neînfricatul gazetar Constantin Mille, pe Al. G. Radovici și aproape pe toți militanții socialiști de pe vremuri“. în această perioadă, cînd mișcarea de organizare a corpului didactic încă nu reușise să antreneze (Continuare in pag. a 3-ăJ rhț.» de la Ploiești din 1888 a învățătorilor din județele Prahova și Buzăi, la care a participat și Al. Vlahiță, pe atunci revizor școlar, precum și c. Dobrogeanu-Gherea. Ideile de asociere promovate de prima soțietate a învățătorilor Pe țară și impulsionate în special de Vasile Iftimeșcu au fost o călăuză care a îndruma jn continuare pașii mișcării spre organizare. O contribuție importată a adus în această perioadă și revista „Educațiunea“, întemeiată in ianuarie 1892 de învățătorul Mihai Timuș și la care a colaborat și Ionescu-Lungu. În perioada care urmează, învățătorii fruntași ai mișcării își mențin legăturile, întrunindu-se la ASărat, la Adîncata (Prahova) la Maia (Ilfov) și la Ploiești. în vara anului 1896 se pun bazele, la întrunirea din comuna Gologanu (R. Sărat), în casa învățătorului M. Mihăilescu, „Asociației generale a învățătorilor din toată țara“ al cărei președinte a fost desemnat Ionescu-Lungu. Asociația a ținut prima adunare generală în același an, la Ploiești. Ulterior se alcătuiește la Buzău un comitet de inițiativă pentru crearea unei asociații puternice a învățătorilor români, în acest scop comitetul, larg sprijinit de un mare număr de învățători din întreaga țară, scoate, în februarie 1898, revista „Școala viitoare“. „Școala viitoare“ înscrie în programul său de acțiune stimularea mișcării învățătorilor către o asociație proprie. In iulie 1898 se întrunește în comuna Gologanu din județul R. Sărat un grup de 18 învățători, care hotărăsc convocarea primului congres învățătoresc la Ploiești, în 28—30 decembrie 1898. Congresul a avut loc la data fixată, cu toate greutățile ce i s-au pus în cale. Ionescu-Lungu, care în vederea mobilizării învățătorilor a participat la conferințele generale din 10 județe, a fost sancționat cu oprirea salariului, deși își ceruse concediu, iar mai tîrziu a fost mutat într-un cătun din județul Neamț. Autoritățile vremii au sancționat și pe alți militanți pentru înființarea primei societăți a învățătorilor din România, încercînd să împiedice ținerea congresului, în ciuda tuturor greutăților, însă, acesta s-a desfășurat cu succes. In favoarea lui au intervenit Al. G. Radovici, primar Prof. ONITA GLÎGOR vicepreședinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și Cultură. 1 I