Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-01-24 / nr. 7
Gazeta ese de due și, adeca: Mugeșea si Baniata. Fiica sdata re septemaua, daca: Mercuria, Pretiul sera este pe mau șen 10 [. m. er pe diumelate san 5. in luintra Wenarehiei. Pentru îiși strainezi. pe sintem. pe ii annula ingege 14 1. m. e. Se reepușeti la tote pestel imperatesei, epm si la let enmeseulii mentri DD. cerr, erșlinți. Penira serie detin” se cera 4 er. mei: Monarchia austriaca. Depesia telegrafica. Tricalu, 29. lan. Dupa seirile sosite din Risano, casa lui Vujatich de Grahova o prefacura Turcii în cenusia pene la ramente. 18 Sga notari, intre carti se află si fratele Vodei, se iartaga egoisesse pene la maiie si in urma si aflara mormentulu in Ducati. Nu se sci, daca Vujatich a casutu in manile turciloru, ori doga scapatu cu fuga. Dupa alte sciri, în 16, se află Voda cu 40 credintiosi ai sei în casa, otariti a se apară pene la o insatata de sange. Turcii "lu încungiurata, sau o grupa din Montenegrini de 100 barbati infestă cavaleria turceasca. Cais Isman Pasia provocă pe Grahovani prin o proclamatiune la suppunere. Montenegtinii din tienutulu Cerniasc'a si au datu in 15 parola ca toieven sta a muri cu totii, scu a alungă pe inimicu peste granitia. Dupa aceasta insegsaga unu atacu asupra togeiloga, inse toga succesu. De langa Urbea mare, 12. ianuariu 1833. Domnule Redactoru! Dorintia care se manifestă datatea ori prin „Gazeta Transsilvaniei” spunea ar fi timpul, ar fi de doritu ca capii nostrii se mediuloceasca celu pucinu o licentia roinalta, pentru da se pune la cale o colecta in folosulu instituteloru de crescere,marire Tie Domne! pentru diecesa romana a Urbei mare o vedemu implinita!! Despre resultatulu si urmarile acestei licentii inca pucine sciu, si cu acele nu potnesi in publicu dupa cum asi dori, credu inse, ea caldura si care se a primitu cerculariulu D. Episcopu din 14. Noumute sub Nru 1386/1852, mai vertosu in comunitatile si protopopiatele mie cunoscute, se va lati, ba va si fruptifica i in scurtu în tote tienuturile si comunitatile diecesei acesteia, si sperezu ca in scurtume voiu alia in stare a ve impartasi resultatele cele mai imbasogatogie. Onogata Redactiune! Asi pacatui in contra consciintii, rasatai si in contra urmasiloru, dag' mai tare si mai neertatu in contra sonvecuitoriloru nostri, candu asi fi atatu de indolentu facia cu publiculu romanu, vechiulu aliiatu alu Gazetei nosthe nationale, in catu se numi tiemu de santa datoria a ve impartasi spre publicare atinsulu cerculariu, care credu vercine cu mine, ca pentru misera nóstra natiune face o epoca fenomenale. Ela e unu produptu alu primei bucurii storsu din abandantia unei animi ce bate calciu pentru binele nostru si alu urmasiloru nostri. Delaturati toate si dati locu la asemene dospmente, ce potu influintia si in anima aloru mai impotrili si mai indiferinti facia cu inaintarea natiunei. Cerculariului in tipulu urmatoriu : „Iubitilor in Crest. Frati si Fii! Precum de o parte e comuna convingere, cu nece una natiune nu pote spsta fara limba si nationalitate cu atâta mai paticinu pote inflori, — asta de altra parte e conoscuta si din esperiintia totadiana somigorata si aceea ca limba si nationalitatea natiunilor numai in stole se pote cultiva si speclida. Secolele prefac natiunea sa fie natiune cu consciintia de sene — cu sinul mamelor si caminul familielor, asedisand — numai radicina vagantedia in Pomul vietii natiunilor, pre carele inse, numai sculele singure , desfacu si “lu nutresc spre infloritiunea acelora. Despre acest adever fiind convinse tote natiunile care voia cultura sa, se insul d'in tote poterile a si infiintia sipre atat rorogale cat, si solintiale, mai nalte, — prin care spera a deveni la cultura, la carea au si ajunsu. — Nu spatinga acelea desudatiune, nu arderi, convinse fiind, ca neceu semintia nu aduce fruptu mai bonu si mai pretiosu, de cotu cea seminata in scâle in fragidele anime a le tenerimei. — Stolele garanteadin crescatiunea si luminatiunea sufleteasca a Populilor, desi asecuta ajungerea destinatiunei lor; - scolele deshid caile spre castigarea medielor ducatorie si la buna stare materiala; — fara de asefa: scala e tinda besericei sufletesci, in care se sucresc ramii cei fragedi, ca sa pota fi acea din vina vietii, carea €'insusi Domnul nostru Iesp Crest! — Atota fiind binele mediociver prin scole, au mai remane vomu noi enco si de ici în ante negrigitori de unele asiediemente ca astea care ne garanteadin atota bine? Ma nesede cum Imitilogin Sgeat, fi! Ci nu vom crutia nemica spre infiinttarea scolelor, deco voima ne sostem viatia sufletasca, si a scapa de poritiune nationalitatea nostra. Miețitivo, Inb. ingest. Fii cu poteri unite, insuitivo cu arderi pe nsetate a redica scole pentru fii vostrii, pentru fericirea aceatora, cari sunt viitorimea nationei; caci mare ratiune si grea respondere veti avea a dare in aula a tot patintelui Deu, de nu veti griji de aste vistierie nerghetinigege, care singure sunt cununa omenetatei, adesa stea sseghea estintiala. Nu cogitati Fiilog ce infinitagea scolelor in sustenerea lor ar fi cu nerotintia. Dejudecati numai bine si va veti convinge ca nu oftam de la vei, nemica, ce nu ati putea implini; numai se fili aplecati ai voiosi o plini ce roteti. Ci mai vertos in ante de tote se ne ingrigimu toti cu toli a ne subscernere si a ne asecurare eselele acelea ce le avem infinitate pene acuma. Dintre aceste e cea prima si mai de mare insemnatate fiul Venusian. Acesta, precum $ nega conoscut, de fericita sunvenire Episcopul Vulcan, si acela cu VI. clase, spre fusese ftori | predecesoriul nostru crescerea si cultura tenerimei Romane, si in parte, celei catolice de ritul orientale. Gimnasiul Venusian dupa sistema mai noua a invetiaturei, nu poti se remana in statul ce era mai nante, foga a tebuit sa se sterga cu totul, si ast se remanem foga nece una scala mai inalta; au trebut sa se redice la scala mai mare de cum era, adeco la Gimnasiu completu cu VIPI clase, cu limba mama a invatiaturei, adeco Romana. Stingerea gimnasiului acestuia, ce singuri avem, a o suferi, nu ne rotii dpse sonssiintia, so a se sterge acâsta scola, ar semna a ne rapi medlocirea vietii natiunale. Dreptu acea era necesit a unsui din tote poterile, ca se ne sustinem acest gimnasiu unicu, si se' aparam de peritiune, ce ni si reesi cu ajutoriul atotrotintelni Dept Inse, cine dintre voi, lub. Fii nu va precepe, cu acestu gimnasiu, carele fuse fundatu numai pentru VI clase”), prin urmare pentru VI Profesori si un Diriginte, si aceia provedinti. cu salarie forte subtiri, nice de soto pote fi in stare a sustine XII Profesori, cari sunt nesesi la un gimnasiu cu VIII clase. Si ogice de unde se va inplini acuma scadintta sreaselor acestora?! - Noi ne intgheresegam si la inaltul ministeriu alu Maiest. Sale prebonului nostru Imregatoghiu, pentru ajutamentul necesariu, — de unde ni se si fese afidatiunea numai se ne insuim si noi dupa poteri a cere mana de ajutor — precum se insulta si altre natiuni a sontribui spre sustinerea scolelor sele, — si acele cu mai multe cente de mii de fiorini! Asa dare si noi chebuim se contribuim toti cu toti „cu poteri unite“ si mari impreunate si se culegem cat potem; cu ce vom culege si vom da, tot al nostru va ghemane, si totu spre al nostru bine si fericita te va fruptifica. — Apoi cu cat vom da mai mult, cu atata mai bine ni se va asecura fericitatea, si cu atota mai secur ni se va garantisa ne dependintia acestui institutu Natiunale, si gr. catolica. — Eu, care sum pus de la Deu, a ve da esemplu si indemna spre totu ce 8 banu, sota potui dupa poterile mele am sacrificat, dand în ajutor intia Gimnasiului de Beius una suma de 3175 f. m. c., precum si altre medii ce lipsesc la acela, — si ne voiu unsui si în viitoriu a aduce ardere dupa poteri cu ajutoriul” lui Dieu. Urmati mi, lub. in Crest. Fii si santiti si voi, dati fie carele dupa a sa potere, co mai pe bon scop nu ati dat; si totu ce veti da, al vostru remane. Adlasa si fie carele cruceriul sau pe altariul natiunei, de rum va nu pote mai mult,ro care va pote mai mult, rampa si dee, si ase ne vom bucura de un efectu doritu si insemnatu. Dati cari ce aveti: bani parati in moneta, ro cari nu aveti bani, dati ce v'au dat banul Ddeu, bucate, vinu si altrele, cu tote astea au preliul sau, si usior se vor preface in bani. — Dreptu aceea de spunem cu acesta, ca fiecarele preotu citind poporenilor lui acesta carte a nostra in Santa beserica si cu altge . E] *) VI clase gimnasiale, si una normala, si Direptoriu. N. cum,