Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-08-08 / nr. 63
YA 52, Vreculo tăt,; Gazeta ese pe ciue ori, adeia: Pegeptea si Sambata. Clea odata pe septemana, adeea: Mercuri Prellucge este pe unu amnu 10 f. m. e.; pe dinmetate tinut înaintea: Monarehiei. 7 S. „engițutei 1153. Pentru tieri si taine 7 1. pe unu sem. pe si annula intregu 14 f. m. s. Se prenumera la tote poste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. cotrespondinti. Pentru serie „retita” se ceru 4 cr. m. PRANSSILVANILIE. Monageria austriaca. SCIRI MAI NOUE. Dupa catu de cu ne audita si miravera sptie la rgimimp sobrite din apusulu Europei pe atatu de cu greu putemu deveni la cunoscintia celoru ce se lucra si se planuescu in vecinele Principate Danubiane; incatu noi scirile cele mai secure de acolo numai, dupa ce dau cate una fotogulu pe la Viena, Triestu, Parisu ori London, le putemu “primi aici, unde totusi posta de 4 ori pe septemana vine si merge la Bucuresti. Asta ce e dreptu nu e scrie noua, pentru că desanda se aspraga Principatele totu asta ne merge; si deca sintemnes si cate unu tierinu transcarpateanu, dela densala nu poti seste de catu unele triste spresiuni de frica, spunea va îi silitu a fi luatu din dereptu si a da, si intea cu pericululu. — Atata din Principate. Dela Constantilor de ne aduce „Sazeta de Trieste“ scriea, spunea desnodarea causei ruso-turcesci e inca departe, cum ca Porta la svatuirea integrantiilorucelora & puteri a compusu o nota, in care Rusiei i se concede drepturi de patronatu, dar nu de protectoratu, de a se mesteca iv tgerile religiose ale besericei grece si acesta numai atatu, pe catu se mesteca si Austria si Graneia, fasia snrelegea catolica, si ca nici odata nu va concede o inghioghipita a Rusiei in ramura administrativa besericesca, prin urmare că Spiranpla isi reserveza denumirea patriarchiloru schismu numai pentru sine. Totusi solii puteriloru straine credu, ca imperatulu Nicolae se va multiumi cu atata, pe candu parti'a gpses sa dice din contra, si ca conflictulu in Bulgaria e dupa asia - Speditiunea trupeloru turcesci numai inceteza; armata turcesca in Bulgaria, se scrie, ca ajunge cifra 110000. Partaa mai spala dela 12 tarafi armeni 40 miline piastri imprumutu. La Vatam langa Marea nigra se afla unu corpu turcu de armata de 30,000. Brosturele resculatâre se prindu ne asetata de catra turci si pelatitori se pune mâna fara alegere. Diurnalele din Constantinopole suntu oprite în Principate. In London L. Clarendenu in novisimele desbateri din 12. Angasin parlamentare totu nu vrea sa sonseda di de diseusiune, ci spune numai ca solnlu anglicu a reportatu despre primirea propusetiunei vienese. In Francia diurnalului„Delta“ da cuprinsulu prorusetinnitoga vienese a fi potrivitu in intielesp cu ultima nota a lui Neselrode, adica: Porta gagantesa pentru totdeauna privilegiele grece; nici scimbare intr'a celea nu se póte intreprinde foga invoirea Cusiei. In piepturu losoghii ogisante nu se pote nimi sp scimba foga invoirea Fransiei si a Cusiei. Asta o scrie ,,Delia“. Noi insa vomu crede la scirile ce le vomu citi din diurnale oficiose. .,Constitutionalulu“ crede ca certa s'a domolitu celu pucinu pene la primavera si ascrie victoria diplomatiei energiceloru masuri ce le luă la inceputu Napoleonu cu trimiterea flotei la insula Salamis. In genere mai tote din analele conditioneza pacea de desiertarea Principateloru de trupe muscalesci, fara de a se pretinde sresele invasiunei. — TRANSSILVANIA. Brasiovu, 7. Augustu. Eri avuramu una dintre cele mai alese serbatori, adesa, serbarea dileînassetei Maiestatei Sale s. r. apostolice, a cavalerescului nostru Imretatogi PRANCISCU IOSIBU I. Anca in sera precesa aniversarei actesteia prenunciara o multime de semne veditare de omagiulu celu mai devotu insemnata acesta di, caci abia incepi crepuscululu de scria si cetatea cu suburbiele din preuna se vediura d'intr'odata iluminata. Vanda reg. s. r. A. D. Parma intonă imnulu poporalu si ornă festivulu vestmintu, celu imbracase cetatea, cu cele mai frumóse bucati melodiose musicale pene pe la 10 ore de norte. Nu putemu petrece a nu specifica aci renroasele transparente adaptate la capela romaneasca din cetate, care cu frumsetia sa atrasera totu publiculu la privirea loru, infrontariulu casei capelei gomanesei se află ad. portretulu Maiestatei Sale in marimea naturala transragheata si de dâne laturi sogona cu insemnele imperatesci forte delisiosu luminandu. Multimea poporului spectatoru, fiindu favorisatu si de blanda lumina a lunei, se zgembla pene adancu in nopte pe indesuitele strade, Diua nascerei Inastiei Sale Imperatorului nostru in primele ciori de diua fu intimpinata de desele bubuite ale tunuriloru din fortaretia si cu ma sis'a militara. Pe la 8 6re se tiena finda de facia corpulu dirloma ticu mai anteiu servitiulu Ddicescu in capela romana din cetate, pontificandu Drgot. Iozmne Popazu, carele cu unu toru maiestaticu dimpreuna cu asistentii intonara: „Mantpresse Doamne s. s. r.”, innaltiendu-se la ceriu rogaliuni devote pentru indelunga pastrare a vietii M. Sale; eara in fine se cantă de satga tenerimea scolastica dimpreuna cu numerosulu poporu imuulu poporalu, pe sanda în frontiera besericei unu despartiementu de militia dedega in datinatele salce. De aci se dusera impreuna cu totii la beserica evangelica, si de acolo sarga 10 de la beserica rom. catolica, unde cu o pompa rara se serbă misa sea mare de D. abate. si reg. consiliarin Antonin Kocasu de Feliulu, care le-si intrerupse voiajulu, numai ca se vota si de facia la solemitatea acesta. Cu o redicatore de inimi devotiune se inaltiara si aci unanime rogatiuni de catra intrega gagnison'a, alesii tuturoru confesiuniloru, tote branstele, magistratul si comunalii, cantandu imnala poporalu si dandu-se indatinatele salve. In onorea dilei acesteia dede D. generalu b. de Ciolich o masa diplomatică, la care s'au ridicatu saldagese toaste pentru fericirea si victoria Maiestatei Sale Imperatului Franciscu Iosifa I. Alta asemene masa diplomatica dede magistratura semnnala:eaga semana intrega faci unu daga la militia s. g. de 200 A. m. e. in onogea festivitatei acesteia. Pastratu de CERU invinsa "i FRANCISCU IOSEFE PRIME, Candu idg'amenintiase vomindu venimu cu unu tonu! Manifisa pe Domnulu, Romane! din 'naltime; Bag Cesarelui vota: „FI VICTORU pulu TEU TRONU!! ”. UNGARIA. Reste, 28. Iuliu. In zilele trecute avuramu onore de a vede in giurulu nostru pe Inaltigea santi ania loru DD. episcopi Ivascovitu si Chingelată, carii, dupa representarea si substernerea omațialei maltiamigii inaintea Maiestatei Sale, rentornanduse din Viena, retrespga unu timpu mai scurtu si in Pesta. — Cu ocasiunea asesta felicitara din sii mai multe familii romane de aici cu visiva logii ear” anumitu sambata in 25. Iuliu Domnula Ioanne Mossongi poti se se bucure de presentia acestoru mari osteti si la binesptentarea mesei. „In salutem totips sommensalitatis.” - Adoa di, adela Dumineca dimineatta, Maria Sa, episcopulu Aradamu D. Ivackovits cercetă sprip timpulu 8. liturgii beserica gresoromana de aici, in carea S. liturgia respinp dela nenogoiosa si fatala bolnavire a parochului romanu Iolanie Cossa nepreruptu , asiae si acumu - se tienu in limba greca; inse Maria Sa tote acele ceremoniale diceri, ce suntu reservate unui archiereu findu de lagia, le grai chiaru in limba romana. — Mai era relavnga M. Sa si Ceserendissimulu Domnu Naco age nimand ghitara Nodosmini. Dupa finea S. misse M. Sa Domnala emisora fu onogata in ressedintia parochiale cu o saluta solene din partea tutoriloru si altoru membri ai comunitatei greco-romane, carii fusera intemninati voiosi de pia primire a Mariei Sale. — In catu despre Maria Sa episcopulu versetianu Domnul Kingelatz, scrmu, ca in diua acesta sau repremblatu in Buda la beserica catedrala. — Buna e disa romana: „Tota insulu trage la ai sei“; singura natura omeneassa, purtata de unu instintu mai inaltu nationalu duce pe omu la asesta altragere simtivega. Macaru de negru duce si pre noi