Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-11-19 / nr. 90
.- Caveta ese de cue ori adesa: Mercurea si Sambata, Foiea odată pe serteman,, adeca Sambata. , unu sem. si pe anual intregu 14 f. m. s. Se prenumera la tote fostele imregatevsi, cum Reetici loga este pe unu anna 10 f. m. c., pe diumatate annu 8 f.; ear pentru terri straine 7 f.. pe si la toti: cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. e. 9și Managenia austriacă, Impartirea politica a Districtului Sibiiu si a cercului Abrudu. In partea ofsioasa a lui „sieb. B“ se publica: sub Nr. 239/6. D. ordinatiunea s. g. gubernementu civile si militare din Transsitvania despre mai deargorea demarcare si impartire a districtului Sibiiu si a cercului Abrudu care, cu reporti la ins si intragea din 111. curg, in urma resolutiunei reanalte din 27. Oct. si a emisului D. ministru de interne din 30. Oct. 1852 Nr. 6130/M. I., dela 1. ianuariu 1853 se defige în tipul pgmatoghie: I. Districtul Sibiiu sprghinde urmatoarele 8 cercuri si 24 subcercuri cu scaunul oficiului comune: 04. Cercul Sabesiului cu subcercurile:a) Sabesiu, b) Mercuria; 2. Cercul Sibiiului se spbsege pgile a) Sibiiu Nr. I, b) Sibiiu Nr. S.e) Selistia, d) Lisnadia, 3. Cercul Mediasin și subcercurile a) Mediasin, Nr. I, b) Mediasin Nr. Ș.e) Seisa mare, d) Balcaciu, 1. Cercul Sinsp-magice cu subcercurile a) Sinoplmage, b) Agnita, s) Nocricul 5. Cercul Sigisorei cu subcercurile a) Sigisora, b) Chisoiu, s) Elisabetorole (Irasfalat); 6. Cercul Cohalmului, deodata si subcercu; 1. Cercul Fagarasului cu subcercurile a) Avrigu, (inainte Uca), b) Fagarasiu, e) Segiaia (înainte Regsiani); 8. Cercul Vlasiocal sp spbăsege pinte a) Vlasioul, b) Cheldioga, e) Resnoviui d) Satu lung (Serte sate). Cetatile Sibiiu si Brasiovu se voru administra intre tegminii estinderii loru, ca cercuri de sine, de latga magistratele loru, cu nemediata subordinare la oficiu districtuale din Sibiiu. (Vatima.) Scrisórea unui austriacu catra natiunea germania. (Saretp.) Audtorele acestei scrisori - vorbindu cu durere de anima despra derapenatoria desbinare a uneloru sarite seci - continua: „Improzervirea la uniunea portoriale e din crescetu rene'n retrage de natura politica si dacea, de se ar face ea din partea espaticismului celui zamupiu pentru ghealiiagea Germaniei, ar fi mai temeinica, de catu sanda se face din partea regioanelo, cari se bocescu, se lamenteaza asupra desfasingei Germaniei. In Egansia si Anglia, daca vero intrebatiune trage asprga si numai neplacerea espatrismului, indata se intrunescu toate puterile, tote patimile (!) in favorea ei; in Germania inse se lucra cu atatu mai bine pe mana strainismului, in paga ce fasemp ceea se i intimpina dorinttele. Renen catusi potu bate jocu barbatii de statu din Petersburg si Parisia de sinucibilea agitare (!) în Germania !* „Dogmiiele prusiane ajunsesera spominea punctul culminatiunei — Germania era sfasieata, marea Prusia era gata, dar geniul Segmaniei vru altminteri. Din senpsia infricostatului focu se ardică Austria ca unu fenice, cu aripi mai rotunzi, cu improspatata putere lunile. O apucatura usiara cu aprigele ghiare sfasiă conventia țnipnei si amenintiata uniune germana stă aspria facie cu pltsma redesa, „ad. sap desfinintele territoriu portoriale, si, spre sustienerea acestei desmțngiri, prusianismul si a intrebuintiatu cele mai mari incordatiuni, cu setea si consecuintia, care o demareaza pasii lui de pene acumu faspti in contra uniunei; inse e de speratu, ca incordatiunile aceste vor" Îi si sale din urma, Prusia serili pentru negativula uniunei germane, Antria conduse o lupta gigantica in contra se lega mai amari inimisi ai Germaniei.“ „Cyanesie si Iosif p incepe opul seu dacolo, unde nobilele seu precesore Iosif P. inseta desperandu. Dar desperarea strabunului trebuie a se fia o aspra sectiune pentru nepotu. Si in contra lui Iosifu N. s'au arboritu magiarii, si elu totusi ii intemnina numai in numele umanitatii. Nobilile lui edicte, avea de scopu a desfiintia obagia, a ingusta, feudalismul, osind a la morte, censura si tortura a, le ridica, a introduce tolerantia religiosa, a imbunatati escalele, bibliotecele, a infiintia nososomie (spitale) si laboratorie. Ele priviea la porturi, la drumuri artifice, sanati, la anticipatiuni (ajutorie intinse inainte) pentru industriasi si fabricanti. Petutindeni i se respunse cu insurestiuni si revolte. “Inti pustive ca Pantgoris a anima a imperatului celui ce muri plinu de amaraziune, camu dupa destgina metemsisosei; are taresi chiamare, continuativa in nepotuseu a efertpa acele nobili imtentiuni. — Se va pote aceasta emansira altfeliu, decatu prin o rotinte imblage a tutoru insniniteloru particulari si a ratimeloga, care agrotu imire desa seau paralisa efectuarea profundu taiatâreloru si de obsce folositor celori planuri ?* — — — La salfaiii scrisorei recapitula audorele: dilucidarea sa intracolo, cumea unu patriota adeverata, in principu, numai are nemisa alta da alege, fasia cu necesitatea uniunei. — Aceasta, oice el, e singura cale la scapare. De aci nulifica si destemeieza tote sperantiele e saltatiogi, dicanduppertiunis'a (Germana e neposibile, pentru sa plasa proprietariloru ve teme de deisa, nobilimea o urgisesce, si armata o combate, si chiaru , Pag ave insegragirea restabilirei ei verumu, succesu, ea ar trosele indata pe terenul francioziloru si al russiloru, si avendu in sinul seu unu mare numeru de inimici, in urma urmeloru ar deveni la sortea Poloniei.“ „Singuru si D. de Cadouitz da perdurarea federatismului stateloru de o pusetiune periculosa, atata pentru poporul germanu catu si pentru monarcia germana.“ „O Germania fora Austria e neposibile - puteti citi urmarile segeaghei facute la malurile Albei inferioire de pe scrisoria sangeroasa si continuarea de acestu fel in incercari (inttelege cele dela Noistain) ne aru canta festa. — Afara de aceasta tota Germania medinale in coalitiunea principiloru striga: Neci o Germania fara Austria, si majoritatea dietei germane imperiale totu asta se declară, si astadi ar vota pentru aceasta si cu mai mare resemnatiune. Siiaga si la spestiunea de vama; majoritatea respinra intoghia a natiunei e in contra desfacerii gepmipnei portoriale, dar nu in contra uniunei rogtoghiale. „O organisatiune a Germaniei in forma de dualismu e neposibile, ea ar fi numai o organisatiune a destinarei si a unei sonse de natiuni res nane. Dar si isolarea Prusiei e neposibile, caci voi, acolo in nordul Germaniei, sciti dintre toti mai bine, spunea fara Germania nu toate esista nici o Prusia.“Cu tote acestea insigate de audorele scrisorei, astazi vedemu, ca Apsighia cu o parte din statele Germane tiene conferintie rogtogali in Viena, pe sandu in Vaimar se tienu totu conferintie vamali de satga * - RER E RO CEE ERE SEE A E CCR E EET ERROR EEE E E ERE EI E EGEE ZE, FPOGAMGIONUU. dela Manastirea St. Bernhard (natural-istoricu). (Capetu.) Dr. Reichenbach” ne povestesce urmatorea temrloghe tragica din aceste locuri fabulose: Intr'una de dile desdemanetia — dice densulu - tramitu calugarii trei fierbitori de ai sei, cu nisse caletori, "carii in ghentogsegea loru dela Sf. Cnemi adapostira preste norte in manăstire, ea provediuui cu cele debuintiose, sei petrecare partea muntelui de latga Italia pana la satulu mai de aprope. Acestei societati rosind numerose, i se dede spre sonsomitare si doi cani, unulu mai betranu sonnomitu, pentru docilitatea si istetimea lui dobendita din o lunga sperintia, Jupiter, si altulu mai teneru. Pe sera urmanda se asceptau si sierbii, si canii la manastire. Dina innainta, apropianduse de sinea cursului, si nortea i urma cu pasi repedi, era pela inmurgita (candu se invaluie diua cu noptea) si calugarii se vedeau asi perde pasale toghiiogi, vedindu, sa nici unulu din cei trimisi cu caletori - vreun, sierbu seu cane — nu se mai intorse. Intr'asea se mangaiau totusi cu sprraseti pnea, epmea ajungendui intunereculu nortei, osteniti fiindu, spre a preveni ceva periclu, vor fi gemasa preste norte in St. Cnemi, vena adouadi, candu nesmentitu se voru reintorce. A dopa-di asemine trece intre sregantia si temere, si cei trimisi nu se mai interea. Deci se ieu doi dintre calugari in urma loru, acestia dupa ce invingu abia tote redesele, ce temrestatea le aruncase in cale, devinu la marginea lacului in calea principale catra St. Rhemi, de unde puteau cauta cu ochii preste cea mai mare parte acestei cali. Si ce vedu? O lavina infricosiata, resipita de presostele muntelui impluse cea mai mare parte a valei, acoperindu numita cale. Asta i facu mintena a suspica despre “ceva infogramp intamplatu caletoriloru. Totusi se reculegu si aci, mangainduse cu sperantia, ca doar calotorii numiti vor fi prevenitu fatalitatea, si voru fi ajunsu de tempuriu la St. Rhemi, de unde nu Canii tivitia, si a se imrie de grigi pentru sorte a se potu curundu intorce. Deci odihniti in cugetulu loru prin aceasta presupunere vinu indereptu la Manastire. Nici ca se instelara. Caci de abia ajungu la manastire si esa sosesce in urma loru un solu dela Sf. Cnemi condusu de betranulu, si credintiosulu lupiter, cu faima cumca strainu au ajunsu din preuna cu conducatorii loru la loculu menitu. Fara de cea mai mica superare ce pote se si sentemple. Dar inse cesti din urma s'au ghentoges de acolo, conducandu alti saletoghi pe ragtea Alpiloru de catra Elvetia. Mai incolo nu mai scie despre d'insii nemisa, de catu ca preste una ora vedu pre lupiter mergundu in dereptu, si prin latratulu, murmuitulu si neodihna sa esplicandu- ceva neasteptatu despre spniosii sei de cale. Acum nu se mai induia nimene din Manastire despre pericululu, causatu prin lavina cadiuta. Asia si fu, caci preste cateva dile se aflara cadavrele nenorocitiloru subt lavina, dinpreuna cu a sanelui celui mai teneru, veteranulu Jupiter, ca mai putittu scapă ca prin minune, de cea cei ajunsera pre ceialalti, Si prin trensulu se faci sacrulu spnosspta salp-