Gazeta Sporturilor, iunie 1937 (nr. 2423-2452)

1937-06-10 / nr. 2432

ABONAMENTE. Pe un an ... ................................ LEI 700 PE șase luni.................................... „ 350 istituțiuni, Cluburi și Proprietari. . „ 200p Uh numări vechiu ......... ..1 . . COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY NO. 2. - BUCUREȘTI Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N.PAPACHEOTRGHE Directori-Fondatori :E. EMILIAN și E. MUNTEANU PUBLICITATEA DUPĂ TARI? Direcția 3,26,60. TELEFON Administra la 3,26,6 Redacția și provincia 2,36.69. ^ ^L £ hhÍLbih«ÍÍ mid m­athul deja gra­­lica Popescu în echipa națională* o bună soluție Comisia de selecție a evitat o aven­tură și a preferat o speranță T­ot ce am scris până azi des­pre matchul de la Belgrad și în particular asupra jocului furnizat de belgieni necesită unele complec­­tări. Am făcut la matchul de Du­minecă o serie de observații pri­vind valoarea individuală a jucăto­rilor belgieni, cari le socotim în­deosebi de folositoare încercării de a stabili în mod exact ce reprezin­tă echipa pe care România o în­­tâlnește mâine pe stadionul Prin­cipele Carol. Observațiile acestea le-am lăsat pentru finalul reportajului tocmai pentru că am vrut să coincidă cu primele comentarii cari facem asu­­pra modului cum a fost selecțio­nată echipa României. Azi mai mult ca oricând situația ni se pare într’adevăr delicată. Se știe ce echipă va apăra culorile noa­stre, dar semnatarul acestor rân­duri și-a putut da seama de jocul pe care belgienii l-au putut furni­za în împrejurări nefavorabile lor. Ținând seama că la București îm­prejurările vor fi mai favorabile, acum ca și acum două săptămâni a­­firmam că echipa nostră susține un match de mai multe riscuri ca cel­­ de la 18 Aprilie. M. S. Regele a răsplătit pe ciclist! La 31 ani Nicu­lae Ion Tapu­r­anina .lima gtitaural HH“ Inreallitäi Hl­mm&mmmn i­tm din urm­a sa EKi s’a consumat ultimul aot al marei competițiuni «Cupa Restau­rației», pe ruta Brașov-București, 170 klm. Au fost 170 klm. «mâncați» în­tr’o alură leneșă, 170 k­m. de mono­tonie până la exasperare, care se puteau asemui foarte bine cu o ex­­cursiune duminicală oficială. Nimeni n’a încercat ceva mai se­rios, cele câteva răslețe atacuri ne­­fiind altceva decât niște simple și inofensive focuri de paie : Gogan, pe Timiș, Dinu pe Posada la eșirea din Sinaia, Simionescu pe serpentinele din Câmpinița, etc. Restul, un pluton compact, rulând într’o iuțeală constantă, absent și indolent, cu un pedalaj lipsit de viața necesară unei curse pe gu­dron, un pedalaj de diletant produs al unor oameni a căror mină expri­mă oboseală și plictis mai mult de­cât era în realitate. Pentru ultima zi, și când separa­ția între unii alergători nu se baza decât pe câteva zeci de secunde sau bă, cu un pluton făcut țăndări, pe Timiș, cu o «vânătoare» nebună pe coborâș, fiecare jucând, până la re­fuz, ultima sa carte. Dar bieții noștri probabil mulțu­miți pe deplin cu locurile ocupate, în două zile, au «vegetat» de la poa­lele Tâmpei și până aci, în Bucu­rești, unde sosind în pluton nume­ros s’a produs o căzătură generală. Oare, indiscutabil n’ar fi avut loc dacă soseau resfirați, în plutonașe, aș­a cum se întâmplă într’o cursă dârză. De altfel acest mult prea modest 30 pe oră de la Brașov la București, pe un drum cu peste 60 k­m. de co­borâș, ilustrează îndeajuns bălăbă­­neala unui pluton în care nimeni n’a îndrăznit altceva, fiecare dorind să vadă, în sfârșit, linia g­­osire trecută­(Continuare în pars. 2-a) N. Ion Țapu două, trei minute, firesc era să a­­sistăm la o cursă pornită în trom­ I ’a lăsat să se strecoare impresia că Jugoslavia n’a făcut jocul ei cel mai­ bun. In special presa pesta­­nă care are o slăbiciune... pentru explicațiile postume... având încă vie în memoria ei rezultatul parti­dei. Ungaria — Jugoslavia, crede că vecinii noștri n’au dat randamentul de care sunt capabili. Iată o impresie greșită. Iugosla­vi au jucat jocul lor obicinuit. Primele 15 minute cât belgienii nu și-au găsit cadența, dominarea iugo­slavă era netă și ocaziile favorabi­le se succedau într-o atmosferă de panică pentru belgien­­. Echipa Bel­giei și-a găsit însă cadența și din acel moment echipa .Iugoslaviei nu a mai putut să-și facă jocul. Echipa iugoslavă a fost uzată de stilul belgienilor, iar în repriza doua nu mai era o colectivitate. Ca o echipă în care fiecare încerca pe cont propriu ce face organismul co­mun nu isbutise să realizeze. In ofensivă, iugoslavii­ contau pe «passele» lor scurte, unel­e treceri între doi și Pe finalitatea acțiuni­lor realizată de extreme. Intr’ade­­văr în tripletă se realizau combi­nații­ frumoase, iar ofensivele ur­­mau să fie încheiate de extreme. Tir­anici și Piese au fost însă anu­lați de un marcaj mai mult decât polițienesc din partea mijlocașilor Dalem și De Winter. Zeci de faze ofensive iugoslave au avut acelaș soartă: tripleta combina productiv și când se punea problema conchi­derii acțiunilor, extremele erau pa­ralizate de marcajul extraordinar de strict, care n’a slăbit timp de 99 de minute. Dalem și De mijlocașii de aripă belgieni Winter nici n’aveau alte preocupări în tot tim­pul matchului. Iugoslavii au încercat să schim­be concepția ofensivei. La un mo­ment dat au renunțat să mai obți­nă finalitatea­ atacurilor, shotul la goal prin extreme. Au căutat să rea­lizeze goaluri prin tripletă. Odată intrați în careu vedeai, când pe Vi­­­ladinovici, Marianovici sau Ledi­­nici încercând să shoteze cu orice chip. Ori și această inițiativă iugo­­slavă a dat faliment. Cei trei fun­­dași. — în realitate belgienii joacă cu trei fundași: Pawerick, Joachim și mijlocașul centru Stynen —­nan (Continure în pag. IIl-a) ca și iugoslavilor nu, ne convine stilul de joc al belgienilor lui 19 Iunie 1937 KONARN­A­ B £ L01A Sosirea echipei belgiene O declarație a lui Braine Eri de dimineață, la orele 10.10, a sosit în București cu Simplonul ca­ravana belgiană. In întâmpinarea oaspeților noș­tri au venit peste 300 sportivi. Și oficialitatea a ținut să fie prezentă în număr cât mai mare. D. Octav Luchide, secretarul F.R.F.A., a fost printre primii care a sosit. Mai re­marcăm pe d-nii președinte Apă­tea­­­nu, av. Șteflea, Denis Xifando, Ra­du Istrate, Al. Căpățână, D. Bauer, etc. Colonia belgiană este prezentă printr’un impozant număr de mem­brii. Remarcăm pe d-nii Duerincki, director la banca Comercială Ro­mână și președintele coloniei bel­giene; Beuthe, directorul uzinelor Solvay și vice-președintele coloniei belgiene; Mertens, din partea lega­ției belgiene; Jaumotte, Van Lierde, Vanckerckhoven, etc. La coborârea oaspeților d. av. Șteflea, din partea comisiei de or­ganizare a jocurilor internaționale, urează, în limba franceză, bun sosit, înmânând conducătorului expedi- D. Christ, arbitrul mate D. Christ arbitrul mat­­ehului România—Belgia a sosit aseară la miezul nop­ții. D. Christ a fost aștep­tat la gară de d. Denis Xi­fando președintele arbi­trilor și condu­s la hotelul Athenee Palace unde va astăzi începe programul oficial pregătit de federația noastră în cinstea oaspeților belgieni. Progra­mul acesta a fost stabilit din vreme de d. Octav Luchide în colaborare cu comisia de organizare. Progra­mul a fost aprobat de d. V. V. Ti­­lea. Dimineața la ora zece echipa în­soțită de delegația oficială și de re­­reprezentanții federației noastre va face o procesiune la mormântul E­­roului Necunoscut. Oaspeții vor de­pune o coroană din partea federa­ției belgiene de football. La ora 11 va avea loc la F.R.P.A. o recepție în onoarea oaspeților. Belgienii vor fi primiți la federa­ție de către fruntașii oficialității în trei belgiene un superb buchet de flori cu culorile naționale ale Bel­­­giei.­­ Emoționat, d. Jouveneau condu­cătorul caravanei belgiene mulțu­mește în puține cuvinte, subliniând că legăturile de prietenie dintre cele două țări au devenit și mai strânse în urma călduroaselor ma­­nifestații de simpatie de care au avut parte în tot cursul călătoriei lor de la frontieră până în Bucu­­rești.­­ CE CREDE BRAINE I Braine este unul din jucătorii cu mare renume al echipei belgiene. Revenirea sa la Beerschot din An­­vers a produs un scandal sportiv de mare răsunet, care cu mare greu­tate a putut fi aplanat.­­ Iată ce ne-a declarat: «Echipa noastră n’a putut să-și facă jocul obișnuit la Belgrad, din cauza tere­nului cu totul impropriu, cum n’a­u mai văzut niciodată. Faptul că la București jucăm pe un teren gazo­­nat, despre care am auzit multe lu­­cruri bune, mă face să cred că vom arăta întreaga noastră valoare.­­ Jiului a sosit în Capitală locul până Vineri diminea­ța când părăsește Bucu­reștii. D. Christ va lua contact azi cu arbitrul belgian La­­moureux, care este unul din linesmanii jocului de mâine. « frunte cu d. Apăteanu, președintele comisiei de selecție. La ora 13 d. V. V. Tilea oferă un dejun în onoarea delegației belgie­ne. Afară de d-nii Jouvenay, G Lebrun, Defalle și Hanse, vor lua parte baronul Guillaume ministrul Belgiei la București, d. general Ga­briel Marinescu vice-președintele federației de football, N. Apăteanu președintele comisiei de organizare a jocurilor internaționale și d. Oc­tav Luchide secretarul federației române de football. La legația Belgiei are loc azi du­pă amiază o recepție în onoarea am­­belor echipe naționale și a frunta­șilor federației noastre, de footbal. Programul oficial de azi și apomia, s’a desfașurat cri la ft.N.t. f „jitia Micramm La serbări au luat parte Suveranii și Președintele noscichi Aspecte Din seninul Cerului, plouă betea­lă de soare. La ora aceasta, stadionul e gol. Treptat se va umple, însă până la refuz. Căci, «Ziua tineretului», are în existența mulțimii o doză de a­­tracție pe care nimeni nu poate s-o învingă. Dreptunghiul verde de iarbă al terenului râde în soare și senin. Pe umerii săi, tribunele și-au complec­tat încet povara mulțimii. Cât vezi în jur, pe pieptul dealu­rilor nu vezi—­acum—decât o massă de lume multă, veselă și zgomotoasă. O groapă enormă de oameni peste care Cerul a pus mantie de senin sărbătoresc. E aproape ora începerii oficiale a acestei zile în care «Tine­retul românesc» își mărturisește din nou mândria de a-și putea sărbători Suveranul. Tribunele sânt pline. Sunt zeci de mii de oameni, în tribune, veniți de la mijirea norilor să fie martori ai u­nei noui sărbători. Iar pe teren, sub dealurile de lume și de zgomoat s'au aliniat în front de paradă, zece mii de strâjeri. Ora 9. Din capătul stadionului a țâșnit sirena unei mașini. Iar în tribună a exploadat, concomitent lozinca unei vești: „ a venit!.. A venit într’adevăr. In costum de străjer, Suveranul a pătruns pe Sta­dion, însoțit de d. Moscichy preșe­dintele Republicei polone. O singură mașină, în fața căreia tribunele și străjerii au făcut front de mâini în­tinse și uzâte. Din loja oficială, membrii guver­nului au eșit în întâmpinarea Suve­ranului. Președintele Republicei po­lone, zâmbește impresionat de entu­(Continuare în pag. 11-a) ........................................................................... .» Ziua Tineretului. De la stânga spre dreapta,­­ Suveranul însoțit de d. Moscicky, președintele Poloniei, sosește la stadion. Voevodul Mihai defilează cu străjerii Străjerii fac arm­­astică și sosirea în cursa ciclistă pentru «Cupa Restaurației». J ' Jiu-

Next