Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-03-08 / nr. 20
1852, tapiei. Gazeta ese de cue ori adesa: Mercurea si Sambata. Foiea odeta pe septemână, adecă: sambata, unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. s. Se prenumera la tote fostele imperatesci, cum si loru este pe unu annu 10 f. m. c., pe diumatate annu 5 f., ear pentru terri straine 7 f. pe si la toti cunoscutii nostri DD, correspondenti. Pentru serie „retur” se ceru 4 cr. m. 6. Monarchia austriacă. Officiose. Nr. 4674/1429, 1852. Publicare pentru concesiunea unui stipendii transsilvanii Goldbergiană. „ In urmarea descoperirei inaltului ministeriu de invettaminti din]. 10. Febra s. Nr. 86/5 mni stipendii transsilvani Goldbergiani, destinatu pentru studinți de architectură la s. g. institutul politechnicii in Viena, prin neinsințaghea studintelui ce fusese impartașitu cu acela, a deveniti vacante pentru ambi ani scolastici 1850/1 și 1851/2. Pentru concesiunea aceluia se escrie prin aceasta concursulu cu espresa y determinațiune, spunea cu suma stipendiului, ce orvine pe trecutului anii scolasticii 1850/1, dar numai cu aceea, ce va impârtași alți doile, iar cu stipendiulă cuvintelui ani scolasticii (1851/2) setu dinteiu dinretinți, și apoi acesti din puma îsi va + tre ambi cei mai demni com prține pe timpurii prescriptii. Competinții pentru numituti stirendiu au sa se legitimă prin atestate prescripte, atat si despre abilitatea lori de a studia, câtă și anume despre aceea, spunea ei ai terminati cu distinctiune prestudiele, care se referii in s. g. institută politechnicii pentru respectiva cultivațiune mai inalta. Afara de aceea la fiecare retițiune are sa i se adauge reversuri, spunea concurintele terminândi cursele, își v psanti seguițiele sale marelui mnstrati ali Transilvaniei, iar in stui stipendiele recepute. Despre demnitatea de a recepe mai departe stipendiulă, impar. N .. tartiști cu stipendiulă pe anulă 1851/2 are in urmă a se legitima la înrniști fiecarui ani scolasticii prin astegneghrea atestatelori sale de studie la guberniuli provinciale din Transsilvania, aghesedea regceperea mai departe pe calea antestatogei sale deregatorie scolastică. Toate UE... ai a se astegne rora la 15. Maiu a. s. la gregninii Mitaghe și civile de aci cu atâti mai securii, câ celle mai târziu veninte nu se potu lua in considerațiune. sibiia. 9. Martiu 1892, Dela s. g. gubernementi civile din Transsilvania. i militare Nr. 5300 G. M. C. 1852 Inseiintiage Maiestatea Sa s. g. apostolica prin prea 'nalta decisiune din 1. Februariu a. s. s'a indugatii prea grațiosii a denumi pe Domnalii consiliarii de guberniii, jude regeseti și comite ali națiunei sasessi Francisci de Salmen de consiliariu la curtea supremă judiciale și de casațiune. M.4 Din indemnul asestu Domnulii ministru de integrioge prin emisuli din 24. Februariu a. e. Nr. 1365 a stgarpsit conducerea trebeloră politice la districtului militare ali Sibiiului in locul fostului de zona acum Domni, comisarii superiore de districti de Salmen, Domnului son siliaghii de districtă conte Amadei, ce se afa in arti satipne asi la gubernia. Totii din acelui motivii se ordina din partea Domnului ministru de dreptate prin inaltulă emisii din 6. Marți a. c. Nr 2893, ca pertractarea: trebelori judecâtoresci ale jerrei sasesei dela universitatea patianei sasesci, ca instanția de apelațiune, sa se strapună deosamdată provisoriu la s. r. comisiune superiore județiale ce esistă pentru celelalte pârți de teaga ale Transsitvaniei, și la aceasta să se decidă e aci inainte intru uni senatui propriu ce are sa se formează spre laiasesiii. Fiindcă funcțiunile universitatei naționale in cea ce se atinge de a ei sfera indesatogeassa de pana acum treci la s. g. somisiune superiore județiale, și tote deregătoriele judecatoresci sase iar toti do Cata dreptu daci insarcinare, ca din clipa receperei acestei ordinatiuni de loci sa inseara in tote esibitele și reportele sogend trebeseră la numita comisiune superiore județiale, asta această nouă dispusețiune se aduce cu acelu scopi la rpbirea spnossinția, ca totă insuli să scie unde are sa se indrepte de aci inainte in easoghi obuenitore pentru ajutoriu judecatoresci in privinția, districtului militare ali Sibiiului. : „Ce se atinge de administrațiunea trebelori politice, acele se vor fi igrigi de satga deregatoria de district, care are sa fangedia subtilulu de o deregatoriă e. r. de district, ca și zona acum. Sibiiu, 15. Martiu 1852. i S. g. gubernator civile și militare in Transsilvania, locotenente mareșalii campestru și commandante al corpului 12 de armată CAROLI PRINCIPE de SCHWARZENBERG. „Din Pula Mureșiului, 18. Februariu. Ceilă ce invince greutati ercul ce in punctul scolarii ar fi pacati se nu sesege resplătire macar occupândi uni loci, meritati in paginele bravilor, jertfitori. — lin cercul Totvaradiei avemi unii barbată activă in punetul imbunatărirei stârii scolare. D. local- director Lazar Mihailovicii cu amele ise termină in viciu, pote din pacati strângoșescii, dar cu inima și cu fapta assudă multi pentru cultura tinerimii. El a siliti prin tote medilocele pe raginii ca se și dea pruncii la scală, și apoi Inea ca notala Vegzoca midilociului unii fandui scolarii argoare de 1000 1.”) și fundarea plății daszeiosii. Dial odrosului inca se sonsfințiesse spre binele și cultura tinerimii, insa lasâmii la cei de argore informați sesimporta și ascarablicului totu sportul făcută, precum și starea seclelori , numerul lori și numerul scolarilori mai pe de amâruntul, ca se vedemi a contraris cât a râmasi de tare în dereptii alții, precum Podgorei; apoi cam pricepemi noi cu istoria, pentru carea se Misa faptele braviloră., tsimi, dasa le ghetasemu. I. C. Unii preotii, *) Astfeliu de silinție cu spesesti și pipaite, precum și dornicia binefactorilori pentru imbunarea starii scolare, le primimiu forte bucurosi în colonele nostre, care de alta parte sunt vrejmașe nemracate laudelorii nemeritate. Red. 23 și contrariu va ghesti . E, ia rotatu cu binele —, rii Conopu, a medilocitii și flora se provisionează cu cârli pruncii cei seraci salilogii rectorul local in bani, și silitori, din carni a Cacinei și da dovadă prin restaurarea ssoleloghi in toti cercul seu, cu e uni barbati silitoriă și ceti și are lipsă de date mai lamurite, cu tote unde in care, și și a purăraPa CREEC E RR RE p.rt.văr- FOILETONUL. INSTRUCȚIUNEA PROVISOAIĂ pentru regularea reporturilor de comercia mi industriă în țeara de coroană Transilvania. Despre sodali. (Urmare:) 143. Sodalul poate eși de loc din serviciu: a) dacă maestrul îi reține plata cuvenită fără cuvănt; b) dacă maestrul nu înceată al pune la o slujbă, ce nu zace în sfera meseriei sale, sau dacă cere dela dânsul o faptă nelegiuită; e) dacă maestrul se trage la cercetare pentru o fărădelege, sau face cridă, sau nu pote întreprinde mai departe meseria sa. §. 144. Dacă sodalul ce trimite înainte de timpul cuvenit sau fără de deszicere — luănd afară casurile. 147 - atunci cu ape drept a cere plata pe timpul prefipt pentru deszicere și o despăgubire pentru alte folose, după cum sunt tocmite sau întroduse. $. 145. Dacă socialul își părăsește pe maestru fără pricină (p. 113.), înainte de timp, fără deszicere, are negreșit să'i înpliniască paguba ce i s'ar întămpla prin aceasta. Cătătoriul de lucru are drept a pretinde spre scopul acesta întrevenirea deregătoriei, ga cerănd trebuința încă și arestarea sodalului. 5. 146 Sodalul trimis au emis după regulă, poate păși de loc în slujbă la alt maestru în acelaș loc. 5. 147. Pricinele de ceartă între maestrii și sodali au să se compună pe calea blăndei înpăduiri prin președinți și prin adunarea corporățiunei, și dacă aceasta nu reesă la cale, sunt a se complana înaintea judecătoriei. Certele despre evenimente, care subtrac unei pertractări judecătorești penale sau certele între privați și commembrii de corporățiune, au să se decidă pururea înaintea judecătoriei competente. S. 148. Maestrului i cre mn voie a di aa unul sau la altul din sodali o plată mai mare, ai da o pusețiune de încredere mai mare, și ai străpune conducerea trebelor, în care întămplare din urmă ceilalți ascuzători și sodali au să fie ascultători de ordinațiunile asi privitoare au ocul pămănt. $. 149. Receptaculele (Herbergen) corporățiunilor au să subministre veninzilor și eltnzilor sodali așezare șii să le slujiască la institute mijlocitore pentru căștigarea de lucru Sodalii intrători în țeară și cei fără de slujbă de regulă au să tragă la acelea, dar pe toată întămplarea să se înștiințeză acolo. Numai cu preștirea și învoirea poliției locale le este lor iertată petrecerea cu alt loc pănă cănd nu pășesc la lucru. Acolo au să se poarte liniștit, regulat, moral, nerecepători (Herbergsvater) să-i întimpine cu cuviință și se le dea ascultare. Banchetele, bețiele, bătăile sunt oprite. $. 150. Recepătorii ce aleg sau din mijlocul maeștrilor, sau fiecare maestru pe rănd cuprinde postul acesta. Ei au să ducă protocol de receptacul, sau o presemnare despre sodalii ce vin și carii ei. Întrun al doile protocol au să se însemne toți maeștrii locului, ca sodalul păutătoriu de