Gazeta Sporturilor, iunie 1936 (nr. 2065-2094)

1936-06-10 / nr. 2074

ANUL Rm.­­ No. 2074. 4 PAGINI 3 LEI ABONAMENTE: Pe un an ...... ...................le» 1000 Instituțiuni.Cluburi *și Proprietari! " Un număr vechi. ............................... 2000 4 COTIDIANUL SPORTULUI OMANESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI Directori-Fondatori: B. EMILIAN și E. MUNTEANU director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPAGHEORGHE -PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON:­­ Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Cum s’a desfășurat „ziua tineretului“ 12.000 străjeri, arcași, cercetași și pre­­militari au adus omacgBui­lor Suveranului Un accident tragic a «trampt sutana Intrată în tradiția serbărilor Restaurației, «­Ziua Tineretului» s'a desfășurat ori dimineață pe platoul Cotroceni în fața M. S. Regelui, a înalților oaspeți ai României Prin­cipele Regent Paul al Iugoslaviei și Eduard Beneș, președintele Ceho­slovaciei, a înalților demnitari ai Statului, a reprezentanților corpu­lui diplomatic și a unor tribune pline —di­n nenorocire, mult prea pline. " Mai jos arătăm cum s’a desfășu­rat programul până la întrerupa­­rea lui: înainte, să redăm însă discursul pe care l-a rostit M. S. Regele — Primul Străjer al țării Sărbătorim pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această măreață des­fășurare străjerească. Salut cu deosebită bucurie această tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. Sa spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viața materială, atât de grea în zilele de azi a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate tre­­cute? Dacă ziua de ozi a fost oarecum um­brită să împodobim și să luminăm ca­lea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazim­ă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor, creșterii lor, trebue să îndreptăm toa­te gândurile și toate sforțările noas­tre. Lozinca noastră trebue să fie sal­varea zilei de mâine, prin o integrală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atât de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoiesc încă de fru­musețea și utilitatea noastră, le reco­mand să se ducă la școli și în satele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele integrale Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, atâtea virtuți și atâtea posibilități cari, în ne­număratele împrejurări au dormit și cari numai prin avântul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba Patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam în­treg.­­ Străjerul înainte de toate trebue ferescnt să fie un bun cetățean, un­de­12.000 de străjeri, arcași, cercetași și premilitari, adunați din toate colțurile țării, au manifestat un splendid atașament sufletesc pen­tru Regele țării și au dat dovada sănătoasei educațiuni morale și tru­pești pe care o urmează. Din nenorocire, un accident tra­gic a întrerupt această înălțătoare serbare săvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esența virtuților românismului și să le puc prin voința și credința sa în slujba Ro­mâniei. Aceste generații pe cari le creștem cu drag și grijă trebuesc să fie mâine adevărații slujbași și ostași ai Patriei. Trebuesc să aibe conștiința că orice cetățean demn de acest nume, — în­cepând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un ostaș al țării. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca în­tregul organism să fie pe deplin de fo­los, trebue ca fiecare la locul unde s’a așezat soarta, să-și facă pe deplin dato­ria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată — privind acest falnic ti­neret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: «apa tr­ece, pietrele rămân». Voi străjerii sunteți pietrele, voi sun­teți temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bună, o Ro­mânie de neclintit în hotarele ei fi­rești. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt de încredere în slujba unui naționalism constructiv, fără de priha­nă — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice îm­prejurare la înălțimea sacrificiilor ce­rute de un patriotism desăvârșit. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Mare Străjer, în această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreaptă că­tre voi cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, ce­tățenii și ostașii Mei iubiți de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. » După falanga cea mare a întregitori­lor de neam, veți veni falanga cea ne­învinsă a consolidării definitive a Ro­mâniei moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și strămo­șii noștri, luați din năzuințele de vea­curi ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala, — și strânși uniți într’o singură voință într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a ro­mânismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au ră­mas neclintite pe aceste meleaguri să se însuțească în voi, cetățenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străjerilor, nu pot să nu mă gândesc cu recuno­ștință la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pregătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au­ încre­dințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste Știu până la ce punct sunt conștienți de datoria lor și cu câtă grijă își în­deplinesc greana dar frumoasa lor mi­siune. Fapt îmbucurător că am putut să Mă­­ Continuare in nat( ID-a) Discursul M*. S. Regelui Sus: Conrad, portant1- Q, p. ft.-ului, plonjează în picioarele lui Sepi. Jos: Barbu, cu toată intervenția lui Sfera, marchează­ al doilea goal pentru echipa sa Virgil Mormocea a câștigat si ultima etapă a probei de selecționare Mormuea. Hrentlul și Tanu au emerit arealul de a reprezenta Romania in „lumi franței" Dela trimisul nostru special Eri, după ora 14, a luat sfârșit, în fata aeroportului Băneasa, după un impresionant demaraj, compe­­titiunea­ ciclistă, organizată de Fe­derația română de specialitate, în vederea selecționării alergătorilor ce urmează să poarte culorile Ro­mâniei, în «Turul Franței» După trei zile de serioase și sus­ținute eforturi, concurenții au a­­tins ținia finală. Plecați 19 din București, 12 au isbutit să acopere istovitorul par­curs în limita timpului prescris de regulament. Procentul este îmbucu­rător dacă se tine seamă de faptul că alergarea s-a desfășurat pe o distanță de 624 km., și că partici­panții au avut de luptat cu vân­turi reci și puternice, cu ploi mă­runte amestecate — citiți bine — cu zăpadă, cu urcușuri dificile și po­vârnișuri periculoase. Cu toate acestea, peste 60 la sută din cei plecați au absolvit parcur­sul în condițiuni admirabile. Dar, mulți chemați, puțini aleși și eli, după sfârșitul cursei nu se putea încă preciza care este aler­gătorul îndreptățit să completeze lotul de patru selecționați. Căci, nu­mai trei dintre cei plecați și anu­me: Mormocea, Hrenciuc și Nicolae Ion Țapu au isbutit să îndeplineas­că condițiunea esențială a regula­mentului și să acopere distanța cu o medie orară de peste 32 km. Cel de al patrulea clasat, Gheor­­ghe Hâpciuc, deși a fost, împreu­nă cu Constantin Grigoriu, revela­ția alergărei, nu a putut atinge media prescrisă. Ca atare, în mod normal ar trebui scos din rândul selecționaților.Dar, în «Turul Franței» trebue să participe o echipă de patru con­curenți și, în consecință Federația urmează să desemneze pe cel de al patrulea. Tudosa cel mai indicat Stimăm excelenta performanță realizată de Gheorghe Hapciuc dar obiectivitatea ne obligă să-i prefe­răm, pentru selecționare, pe Con­stantin Tudose care nu și-a putut da întreaga măsură din cauza nu­meroaselor pene suferite pe par­curs. Intr’adevăr, în prima etapă, Tu­dose a trebuit să înlăture nu mai puțin de nouă defecte de lanț; în cea de a doua un defect de cauciuc și frână l-au făcut să piardă 20 mi­nute, iar eri, după ce fusese anima­torul etapei a pierdut contactul cu Jenny Dumitr­escu (Continuare în pat­. 2-a) Miercuri 10 Iunie 1936 ==—­-------.......... ..... Venus a învins c. f. R. cu 6-4 (4-1) învingătorii au meritat victoria, deoa­­rece au jucat mai semplu și mai eficace Sepi a marcat 4 puncte înainte de a reda câteva din mo­mentele caracteristice ale matchului de eli, trebue să facem observația că Venus a câștigat matehal și, nu C. F. R. l-a pierdut. Nu numai pen­tru motivul că evoluția scorului ne arată că Venus a condus tot timpul, dar și pentru motivul simplu că au fost mai des în ofensivă, practi­când un joc mai direct și implicit mai productiv ca goaluri. C. F. R. s’a resemnat prea de multe ori cu ideia că trebue să se apere. Atunci când a atacat, cum a fost cazul în repriza doua, nu C. F. R.-ul a creat situațiile ci Venus s’a retras în a­­părare nemai având nici o preten­ție peste 1—1. Astfel a ajuns C. F. R. la 1—2 și la 1—3 și ar fi egalat chiar. După douăzeci de minute de joe Venus a renunțat să se mai a­pere și atunci s-a restabilit echili­brul din prima repriză adică învin­gătorii au început din nou să do­mine. Venus a meritat victoria de oli și esențiala justificare a acestei apre­cieri este că a atacat mai direct și a pus apărarea C. F. R.-ului la mai mare contribuție. Dar spectacolul? Evident, nu a fost un match fru­mos. A fost însă pasionant. Frumos nu poate fi un match în care echi­pele intră pe teren cu o dorință fer­mă de a marca un goal în plus, față de adversar, independent de mijloa­cele la cari poate recurge. S’a lup­tat pentru minge și aceasta a pa­sionat. In schimb, zeci de minute am văzut cum mingea mergea de la un ceferist la un venusist și au fost faze întregi când nu s’a putut ve­dea mingea trecând între trei sau patru jucători din aceiaș echipă. Iată de ce elementul spectacol nu a fost servit: CB greșală care a adus trei goaluri și ar fi putut adu­ce multe altele Venus și C. F. R. echipe din Divi­zia Națională A, au făcut ori câte­va greșeli nepermise pentru echipe cari trebue să aibă oarecare rutină In mod nepermis și in repetate rân­duri, au lovit mingea cu mâna. Ar­bitrul a sancționat toate aceste gre­șeli. Nu este insă mai puțin­ adevă­rat că toate au indispus publicul și au provocat marcarea a trei goa­luri: două penaltyuri și lovitura li­beră din prima repriză, transfor­mată de Rafinski. Se întâmplă să fi împins câte­odată să atingi­­ nin­gea cu mâna, dar într un match jocul să fie întrerupt de zece ori pentru ase­menea greșeli, iar trei din ele să provoac­e tot atâtea goaluri, consti­­tue o exagerare. La primele minuste cefe­riștii au avut două iniția­tive bune C. F. R. are în minutele 2 și 4 ini­țiative foarte periculoase. Boroș, bine servit de Moldovanu, trimete mingea în put de la zece metri de goal, iar Rafinski execută o lovi­tură liberă după un hands a lui Mihăilescu, dar și de data aceasta mingea ajunge în peluza populară. In minutul 5 Sepi e bine inspirat. Deschide pe Grui­ care trece de Cuedan și centrează, tot Sepi ajun­ge la timp din urmă și cu o splen­didă lovitură de cap deschide sco­rul. A fost cel mai frumos goal al matchului. VENUS DOMINA DAR NU MĂ­REȘTE SCORUL DECÂT IN MI­TUL 15 Deschiderea scorului este urmată de o cursă cu mingea a lui Boros și de o intervenție reușită a lui Ghenea. Din acest moment, Venus domină, Sepi are de executat o lo­vitură liberă după un hamis a lui Wetzer și trage în pământ. Tot la poarta lui Konrad se produce un corner. Gruin execută bine lovitura, dar neseriosul Fieraru înf­ige un «spitz» care trimet­e mingea spre cer. In minutul 15 Gruin din nou ser­vit de Sepi, trage la goal, Konrad pe ojigcară, dar nu poate primiUo m­­in­gea. Ca din pământ apare însă Un­­guroiu și scorul este 2—0. Istoria se repetă și după mărirea scorului Rafinski are o situaț­ie ex­celentă. Ezită însă ca până la urmă să trimeată mingea în out, Venus caută să se mențină cât mai mult în ofensivă, reușește să atace insistent dar în fața porței, de două ori Unguroiu și odată Sepi încurcă situații care păreau d­oar UN HANDS LA 20 DE METRI, O LOVITURA LIBERA ȘI UN GOAL In minutul 24, publicul primește o satisfacție pentru abuzul atinge­­rei mingei cu mâna. Sfera făcuse hands la 20 de metri. Arbitrul acor­dă lovitura liberă și Rafinski trage puternic la poartă, mingea nouă, tare umflată, sare din h­­ainele lui Ghenea în goal. IN MINUTUL URMĂTOR UN GOAL AL VENUSULUI In minutul 25, urmează un n­ Venusului, Sepi îl servește goal I­o T’etea care pus într’o poziție splen­­d­idă marchează fără nici o dificul­tate, un C. F. R. reacționează de astă dată temeinic. Rafinski, deschide foarte oportun pe Georgescu( acea­sta își face datoria și centrează, dar­­ Continuare în pag. 3-a) UN GOAL LUCRAT ȘI DE SEPI MARCAT MOMENTE DE DOMINARE FER­ISTA DE­ SEPI

Next