Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)

1852-08-02 / nr. 60

­ va illemina pe gazu sape Ba­erampe din tote laturile prin­ țevi applicate și apareviate pănă la el. Trei tribune marine și întinse se nalță aproape de triumf, pentru ca pe acelea să încapă la 10 mii privitori. Casele dealun­­gul frumosei strade dela Pratera ce repară mi ce alvesc. Top în acea stradă ce clădește o casă cpare Ba fi­na din cele mai mari mi mai frumoasa în Viena și toamai ce face coperișmul. Puntea lui Ferdin­and (oreste canalul Dunărei) încă va fi illuminată minunat. Ce fac încercări de a illumina pănă mi turnel Co. Crecană. Pe dealuri împregierul Vienei ce vor vede alte mi alte illuminățiuni. Preste zot comitetul așezat pentru a pregati acea festi­­vitate puse în mișcare toate cupe a prodeuce cu această oceasiune în Viena, ceea ce nu ca mai văz­ut nici­odată. Toate capelele civili și militari căre se află în Viena stau la disper­țiunea acelui comitet. În teatrele de operă ce va produce în aceea seară opera „Flabta fermecătoare” a lui Mozart, pe care Paul Holvein o prelucră pentru scenă. Capelmaistrul de operă al curții compune o căp­­tată festivă, cap­renele Kapelmaiestru Straus si marș festivu.­­ Searea sesu bilanț al bancului rațional earăși ce mai publică ce dată 3. Aughest a. e. D­upă acesta diefe­­rința între starea de acum și între cea din nainte cu trei luni nu prea e mare, pentrucă bancul are și astăzi bani în metalu argintii 42 milione 275,411 e. 1­, cr., car note cerburătore 248 milioane 916.402 e. 58, cr. m. E. Alte posturi încă sună Mai TOP ca painte. Tegga românească și Moldavia. În Vestitorul Romănesc din București citim despre întimpinul ce ca fătul Maiestăței Sale Împeratului Austriei de cătră Măriia Ca Domnă a Terrei Romănești în lăuntrul Pastilei Turcul-roșe, cum și despre cele se spun apr după aceea, următoarele: Cu ovasia venirii Mai. Sale împeratelui Austriei în preajma hogarelor Principatului, Măria Ca preînălțatul nostre Domnu ne de a nu pre­a poruncie tuturor dregă­­toriilor depă la graniță, de a manifesta augestului monap, prin festivități în tot locul omagele cuvenite, pe de altă parte a trimie la Sibiiu spre comalimentarea Mai. Sare o deputație, alcătuită de trei persoane din sfatul administrativ eostraordinarie: Ecselențiile Lor, șeful oniripii C. Herăscu, cespera pisa statului loan Mans, mini­­strul departamentului bisericesc loan Bibescu, dn­preună ns Seminăția Cu Prințul Gheorghie Seiivei, fiiul Măriei Sale, fi­cu Logofătul Aneacandos Plaiano, șeful poli­ției, ginerele Măriei Sale. Această deputațiă pornind la Sibiiu cu căteva zile mai naintea sosirii Mai. Sale, es priimită de către Guber­nul Trapesilvanu cu onoarea cuvenită misiei de­­ i C a fost încredințat. Vineri aa 23, ale curgătorei sosind Mărirea Ca împe­­ratul, ne la cinci cessuri depă amiazi, depă săvârșirea paradei de im­pape a Maiestății Sale pa orașu, deputația ai vizitată, ne la 77, ceasuri de Înălțimea Ca Prințeul Swartenberg, de către brare­­i ce făcu cunoscut că este adbetată a ce înfățișa la împeratul. tată în visitația județelor Argeșul wii Moeșcelul, mi în bunoștiințânduise că împeratul este a sosi chiar la hotarul Principatului, venise cu o zi mai painte a ce afla și Măria Sa de față, după datoriă, în marginea statuiei gubernului Măr, Sale. Aci au fost pregătite sn apă de triumf și un pavilon, cu deosebire împodobite. La sosirea Mai. Case au hotar, Împeratul esprimă cătră persoana Măriei Sale Domnului osebita Ca mulțe­­mire și cinstire; o ploaie însă întețitore grăbi întoarce­­rea Mai. Sale la Sibiiu. Tot într'aceea zi, Sâmbătă deputația ob pontită aa masa împărătească, snde fu onorată cu cele mai binevoitore distincții, și avu onopea a convorbirii Mai. Sale cu fiecare din D­umnealor. A treia zi, Duminică Măria Ca Domnul priimind vurieri de la Constantinopol mi adevândui se prin acesta înalta însărcinare de a addece felicitațiile și scrisorea din var­­tea Maiestății Sale Sultanul către Împăratul, grăbi a învinomștiința prin prințul Swartenberg înalta misie, cu care Măria Sa era însărcinat, și după aceea sosi­sera la 8 censuri în Sib­iu, însoțit de maiorul Balaș, ce­­ i se trimisese la graniță spre întâmpinarea Măriei Sale, iar a doa zi, Luni aa 10 pare fă Măria Sa priimit de Îm­­neratul cu ceremonialul cuvenit Înaltei Sale misii. Într'aceeași zi fu Măria Sa Domnul învitat la masa Mai, Sale Împeratului împreună cu Domnii dens­­tați, iar seara Mai. Ca trimise Măriei Sale ns Ecs. Ca general adjutantul contele Griu­e, Cordonul Co. Leopold, precum wi­ilor deputați, D. șefului oștirei Herăsca ordinul Co. Leopold aa 2-a clasă, iar celorlalți 4 dens­­tau­ ordinul coroanei de fer aa 2-a clasă. S'au mai cinstit db decorații și următoarele persoane: D. marele vornic C. Cantacuzino cu ordinul coroanei de fer l­ a clasă, Dlor general-m­evestor al Carantinelor Mavru, și ministru fi­­nanțelor loan Filipescu cu ordinile coronei de fer a 2-a clasă, ear­ului colonelul loan Florescu in acelaș or­­din a 3-a clasă. Marți la 5 ceasuri de dimineața Mai. Ca Împeriatul alevănd la Cronstad, adresă atăt către Măria Ca Dnel căt și către deputație, care se afla față, salutații de plecare, și îndată Măria Sa preînălțatul postre Domn se întoarse în Prinținat, ajungănd seara la Curtea de Argeși.­­ Regularea reporturilor dintre Țărani și proprietari încă vor mai cere cea mai de anpone supra­­vigiere și luări de măsure măntuitoare din partea Gober­­t producu atăta răi;; ele săntu priimite numai după ue ce cercetează probaveritatea loru; dar asupra spiritelor fricoase ele au putere și înrâurință foarte mare. Niminu nu face pe omu mai prepuitoru decătu puțina știință, puțina lumină. Așea dap caută să învățămu spre a ne urma în­­contra acestui rău; prepusurile săntu nutrite de fumu și crescu întru întupericu; dară omenii ns săntu­­ngem­, fiăcare tinde cătră scopurile sale particularie, și fiăcare aț­ântivu și nestămpăratu despre ceea cel at ghinge mal de anpone. Celu mai bunu mijlocu de a ne cumpăra nencrederea noastră este, ca să ne pregătimu și să ne întărimu în contra periculelor de care ne credemu amenințați, ca și căndu acelea, aru fi să se întămple fără în­­doială, și totu odată să nu ne dămu prepu­­surilor nostre, pentru ale potu fi false și înșelătorie. Prepusurile pe care ni le formămu poi înșine, săntu multu mai puținu supărătorie decătu cele inspirate de răul caracteru și de zeul scorn al altora, și celu mai bunu mijă­­locu de a scăpa de labirintul lor este să le arătămu, să le mărturisimu părții pre­­puse; căci așea descoperimu adevărul mai ușoru, iar pe celu care zace supt prepusu au facemu ne viitoriu mai cercu spet tu, dar să ne ferimu a ne folosi de acestu mijlocu cătră ómeni cu inime corrupte, pentru că­­ómenii cu caracteru stricatu cănd se vădu prepuși, apoi nu mai săntu credincioși. Ita­­lianii zicu: Speretto lisensia fede,­­ ca și cum prepusul ar drimite și ar allunga buna credință, ar fi însă mai vinu ca să o rechieme și să o îndatorească a o arăta de față. În cele din urmă omul să se porte că nu se poate mai bine pentru ca d­­iu cășune altora prepusuri; și spre a vorvi cu poetulu­ IL faut, pour mariter un solide estime, L'exempter du sopreon apssi bien que da crime. Cumu amu zine. Cel ce vrea să merite stima solidă. Să se teamă ca de crimă, să nu cadă în prepusu.­­ Aceste idei despre prepusu le scoserămu după „Universu”7­­ui materia aceasta este atăta de importantă și bogată, încătu ci­­neva ar putea filosofa asupra ei ca unu Se­­Vede neca și a scris o carte întreagă, ori cine și din articulul de susu, că de­și prepusul este unu vițiu foarte urâtu și urginatu, nu poghe însă cineva nici să'l osăn­­dească mi cu atătu mai puținu cui dea locu, ab­­solutu și fără nici o escepțiune. Pănă cănd lumea va fi poporată cu mulți oameni blăstămați și procleți, pănă atunci trebue să fie și prepuitoari. Este însă lucru nespusu de durerosu și amărâ­­toriu, cănd cei blăstămați să dau de cătră altariu și în locu de a fi propuși, încă ei prepunu pe alții, apoi îi și latră de rău O femeiă desfrănată își teme pe bărbatu numai pentru că se știe pe sine; unu văr­­pară care s'au trăitu zilele juneței na unu berbaru din cei mai varbani vedu în cele mai caste femei totu numai nește lerfe de cărcină. Unu neguțetoru pare în totă viața sa numai cu înștelăture ca ținutu, pre­­pune ca o piață întreagă de neguțetori constă totu numai din înșelători cum este elu. Furul vede totu furi, fariseul totu numai farisei și așea mai departe. .

Next