Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-02-23 / nr. 8
5 DE GPRANSILVANIA. scCu PREANALTA VOIE.. N 8. L.. Jevuhmariea. 1841. Trașii numiri. Baronul Vooan Banfi de Lojon și în 2a Fevr. e. n. în vrăstă de 81 ani s'au mutat din lumea aceasta. încă nici odată n'am lbut prilemre a însemna cetitorilor noștrii numerul școlarilor și a studenților din cele trei școale mari de la cluj. în anul acesta la eceamenele semestrale o au arătat tinerimea învățetoare cu numerul următoriu: în Liceul crăiece învățetori de drepturi juriști în anul întăilea și al doilea 112. ascultătorii științelor filosofice în a. înt. și al doilea 180, în cele cinci clase gimnaziale 250, chirurgii pe trei ani 30, în cele șici clase normale 522, cu toții 101 în colegiul evangelico-informaților juriști în anul înt, și la doilea 102, studenți de filosofie și religie 88, în cele opt clase de jot 325, cu toții 315. La unitari Sepținiani unguri toți), studenți de șiințele mai 'nalte 117, în datele de joi 80, cu toții 197. Cu cucurie cunoaștem, cum că în privința moralității duhui școlarilor în toate instituturile este mai poleit și cu mult mai curat de eciteturi apute, cum se întămpia în anii trecuți. Învățarea ființelor mai înnalte începe a respunde mai bine trebuințelor veacului nostru, deși la edamenele publice mai auzim încă multe respinsuri de papagal, vorbe seci fără înțelet; cei mai struluitori încă mai mult își încarcă memoria ținerea de minte cu paguba puterii judecătoare, prin urmare fără soliditate, întraceea pricina acestei superficialități nu vine cu totul dela învățetori sau și dela școlari, ci dela cisterna învățeturilor. Una din pricinile de căpătenie este, cum că în civele cele mari șiințele ce dau în limbă otrăină. (Viz mai munte Egdugri Pigado nru 17). lice Țări. Ce amestec de rugtăritenie Greciișii apusenie și în Elada nouăi Căte împărțcheri diplomatice asupra acestui stat tinăr! Ca să tăcem de altele, este lucru prea interesant a lui în sus ștrii puncturi, asupra cărora atât gubernul lui Oto, căt și diplomația otrăvit s'au întins alor luare aminte. Acestea sânt 1) Statornicirea relațiilor între Turcia și Grecia, care prin nejudecatul tractat a a lui Zografos s'au turburat; 2) Puntea în rănduun a relățiilor Chietricești, care prin neinvoiala sinodului din Grecia cu patriarhul din Constantinopol au ajuns a se încurca prin mult; 3) ridicarea unui banu național din remășițele împrumutului de 60 milioane Trinii. Strimtoarea locului nu pe lasă a vorbi mai pe larg despre toate trei puncturile. Unul însă, adecă cel asupra religiei cu atăta mai puțin îl putem tăcea, cu cât vedem, cum că în zilele noastre certele religioase sau bisericești se încint peste mai multe staturi europene și mai pe urmă nici răsăritul nu rămâne scăpat de acelea. Cearta bicericească între Grecia și între patriarhul de la Constantinopol taie adânc în simțemintele și în viața socială a Grecilor, precum și în interesele gubernului lor, încă înainte de a vinita la stăpănire, guvernul provizoriu, făcu după cum știm, ca biserica regatului grecesc, prin episcopii carii se afla în Grecia, să fie proclamată ca neatârnătoare de la patriarhul din Constantinopol, de a cărui Dierecit se ținea, precum și dela sfântul sinod ecumenic din aceeaș cetate. Sau așezat un sinod în țară, care în locul patriarhului să poarte grija erevilor bicericiști, cum poartă sinodul cel din Rudia, care nu vrea a și nici de un patriarh. Patriarhul din partea sa nici au poftit aricunosșe această detinare, nici au ricuno-