Gazeta Sporturilor, iunie 1937 (nr. 2423-2452)
1937-06-10 / nr. 2432
ABONAMENTE. Pe un an ... ................................ LEI 700 PE șase luni.................................... „ 350 istituțiuni, Cluburi și Proprietari. . „ 200p Uh numări vechiu ......... ..1 . . COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY NO. 2. - BUCUREȘTI Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N.PAPACHEOTRGHE Directori-Fondatori :E. EMILIAN și E. MUNTEANU PUBLICITATEA DUPĂ TARI? Direcția 3,26,60. TELEFON Administra la 3,26,6 Redacția și provincia 2,36.69. ^ ^L £ hhÍLbih«ÍÍ mid mathul deja gralica Popescu în echipa națională* o bună soluție Comisia de selecție a evitat o aventură și a preferat o speranță Tot ce am scris până azi despre matchul de la Belgrad și în particular asupra jocului furnizat de belgieni necesită unele complectări. Am făcut la matchul de Duminecă o serie de observații privind valoarea individuală a jucătorilor belgieni, cari le socotim îndeosebi de folositoare încercării de a stabili în mod exact ce reprezintă echipa pe care România o întâlnește mâine pe stadionul Principele Carol. Observațiile acestea le-am lăsat pentru finalul reportajului tocmai pentru că am vrut să coincidă cu primele comentarii cari facem asupra modului cum a fost selecționată echipa României. Azi mai mult ca oricând situația ni se pare într’adevăr delicată. Se știe ce echipă va apăra culorile noastre, dar semnatarul acestor rânduri și-a putut da seama de jocul pe care belgienii l-au putut furniza în împrejurări nefavorabile lor. Ținând seama că la București împrejurările vor fi mai favorabile, acum ca și acum două săptămâni afirmam că echipa nostră susține un match de mai multe riscuri ca cel de la 18 Aprilie. M. S. Regele a răsplătit pe ciclist! La 31 ani Niculae Ion Tapuranina .lima gtitaural HH“ Inreallitäi Hlmm&mmmn itm din urma sa EKi s’a consumat ultimul aot al marei competițiuni «Cupa Restaurației», pe ruta Brașov-București, 170 klm. Au fost 170 klm. «mâncați» într’o alură leneșă, 170 km. de monotonie până la exasperare, care se puteau asemui foarte bine cu o excursiune duminicală oficială. Nimeni n’a încercat ceva mai serios, cele câteva răslețe atacuri nefiind altceva decât niște simple și inofensive focuri de paie : Gogan, pe Timiș, Dinu pe Posada la eșirea din Sinaia, Simionescu pe serpentinele din Câmpinița, etc. Restul, un pluton compact, rulând într’o iuțeală constantă, absent și indolent, cu un pedalaj lipsit de viața necesară unei curse pe gudron, un pedalaj de diletant produs al unor oameni a căror mină exprimă oboseală și plictis mai mult decât era în realitate. Pentru ultima zi, și când separația între unii alergători nu se baza decât pe câteva zeci de secunde sau bă, cu un pluton făcut țăndări, pe Timiș, cu o «vânătoare» nebună pe coborâș, fiecare jucând, până la refuz, ultima sa carte. Dar bieții noștri probabil mulțumiți pe deplin cu locurile ocupate, în două zile, au «vegetat» de la poalele Tâmpei și până aci, în București, unde sosind în pluton numeros s’a produs o căzătură generală. Oare, indiscutabil n’ar fi avut loc dacă soseau resfirați, în plutonașe, așa cum se întâmplă într’o cursă dârză. De altfel acest mult prea modest 30 pe oră de la Brașov la București, pe un drum cu peste 60 km. de coborâș, ilustrează îndeajuns bălăbăneala unui pluton în care nimeni n’a îndrăznit altceva, fiecare dorind să vadă, în sfârșit, linia gosire trecută(Continuare în pars. 2-a) N. Ion Țapu două, trei minute, firesc era să asistăm la o cursă pornită în trom I ’a lăsat să se strecoare impresia că Jugoslavia n’a făcut jocul ei cel mai bun. In special presa pestană care are o slăbiciune... pentru explicațiile postume... având încă vie în memoria ei rezultatul partidei. Ungaria — Jugoslavia, crede că vecinii noștri n’au dat randamentul de care sunt capabili. Iată o impresie greșită. Iugoslavi au jucat jocul lor obicinuit. Primele 15 minute cât belgienii nu și-au găsit cadența, dominarea iugoslavă era netă și ocaziile favorabile se succedau într-o atmosferă de panică pentru belgien. Echipa Belgiei și-a găsit însă cadența și din acel moment echipa .Iugoslaviei nu a mai putut să-și facă jocul. Echipa iugoslavă a fost uzată de stilul belgienilor, iar în repriza doua nu mai era o colectivitate. Ca o echipă în care fiecare încerca pe cont propriu ce face organismul comun nu isbutise să realizeze. In ofensivă, iugoslavii contau pe «passele» lor scurte, unele treceri între doi și Pe finalitatea acțiunilor realizată de extreme. Intr’adevăr în tripletă se realizau combinații frumoase, iar ofensivele urmau să fie încheiate de extreme. Tiranici și Piese au fost însă anulați de un marcaj mai mult decât polițienesc din partea mijlocașilor Dalem și De Winter. Zeci de faze ofensive iugoslave au avut acelaș soartă: tripleta combina productiv și când se punea problema conchiderii acțiunilor, extremele erau paralizate de marcajul extraordinar de strict, care n’a slăbit timp de 99 de minute. Dalem și De mijlocașii de aripă belgieni Winter nici n’aveau alte preocupări în tot timpul matchului. Iugoslavii au încercat să schimbe concepția ofensivei. La un moment dat au renunțat să mai obțină finalitatea atacurilor, shotul la goal prin extreme. Au căutat să realizeze goaluri prin tripletă. Odată intrați în careu vedeai, când pe Viladinovici, Marianovici sau Ledinici încercând să shoteze cu orice chip. Ori și această inițiativă iugoslavă a dat faliment. Cei trei fundași. — în realitate belgienii joacă cu trei fundași: Pawerick, Joachim și mijlocașul centru Stynen —nan (Continure în pag. IIl-a) ca și iugoslavilor nu, ne convine stilul de joc al belgienilor lui 19 Iunie 1937 KONARNA B £ L01A Sosirea echipei belgiene O declarație a lui Braine Eri de dimineață, la orele 10.10, a sosit în București cu Simplonul caravana belgiană. In întâmpinarea oaspeților noștri au venit peste 300 sportivi. Și oficialitatea a ținut să fie prezentă în număr cât mai mare. D. Octav Luchide, secretarul F.R.F.A., a fost printre primii care a sosit. Mai remarcăm pe d-nii președinte Apăteanu, av. Șteflea, Denis Xifando, Radu Istrate, Al. Căpățână, D. Bauer, etc. Colonia belgiană este prezentă printr’un impozant număr de membrii. Remarcăm pe d-nii Duerincki, director la banca Comercială Română și președintele coloniei belgiene; Beuthe, directorul uzinelor Solvay și vice-președintele coloniei belgiene; Mertens, din partea legației belgiene; Jaumotte, Van Lierde, Vanckerckhoven, etc. La coborârea oaspeților d. av. Șteflea, din partea comisiei de organizare a jocurilor internaționale, urează, în limba franceză, bun sosit, înmânând conducătorului expedi- D. Christ, arbitrul mate D. Christ arbitrul matehului România—Belgia a sosit aseară la miezul nopții. D. Christ a fost așteptat la gară de d. Denis Xifando președintele arbitrilor și condus la hotelul Athenee Palace unde va astăzi începe programul oficial pregătit de federația noastră în cinstea oaspeților belgieni. Programul acesta a fost stabilit din vreme de d. Octav Luchide în colaborare cu comisia de organizare. Programul a fost aprobat de d. V. V. Tilea. Dimineața la ora zece echipa însoțită de delegația oficială și de rereprezentanții federației noastre va face o procesiune la mormântul Eroului Necunoscut. Oaspeții vor depune o coroană din partea federației belgiene de football. La ora 11 va avea loc la F.R.P.A. o recepție în onoarea oaspeților. Belgienii vor fi primiți la federație de către fruntașii oficialității în trei belgiene un superb buchet de flori cu culorile naționale ale Belgiei. Emoționat, d. Jouveneau conducătorul caravanei belgiene mulțumește în puține cuvinte, subliniând că legăturile de prietenie dintre cele două țări au devenit și mai strânse în urma călduroaselor manifestații de simpatie de care au avut parte în tot cursul călătoriei lor de la frontieră până în București. CE CREDE BRAINE I Braine este unul din jucătorii cu mare renume al echipei belgiene. Revenirea sa la Beerschot din Anvers a produs un scandal sportiv de mare răsunet, care cu mare greutate a putut fi aplanat. Iată ce ne-a declarat: «Echipa noastră n’a putut să-și facă jocul obișnuit la Belgrad, din cauza terenului cu totul impropriu, cum n’au mai văzut niciodată. Faptul că la București jucăm pe un teren gazonat, despre care am auzit multe lucruri bune, mă face să cred că vom arăta întreaga noastră valoare. Jiului a sosit în Capitală locul până Vineri dimineața când părăsește Bucureștii. D. Christ va lua contact azi cu arbitrul belgian Lamoureux, care este unul din linesmanii jocului de mâine. « frunte cu d. Apăteanu, președintele comisiei de selecție. La ora 13 d. V. V. Tilea oferă un dejun în onoarea delegației belgiene. Afară de d-nii Jouvenay, G Lebrun, Defalle și Hanse, vor lua parte baronul Guillaume ministrul Belgiei la București, d. general Gabriel Marinescu vice-președintele federației de football, N. Apăteanu președintele comisiei de organizare a jocurilor internaționale și d. Octav Luchide secretarul federației române de football. La legația Belgiei are loc azi după amiază o recepție în onoarea ambelor echipe naționale și a fruntașilor federației noastre, de footbal. Programul oficial de azi și apomia, s’a desfașurat cri la ft.N.t. f „jitia Micramm La serbări au luat parte Suveranii și Președintele noscichi Aspecte Din seninul Cerului, plouă beteală de soare. La ora aceasta, stadionul e gol. Treptat se va umple, însă până la refuz. Căci, «Ziua tineretului», are în existența mulțimii o doză de atracție pe care nimeni nu poate s-o învingă. Dreptunghiul verde de iarbă al terenului râde în soare și senin. Pe umerii săi, tribunele și-au complectat încet povara mulțimii. Cât vezi în jur, pe pieptul dealurilor nu vezi—acum—decât o massă de lume multă, veselă și zgomotoasă. O groapă enormă de oameni peste care Cerul a pus mantie de senin sărbătoresc. E aproape ora începerii oficiale a acestei zile în care «Tineretul românesc» își mărturisește din nou mândria de a-și putea sărbători Suveranul. Tribunele sânt pline. Sunt zeci de mii de oameni, în tribune, veniți de la mijirea norilor să fie martori ai unei noui sărbători. Iar pe teren, sub dealurile de lume și de zgomoat s'au aliniat în front de paradă, zece mii de strâjeri. Ora 9. Din capătul stadionului a țâșnit sirena unei mașini. Iar în tribună a exploadat, concomitent lozinca unei vești: „ a venit!.. A venit într’adevăr. In costum de străjer, Suveranul a pătruns pe Stadion, însoțit de d. Moscichy președintele Republicei polone. O singură mașină, în fața căreia tribunele și străjerii au făcut front de mâini întinse și uzâte. Din loja oficială, membrii guvernului au eșit în întâmpinarea Suveranului. Președintele Republicei polone, zâmbește impresionat de entu(Continuare în pag. 11-a) ........................................................................... .» Ziua Tineretului. De la stânga spre dreapta, Suveranul însoțit de d. Moscicky, președintele Poloniei, sosește la stadion. Voevodul Mihai defilează cu străjerii Străjerii fac armastică și sosirea în cursa ciclistă pentru «Cupa Restaurației». J ' Jiu-