Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-06-11 / nr. 14
(SURVERNALIA VOE.) AZ E făd Asulutanca. Ngo. 14. Spania - britania- Mare. - Portugalia. - Borutiu. - Turcia. - Sersia. dela Redacție. belșov 11. Iunie. IEZ. eplanita. Blione 28. Micu. împărechrea domneiște neîntegat între Carlisti. Turburările ne isbutigă la Ornate și Rillavona le mărturisesc în tuș Culetinele Carliștilor, și ele să facu din zi în zi tot mai primejudioasă decât ar fi crezut cine ba la început. astăzi spun, cum că companiile carlistice așăzate în Ghipuscoa s'au desfăcut, și că pe aici și numele lui Don Carlos în plastemă. Țara e steargă și dorește pacel. Muningorri acela, care începută să adune ostășime în partea Crăccii Spaniei priimește, necontenit deserteri de la Don Carlos, găduește și le dă sold (plătă) bun. La St. Sebastian și Pasajo au adunat ca la 500 de sertări carlisti, carii sub ocrotirea englezască trec la Muningori. Madrid 26. Maiu. Armele văccii au sucerit o perdere simțitoare. auupta colonei comandate de Christin Majols, care părea, ca să nu mai poată aduna Carmiștii recruți noi de prin prijur, năvăli Carlistul Balmaseda în noaptea dela 20. Maiu la Ontoria dem Pinar. 150 feciori și doi ofițeri trăgândusă într'o biserică, prin o apărare vitejască au scăpat, dar Obristul Mallolt, mai mult ca 20 de ofițeri 450 ostași carii era împrăștiați pe acele locuri și 70 călăreți căzură în mănile lui Calmaseda. Vestea aceasta au făcut ani o întipărire foarte rea. Dinprotină în Dragonia să vede căutarea Cristinilor a celor carii țin cu crăiasa să îmbunătățeasă. Armadia din centru fu întărită se curând cu 500 de părbrați. Dela Burgos luăm înștiințare, cum că Feldmarșalul Luchannes ar fi poftit, ca să să aducă 500.000 gorgii militărești la deosibite puncturi a provințiilor bașchirești, fiindcă dânsul prea să nu bălească în azuntru, ură o vritanii” MARE. în această crăie puternică și mare ai, lângă ante multe lucruri cpune este și un rău, care atât la stăpănire, cât și la patrioți dă grijă foarte mare, adecă, cum că nici sunt prea munți cosați peste măsură și iarăș prea mulți lipiți 46 săracni, și starea de mijloc a lăcuitor lor e mai puțină. Această să dovedește mai vărtosu cu, Irlanda, unde pe lângă toată rodirea cea bună a țării și așăzarea ei așa de întocmită pentru miguțitorie. Vini, le toate părțile muuungiuită cu mare, totuși o mulțime din lăcuitori își trag viața mai numa cu cartofle cerumpene, de mai multă vreme să nevoesc păra nenturile să așeze o lege pentru sărațiii țandiei, care însă pănă acum din șiuina împrotivirii Toriților sau a congerbativilor cu Vighișii sau Libernalișii nu o au putut săvârși. De curăna, alocă lazo Maiu căpetenia Tomișiloru celor stâmpărați Sir Robert Pil declară în numele cartizanilor săi, cum că el e preca aceștia le fă TIN.5