Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)
1933-06-11 / nr. 23
11. Iunie 1933, GAZETA MUREȘULUI Pagina 3- Contra furnicilor In diferite centre ale ţării s’a semnalat apariţiunea unei specii de furnici care atacă mugurii arborilor roditori. Pentru un număr mic de arbori roditori se pot face brâuri cleioase. Acestea trebuesc însă controlate zilnic, pentru a înlocui brâurile pe care furnicile le-au transformat în punţi de trecere, prin cadavrele celor ce s-au prins. Un bun preparat împotriva furnicilor este şi următorul care se poate face uşor, procurându-se din comerţ substanţele : Se amestecă şi se fierbe ^2 oră, la foc încet (domol). 2. Miere pură (fără ceară) : 80 gr. Apă distilată . . . . 40 gr. Albastru de anilină câteva picăi. Se amestecă preparatele de la No. 1 şi 2 şi se adaugă apa necesară până la complectarea unui litru. Se pune din acest amestec câte 50 grame în săculeţe (cornete de hârtie parafinată sau în mici vase de metal cutii de sardele, etc.) şi care se aşează prin arborii atacaţi de furnici. Aceste vase trebuesc astfel aşezate încât animalele sau păsările de curte să nu ajungă la ele. Furnicile care mănâncă din acest amestec nu mor imediat; ele duc însă în cuiburi această hrană otrăvitoare pentru larvele (puii) lor, care sunt astfel omorâte. In acest fel toate furnicile sunt distruse. 1. Zahăr alb (pisat) . . . 470 gr. Apă distilată . . . . 410 gr. Arsenit de sodiu ... 2 gr. Acid tratric .... 0.60 gr. Mana viţei de vie este datorită unei ciuperci (Plasmopara viticola). Timpul umed şi rece ajută la infectarea organelor verzi ale viţei de vie de către această ciupercă. Combaterea se face numai preventiv, adică înainte ca ciuperca să fi întrat în ţesăturile plantei. In acest scop se stropesc toate organele verzi ale viţei de vie cu „zeama bordoleză" care conţine piatră vânătă şi var. Tratamentul cu zeamă bordoleză este preventiv, adică el împiedică înfecţiunea să se facă dacă este aplicat la timp. Acest tratament nu este curativ, adică dacă înfecţiunea s-a întâmplat deja, oricât de des am stropi via ulterior, nu mai putem împedeca boala să-şi continue mersul. Prin urmare, acum pe vreme aceasta rece şi ploioasă, trebuie să se facă tratamentul. Este bine să se stropească chiar în timpul când burniţează, să nu se aştepte în nici un caz vremea caldă, când atunci este încuibată în vie şi nu-i mai putem face nimic. Modul de preparare al zemei bordoleze este următorul: 1. Prepararea zemei simple de piatră vânătă, într'un hârdău sau cadă, cu capacitate de 150-200 litri, turnăm 50 litri apă rece curată. Această operaţiune o facem de cu seară. Intr'un săculeţ făcut din pânză de sac sau orice altă pânză, se pune cantitatea de piatră vânătă (sulfat de cupru) cu care voim să facem zeama. Această cantitate de piatră vânătă variază după epoca când se face tratamentul. De obicei, 1 kgr, la primele stropiri şi 1 */2 kg. la stropirile din lunile Iulie şi August. După ce am pus cantitatea necesară de piatră vânătă în săculeţ se leagă la gură cu o sfoară mai lungă. Se cufundă apoi săculeţul în apa din cadă numai atât ca apa să-l acopere complect (nu se lasă deci la fund) şi cu ajutorul sfoarei se atârnă în apă în această poziţie de un băţ pus deacurmezişul la gura cadei. Aşezând astfel piatra vânătă de cu seară până dimineaţa, ea este complect topită. Când e grabă şi avem nevoie ca piatra vânătă să se topească mai repede, se toarnă într'un vas smălţuit 3—5 litri apă în care se pune piatră vânătă. Se aşează la foc şi se amestecă cu o lopăţică de lemn. Topirea complectă se obţine astfel în mai puţin de o jumătate de oră. 2. Preparararea laptelui de var. Intr’un alt hârdău cu o capacitate de 70—100 litri se face un lapte de var cu 1 Kgr, var gras nestins, în 50 litri apă. Stingerea varului trebueşte făcută în modul următor: Se pune piatra de var în fundul cadei şi se varsă puţin câte puţin apă peste ea. Când varul s'a stins şi s'a făcut o pastă, se adaugă apă până la 50 litri, amestecându-se cu o lopată de lemn până ce se obţine laptele de var. Amestecându-se încontinuu cu o lopată de lemn zeama de piatră vânăta, se varsă încet, cu un vas de lemn, (bardacă, doniţă, etc.) sau oală de pământ, din laptele de var, nestins care ar astupa maşinile. Zeama capătă puţin câte puţin culoare albastră asemuitoare cerului senin, (sinilie). Când începe să capete această culoare, se încearcă zeama cu o hârtiuţă cu fenolftaleină, înmuind-o în ea. încercarea se face întotdeauna după ce se amestecă bine zeama, oprindu-se de a se mai vărsa lapte de var. (Hârtia cu fenolftalleină să găseşte gata în comerţ, ea poate fi preparată și la oricare farmacie. Atât timp cât hârtia cu fenolftaleină înmuiată în zeamă rămâne albă, se continuă a se vărsă lapte de var, amestecându-se bine. In momentul în care se observă că hârtia începe să devină roșietică, nu mai turnăm lapte de var. Se complectează zeama cu apă rece până la 1000 litri zeamă. Aceasta este zeama bordoleză. Să se ia seama. Piatra vânătă din comerţ (sulfatul de cupru) să fie cât se poate de curată şi pură. Ea trebueşte să aibă garanţia de 99°/o puritate. Zeama bordoleză să fie întrebuinţată în ziua când a fost făcută. Să nu se întrebuinţeze, când se prepară zeamă bordoleză, vase sau instrumente metalice, (lopeţi, site, căni de fier etc), înainte de a umple tolbele de stropit (pulverizatoarele), zeama bordoleză să fie bine amestecată cu o lopată de lemn. Dealtfel chiar în timpul lucrului, lucrătorii, din timp în timp, să amestece zeama prin mişcarea aparatului de pe umeri. Stropitul cu zeamă bordoleză să fie făcută cât se poate de fin, ca o ceaţă. Să nu se ude planta astfel că zeama să se scurgă şiroaie pe frunze. Stropitul să fie făcut pe toate organele verzi ale plantei, inclusiv strugurii, înainte şi după înflorit. In timpul înfloritului nu trebueşte să se stropească cu zeamă bordoleză. Stropitul să se facă de preferinţă pe timp liniştit, în cazul că bate vântul să se stropească în direcţia vântului. Stropirile de dimineaţă şi seara sunt cele mai bune. Stropitul să se facă mai mult pe faţa inferioară a frunzelor, decât pe faţa superioară. Să nu se facă economie la zeama ce se întrebuinţează; butucul trebuie să fie bine stropit de sus până jos şi până în adâncul lui. Sfaturi pentru viticultori Combaterea manei la viţa de vie Lupta contra omizilor îndată ce florile arborilor roditori au căzut, să se stropească cu zeamă bordeleză-arsenicală, preparată în modul următor : Intr’un vas smălţuit se topeşte 1 Kgr. piatră vânătă (sulfat de cupru 99°/o topit în 5 litri apă caldă. In alt vas se face un amestec cu 200 grame verde de Paris (56—60°/o arsenic), topit în 10 litri apă rece. Aceste 2 zemuri se varsă într'un hârdău care să aibă o capacitate de 150 litri. Peste ele și amestecându-se se varsă un lapte de var făcut cu un Kgr. și jumătate var gras, stins în 50 litri apă. Se complectează amestecându-se continuu cu încă 35 litri apă rece. Vom avea astfel 100 litri zeamă bordolezăarsenicală care trebueşte întrebuinţată în ziua în care a fost preparată. Să se iă seama. Toate arseniatele sunt otrăvuri. Verdele de Paris este un arseniat de aceia trebueşte mânuit cu multă băgare de seamă. 1. Pachetele cu verde de Paris trebuesc ţinute închise la un loc uscat şi ferite de oameni şi de animale. Cheia dulapului să fie ţinută la cel care conduce tratamentul. 2. Cutiile şi hârtiile în care au fost înfăşurate aceste otrăvuri, vor fi arse. Nu vor fi lăsaţi copii să se joace cu ele. 3. Aparatele şi vasele cari au servit la aplicarea tratamentului vor fi bine clătite de mai multe ori cu apă săpunoasă, iar spălătura să fie vărsată într-o groapă anume făcută, departe de fântâni sau locuri de adăparea animalelor. 4. In timpul lucrului oamenii să nu fumeze şi să nu umble cu mâna la ochi, nas sau gură. 5. Stropitul se face totdeauna în direcţia vântului. 6. La lăsarea lucrului oamenii să se spele cu apă şi săpun pe faţă şi mâini. 7. In cazul când o ploaie ar veni în timpul stropitului, tratamentul trebueşte făcut din nou. Verdele de Paris se găseşte în comerţ la drognerii, magazine cu produse insecticide, etc. Ele poartă şi alte numiri ca Verdele de Schweinfürth, Verde de Urania. Camera de Agricultură din Tg.-Mureş şi-a procurat verde de Paris, şi îl ţin la dispoziţia celor interesaţi. Preţul unui Kgr. de Verde de Paris (56—60°/o arsenic) este de 140 lei Kgr. In cazul când cei ce doresc să-şi procure verde de Paris sau alte preparate de acelaş fel din comerţ şi nu au siguranţa conţinutului, (care trebueşte să fie înscrisă pe factura de cumpărare), va trimite o probă pentru analiză la Institutul de Cercetări Agronomice Str. Aviator Muntenescu No. 42, București. Aceste analize se fac în mod gratuit. 9 Lucrul gospodarului în luna Iunie Istoric. Numele acestei luni vine de la numele lui Junius (de la Junon) sau din Juniores. Romanii au consacrat-o zeiţei Junon, fiica lui Jupiter, sau Tinereţei. Viaţa la câmp. Se sapă porumbul pentru a doua oară şi se fac ogoare. Se îngrijesc vitele date la păşune, ca să aibă apă bună şi curată. Să se facă regulat inspecţii la câmp, căci orzul începe să coacă, de asemenea şi grâul, Pomicultttra. Se urmează cu altoirea în ochi. Se udă pomii, se ciupesc lăstarii laterali, se întreţine curăţenia în pepinieră, se supraveghează formarea pomilor prin ciupirea şi suprimarea mugurilor nefolositori, sau lacomi. Se plivesc şi se răresc semănăturile prea dese, apoi se udă şi se umbresc. Viticultura. Se continuă stropirea viei cu piatră vânătă. Se dă sapa a doua, care poate fi mai uşoară ca cea dintâiu; se plivesc şi se fac toţii lăstarii de prisos crescuţi în urmă. In timpul privirei se leagă lăstarii de araci şi de crompii puşi între butuci. După priveală se stropeşte via pentru a doua oară cu zeamă de piatră vânătă, care acum se face ceva mai tare. Piscicultura. Se aruncă icrele cărăuşului, crapului şi linului. Prinderea racilor. Oprirea severă a păşunatului vitelor şi a spălăturilor împrejurul lacurilor. Se cercetează şanţurile de scurgere dacă acestea nu sunt înfundate, mai ales la heleştaele naturale. Se scoate nomolul din heleştae. Astrologie. Racul, (Cancerul) (22 Iunie—21 Iulie). Naivitate. Acte necugetate. Femeile născute în această zodie sunt liniștite, casnice, iubesc căminul și familia lor. Talisman: Zmaragdul. Distrugerea omizilor fânaţelor In câteva judeţe din ţară s'a semnalat apariţiunea unei puternice invaziuni de omizi aparţinândspeciei Pentophora morio care distruge iarba, lăsând în urma lor pământul gol. împotriva lor trebueşte aplicat sistemul de combatere prin ajutorul paravanelor de tablă, în felul celui întrebuinţat împotriva lăcustelor. Partea paravanului dinspre omizi să fie unsă cu păcură. Omizile trebuesc stropite cu petrol sau arse cu paie, pentru a fi omorâte. In felul acesta se poate peveni înmulţirea acestor omizi pentru anul viitor. Situaţia apoicolâ din ţară Sămănăturile de porumb s'au terminat în tot cuprinsul ţării. Timpul încălzindu-se, vegetaţia a putut câştiga o parte din întârzierea pricinuită desvoltării ei de timpul umed şi răcoros din cursul primăverii. In general culturile de toamnă şi primăvară se prezintă în condiţiuni favorabile; starea viilor şi a pomilor este de asemenea mulţumitoare. Grindina a căzut în puţine regiuni, pagube mai însemnate semnalându-se în judeţele : Hotin (regiunea Edeniţa), Iaşi (Miroslava, Uricani, Aroneasa şi Vânători), Ialomiţa (regiunea Slobozia). La 1 Mai a. c. s-a făcut o nouă evaluare a suprafeţelor cultivate cu cereale de toamnă. Se constată o scădere a suprafeţe de 112.000 ha. sau 4,2 la sută la grâul de toamnă, o mică descreştere de 2000 ha. la orzul de toamnă şi un spor de 29 mii ha sau 10,5 la sută la secara de toamnă. Aceste date au numai caracter provizoriu, cifrele definitive stabilindu-se odată cu facerea recoltei.