Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-01-01 / nr. 1

preunat cu steagul Britaniei, și credincos suhului aceii uniri, care este totdeauna atât de folositoriu intereselor ambelor țări, au privegeat pentru neatârnarea și nemi­j­­locita sigunitate a împărăției otoma­­ne. Politica noastră ațintează tot numai spre a păzi ținerea și întregimea aceii îm­­părății, a cării esistență pentru pacea uni­­versană este atât de neapărat trebuincoasă. Cel puțin silințele noastre fuseră în­ota­­re, a pune stavilă pornirea brășmășiilor, care noi voieam a le încungiura; și ori­cum să fie încurcăturile, care esti din feliuri­­mea interitelor, am nădejde, cum că împre­­ună înțelegerea­­ va aduce în scurt o degregare dreaptă legiilace­ și păciui­­tă,­­ în starea Spaniei se făcu o mare schimbare, și dacă mă și doare că nu vă pociu vești­­lor­ voastre, cum că răscoiul ce­­tățenesc, care pănă acuma prădă atâ­ta vreme acel rigat, s'ar fi stins de tot, acest răs­­coiu totuși perdu­munt însemnătoriul său caracter, care putea pricinui îngrijiri pen­­tru remânerea tronului constituțional a Isa­­belii­i. Cea mai mare­­ parte a provințiilor de nord e împăciuită, și toate ne fac a nădăjlui, cum că cu cele de cătră vecrit) în scurt se va întâmpla tot așa. Acest sontic rezultat este lucrul înțeleptei politi­­ci a gubernumui rginei ovjrmuitoare și a nepregi­­tătoarei vitejii a armiei opanice, sprijonite prin ajutor fundat ei­le cătră gubernul meu, și a maiestății Sale britanice, în urma credin­­coasei împliniri a tractatelor din 1834,­­ în Antilca gubernul mecsican împlinește îndatoririle tractatului, care lam încheiat eu cu această republică. Blocada porturilor republicei argentine mai opăcește încă pe una din escad­ele noastre. Spre a înteți satis­­facția ce ni se cuvine, s'au trimis oștiri no­­uă la acel­­ depărtat. -­­ va Lagir zăda lovirile cele dintăi între franțo­­zi și lel-elCaler, pănu la 18 Dep. n'au mai fost nici o luptă grea, !, în ziua a­­ceasta druzii năvăliră de mai multe părți asupra­ taberii frănțești, însă mai peste tot­­ bătuți, îndărănt. După ciri dela eglign­an din 14 Dec. se mai trimit în zinele aceste, încă 3670 Soldați de căluri­­șe la Africa. Soldații trimiși a­casă cu slobovzinie, luară poruncă a se aduna în grabă la batalioanele sale. Provinția Con­­stantina se vede a fi pănă acum curățită de vrășmași. . nădejde, că de­și Aed-el- Cader sau jurat, cum că vrea a muri, însă a scoate mai înalie pe creștini din Africa, franțezii pe lângă multele sale tărie deasupra. Turii- Se pare cum că mai de curând tot­­ unul politicesc din răsărit se arată cu mete­­oruri nouă de mulți neașteptate. Dacă sânt afară de vreo îndoială toate știrile câte ni le împărtășaște gazeta universală (u­­nele ca oficiale), atunci putem zice spre cea mai mare bucurie a multor nații și țări, cum că pricina orientului este aproape de a­­șa săvărșire. Rusia alocă, după cum cunoa­­ștem din știrile dela 11 și 14 Dec. dela Pa­­ris și London, învăluie împrimnatelor flo­­te britanice, Frăncești și lustriace intrarea în Dardanele la acea întâmplare, dacă Sultanul ar avea trebuință de ajutoriu în­­protiva năvămitoriului Ibrahim Pașa. Așa tractatul le Hun chiar Scelesi, prin ca­­ri Turiia ee îndatorate a cere ajutoriu în vreme de lipsă numai de la Rusia, prin acea­­sta îngăduire nou a împăratului rupsc. Es­­te prifăcut în fum. Le ad­ 'n­inte, sau vor putea intra stea­­gurile tuturor puterilor în Dardanele și în Dospor, sau nici unele, nici altele. O condiție pusă de cătră Rusia, ca dacă ar­ aduce trebuința cu o sine, să poată și stea­­gul ruse ce e și prin Dospor împrotiva lui Mehmed Ali, nu se pare a fi grea nici de cum, în mijlocul acestor învoieli, ce se spune că fac puterile între sine, vedem câte ce­­va pus și în fantă. După șirinl din Con­­stantinopol dela 4. Dec, cunoaștem cum czad­­miralul englezesc Staniora priimit poruncă de la gubernul său, ca plerit corăvii mari din flota jemandata de dănsul, lăsânduși stația de iarnă, să si așeze iarăși la gu­­ra Dardanelelor. Acere vasi au și ajunt la stația numită. După cum se pare unora, e­ tea­­mă, cum că Ib­rahim Pașa, se arată din nou neastâmpărat. Despre acesta cunoaștim m­ai­­le curând atâta, cum că din luni­le sale 10000 regulați­eni are așezați la Maraș, 10,000 la lintab, 5000 la Orfa, 5000 îm­­pregiur de Murat. Aband­ardia lui stă din 2000 czlurimi, 600 artileriiei și nișe trune neregulate. Zvrahiia îngrijește vine r artileria sa, Leafa încă ulu'ni tit. Ancnre împărți gea,i ziie mulți cina­ ar fi eșcat în pricina .. între Fran­­ța și alte puteri, judece ori­cine din cuvân­­tul le trop a ligii Franțuzesc, care se vede înfrănge asemenia păreri.­ ­ Eia se înțene numai noraul ci răsări­­tul spaniei în sine, încăt ea prote dia mai multe provinții efadu.

Next