Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-11-26 / nr. 92
leta țăneta ese de cine ori adecă: Mercurea si Sambata, Foiea odată pe serteman,, adesa Sambata, unu sem, si pe annui intregu 14 f.m. e. Se prenumera la tote fostele imperatesci, cum ca] 1852. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. e, pe diumatate annu 5 f., ear pentru terri straine 7 f. pe si la toti cunoscutii nostri DD. seprespendenti. Pentru serie „retup” se ceru 4 cr.m. s. Parisii, periul, nelegiuiriedepsele . poporului, onoarea facia departamentul Mosel al vointiei Derese telegrafice. 1. Decembre. principelui Napoleon. Asupra unui disciplinari ale gardei nationale Rarisu, 2. Desemibre 1852. maresiali ai Franciei. si demnitatea Franciei. seitea, epmea miti de: Astadi proclamă corpul rezistatiuț imla u ore straduce acestu corpu legislativu constatatul rlebiscitu cu 7,52%,189 de voturi, pentru imperiu, nn din causa, mula: Nous Napoleon Ș. iu protestu, . sosilu din ca la segatinin sar fi întimplatu o neregularitate, corpul legislativu a tgespta la ordinea ditei. pe acinge sunt denulegiloru se face sub fogpar la Grăce de Dicu et la volonit nationale Empereur des Francais. Pentru tote prevarientiele de presa, apoi pentru tote pedepsele de somisele 290 derogtati In Algeria se drede ce remasera neesecutate; parte a gratiare parte li se maia pedeapsa. “La deputatiunea selegn trei, respinse si Napoleon în esentia aceste: Imperiul de nou inauguratu nu e resultatul silei, a cucerirei seu inseratoghiei, ci productuil legale de imrefata sp. adusu pentru cea mai frumosa pe calea si ratilicatu de tota natiunea. mi Numele: Napoleon Pi. nue e o rgetensițne dinastica, si unu parte legii a istoriei dasi multiami sale moderne. Primitimi juramentul, ca, drundu sericisa voia da spstieni pacea, nimisp voiu sede si a datu o amnestia nationali. Ei numele Napoleon al propusu intra III. „Monitogu” Publicarea îndresnetii generale, caruia contra, la 25a,14, prin entusiasmat de Titlul acesta e sgeata astazi generalii St. Agnod, Magnan si castelane unu regimu legitimu Totu asia se corpuri, mari în demnitatea [draneia are apregiatu de, statu omagiu facia cur . Arai Monagnenia austriacă. Serenitatea Sa Domnul gubernatore civile si miti“ din Pranssilvania principele CAROL I de SCHVARZENBERG, din. preuna cu. lanei de aura. alti principi, e denumitu b. Iellaeie nominata, solemnitate sira de in Transsilvania afoga în quo în 1. Augustu 1551, cu 2 coorte (batatione). Spogtean 3. et 4. se fogmaga nostru sp 3 spogte Adi avura regimentulu nostru cu Nr. 46 e stalionatu Regimentulu nostru esacu. in Vghinn in Moravia; assiă soogte'a a 3. ne avendn peno acum stendardu adi i se benedissa unu stendartu nouu, prin Escellenică Domnulu episcopu dein Vghinnn. b. selasis, dein generale de cavaleria. de Cavaleru.al Solemniitate'a fu în modulu sequente. Demanetla la 2 quadrante pre 10 ore se stationara regimentu'lu cu 3 coarte pre campu'lu de essegsitia, dupa accea ve, piia Escellentiă Lâ Domne'la generale de artileria, et proprietariu regimentu'lui nostru Jgheana cu Escellentiă Sâ Domnu'la et generale sommendante comitele Schlick, Do sondossa Escelzenegate divisioneriu d. Barco, de Domini generali esteptara renoveni Serenere in Ungaria. Dpro que generale dein Oimiitz Gyulai, D, generale divisioneriu dein Tgorrac ună multime de statulu” imaiore mititagin. lentiile SeAle Domiii generali b. lellacic_ et comitele Schlick rghe dein antea essegsinului spre revederea aquellusă, apoi intra Seghenitate'a Sa Domna principessa in tabernaculu, de a direptă capellei de castre, et asspra tronulu pentru Seghenitate'a Să destinatu, longo Seghenitate'a Nosspra locu Esse Pentia Sa Domna somitessa nevestă Escellentiei Epe Domnului banu b. Sebtasis, totu in aquestu tabernaculu e senara lo cu toti Domnii generali, et officiari militari, Esselentia Să a gubernatore comitele Lazanzeru, dempreuna cu sosia Essellentiei Selle. La 10 ore se incepu cultulu Domnede esso cu una allocutione în limba romana *), que se tenu de capellanu castreuse romanesso Andrei Liviu în antea regiimentului; dupo allocutione începu Escellentia Să Domnitin episcopu missa, cui e assistare vernerabilulu sambi speghioge, et ambi sarelani a aquestui ghegiment D. Dar o terminare'a missei benedissega D. episcopu stendardu'lu nona, apoi lu; dacinga in man'a Domnulu sommendante a ghesimentu'lu D. vice-colonelu Reisneger, quare ducendusa cuelta inaptea spogtei a 3. tenu Escellentiă Să Domnulu generale de artileria b. Ieftasie qua proprietarii regimentului una alto sotione cotra coorte a a 3. forte animatore, &1t. maiore Binder alta allocutione în limba romana. “Urma apoi: jurament s'un que se au lessu de D. anditoghe a lu regimentului in limba, germana, er de D. maiore Binder in limba romana, unde jurara militari dein coartea a 3. credintia Înperatorelui nostru Franciscu Iosefu I. subtu stendagdu'la quellu nouu, in fine urma defilirea în antea Escellentiiloră Selle Domnitoga generali. La 3 ore dpro amediadi si facu corpulu officiariloru dein 'regimentulu nostru, deii zghepna cu tote individuie que se tenu de statwlu maioge militariu, cu Domnulu commendantele regimentului in fronte convenită visitatione la Escellentiă Sa Domnu'lu generale blelladi, Sera fura Serenitatea Să Domnă principessa, toti Domnii generali, et officiali in teatru, dupa teatru fago unu bala forte elegante in sală redutului, quella dadura sograla officiariloru dein regimentu'la nostru, la quare, fago invitati toti Domnii generali et oficiali dein corpulu Domnului generale, sommandante comitelui Schlick, et mai multe persone onorate dein ragtea siuite; ego bandă regimentului nostru intona mai multe bucati forte elegante. Aduna di la 10 ore de manutia essira regimentulu de in demandarea Domnului generale et banu b. Tellade pre campul de essegeitia, unde tenura militarii nostri esseg si tip sp “armele in antea Escellentiiloru Selle, Domnitoru „generali, b. serasie et e. Schlick reno la ună ora doro amediadi. In îne si deslagaga Escellentiă Sa D. generale, et proprietariu „regimentului, b. seltasis deplină să sontentione cu regimentulu cu urmatorele verbe: „lo sum pre contentu cu regimentulu meu quistu formosu, sum contentu cu essercitiulu, et cu portareă teneriloru“ apoi multianni D. sommendante vice-colonelului Beichezer pentru diligentia que depusa pentru regimentu.: Eta romanulu ssia a fire atatu soldatu bravu et cu curaggiu unde e necessitate, quatu si blandu et cu portare morale intre populi streini. Seră la 6 ore petrecura atatu toti Domnii generali, quatu si corpulu officialiloru pre Escellentia Sâ Domnulu generale b.lelladic, et rge sosia Esselteptiei Sellereno in cogte a saggil si de taroghe, unde si Ina Esselentia Sa; Domnulu bani dina “bona de la sograla ofpsiariloru, ego la plecarea Să cu carrulu de vapore lu salștaga corpu'lu Officiariloru cu trei vivate entusiate. A. Liviu, capellanu castrense. * Vedio in Foiletonu, tare Brivin, mentu lunitatea Domnului principe Stefani, fostului palatinu fosi Domnă principessă cu ună carrutia 18. Noemvre, divisioneriu Sa Domnaă ună principessa i gaga. Elisabetă, în primavera trecuta, vezideinaghiinn Reggias, D. -alti Onorati Domni generali maiori et olliciarii sororea Legenitatei elegante, _R, FCMMI GOMNIUM Cicerone. (Capetu.) Filosofia practica. 9 Scriptele lui Cicerone celle practice au unu integressp inca si mai mare decatu celle teoretice , parte pentru sentimentulu cellu dreptu care direptă judecata lui, parte pentru mai multe resultate de o inalta importantia, parte pentru o sumina de idee chiare si destorie, în cari intrecu pre professorii sei greci. Virtutea, bunulu supremu, e o intentione care desi ghetinesse ver ce ghestesta la folosu si la damnu (paguba), ca are pretiulu seu in sene, si interessulu nu se pote afa in societate cu dinsa. - Chiaru si somragatiunea virștii “cu interes sulu e fapta cuiosa. — Prin urmare e o indetorire interna, spre lucrarea virtusa, fara respectula recompensa sau la unitione (pedepsa). Acesta indetorire ni se ace counoscuta prin judecata cea arrgobatoaria si condemnatuaghia a sonssientiei. Intentiunea spre virtute face bunetatea caracterului, fara asesta, tote omulu sa fa prudinte si idea. Insa asesta "Peoria nu coprinde collisio- versutu, dar nu pote sa fia bununea detorteloru intre sene, ci repumnantia Omulu'e o Pentia rationala. Dreitatea prin ratione la distinso du verce animal. In ratione se afla germele (precum aliniamentele primarie alle) seientiei, care se cultiva deplina chiaru prin conducerea si direptarea natprei. Cationea cea cultivata si perfecta e legea suprema din lume, care diefuza cea ce sa se faca si sa nu se faca; ea e astă dara copia întelleptiunii divine. In acastă se afla fundamentulu tutoru virtutiloru, tutoru celloru drepte si bune. Prin ratione suntemu sonsangeni (ruditi) cu D zeitatea, spntema imaginea ei. Prin ratione toti omenii ca fientle rationale sunt uniti unulu cu altulu în societate juridica si morala. Caci gationea e totu aceaasi in toti omenii. Prin urmare toti trebue sa iubasca si sa pretuiasca cea ce are pretiulu si valogea sa in sene, adesa dreptulu si virtutea. Societatea juridica si morala se intageste si mai multu prin simpatia si binevointta cea naturala catra toti omenii. Teoria despre collisione e proprietatea lui Cicerone, la care Panellu ii dede numai virtutii cu interessulu. Spre distingerea interessului cellui adeveratu care sonsona cu virtutea, de cellu falsu care ii terprina, propune Cicerone urmatoria regula: Unde se arrata unu interessu care s'ag certă cu unu sommanda allu gatiopii si ar addase rusine regionei Inegatoghie, acollo se poate tii cu sigurantia ca lucrulu nu e in adeveru folositoriu, ci numai in arraghentia. Caci nimica nu e atatu de contrariugationii ca rusinea (togritido), si nimica nu consuna mai multu cu natura decatu folosulu. Ideele lui Cicerone despre dreptulu na șghei sau allu gintiloru (jus gentium) dupa care toti omenii sunt liberi si egali intre sene, si care e fandamentala si norma, dreptului civil, — sunt pro-interessanti, cu tote ca nu formeza o sistema scientifica. Istoria filosofiei o attinge Cicerone in diverse locuri alle opereloruselle, insa mai accuratu si mai succintu in a doua carte a disputationiloru academice, unde respunzindu