Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-10-14 / nr. 81
t * - .- ----- - 315 -în familii a începutu a prinde rădăcini mai bune, femeile încă au mai căpătat minte, scurtu, bărbatulu și femeia învață a se respecta ne cine în reciprocitate. Acesta este un semnu mai mult, că cultura științifică, politică și sonală a făcutu propășiri, că simțimintele ce mai supune, că brutalitatea și barbaria perde din domnia sa. Căsătoria, ca institutu fundamentalu pentru viețuirea omeniloru în familie este chiaru după definițiunea pe care io deferă legislatorii de cea mai mare importanță pentru familii și pentru legămințile aceleiaș. Eată din acestu punct de vedere trebue să fie privită și noua lege de căsătoriă sancționată pentru popoarele și confesiunile din monarhia austriacă. Legea de căsătoriă cuprinsă în a doua parte a condicei civile s'a văzutu silită prin concordatu ca să aplice în acestă privință o altă cale, să prelucre legea întru înțelesulu dreptului bisericescu mi așea să posăiască o mlădiță străină în legislatura civilă. (Ba urma.) Cataro, 7. Octobre, Principele Danilă primi dela Cuciunu memorialu, în care ei ceru, ca să se împreuneze cu Muntenegru și turcii să ce scoată din pămintululoru. Consululu rusescu din Ragusa sprijini acestă cerere din resputeri, aflănduse în Cetinea Muntenegrului, ca ducătoriu de ajutoriulu rusescu ne an, 1855, 8000 galbini, ne carii ii asemnă Țarulu pentru beserica greco-orientală a Muntenegrului. Consululu îmbărbătă pe Danilă, ca să se poarte, ca unu prințu vasalu, față cu Turcia, și că în congresulu viitoriu de Parisu se va lua la tractare diplomatică mi causa cu Muntenegru. — lăeg'a romanesca si Moldatviea. Iașii. 4. Octombre c. v. „Gazeta de Mod.“ ne împărtășește următoarele: - Es. La Feldmarșal-leutenantulu Marțianu, au părăsitu -lunea trecută Iașii cu ce a ce înturna la București. - DD. Comisari de delimitație a Franției și a Angliei, de asemene s'au înturnatu în Besarabia. - Eciclipsulu totalu a lunei, anonsatu prin Calendarulu Albinei s'au observatu în Iami, noaptea luni spre 2 Octombrie de la 10 oare 23 m. sara pănă la 1 oară 43 m. dimineață, rulu celu deplinu săninu, au favoratu această observare în toate fazele ei. Comerț. Mișcarea comercială a portului Galați pe luna Augustu 1856. În cursulu lunei Augustu au întratu în Galați 171 vase de comerțu, între care: 46 încărcate și 125 deșarte. Au eșitu 124, dintre care 71 încărcate. Navlurile s'au suitu, și se plătea: Pentru Trieste - 60—62 cm. - Veneția - 62—64 - - Marsilia - 5%%- cu efecte, mi 54197 chile păpușoi. S'au importatu prin vasele streine 1179 poloboace cu zaharu, 13 poloboace cu case, 3969 saci cu orez, 80.000 bucăți, 6 pace mi 14 lăzi cu pește săratu, 382 pace mi 34 lazi cu rumu, 342 saci mi 67 vase fructe uscate, 144 putini cu masline, 415 poloboace mi 4500 oca untu de lemnu, 28 saci mi 60 lazi cu cău, 153 vase cu icre, 763 lăzi cu vinu, 4 lăzi cu salame, 1885 căntare lanie brodu, 1 ladă cu zaharu canaru, 18 vase și 68 lăzi parteru, 15 baterce cu rachiu, 30 lăzi cu lămăe, 3 baterce cu cerneală 30 lăzi cu făclii, 1 ladă cu cărți, 16 vase cu ceaiu, 6 ctănjini lemne, 5759 căntare, 81 lăzi și 6318 bucăți ferii, 932 vase, 74 lăzi cu chiroane, 150 bucăți de plumb, 124 lăzi cu feru albu, 1 ladă și 125 bucăți mașinerii, 107 lăzi, 16 bucăți și 6 colete mobile, 24 duzini scaune, 222 vase cu alumine, 60 vase și 38 panere steclerii, 345 saci și 11 baluri bumbacu, 234 saci lănă, 170 colete cu tiutiuri, 5 lăzi cu hărtie, 816 tonne cărbuni de pămăntu, 320 bucăți piei, 3 trăsuri, 4 cai, 101 panere și 43a lăzi cu feliurite mărfuri, 50 bale și 300 colete manufacture. S'au esportatu: 2097 chile grău, 31,836 chile păpușoi, 9109 oca fasole, 1320 oca brănză, 49,801 bucăți, lemnu de duratu. Cronica uzăme apoi PERMANIA. Corespondenția Prusiană arată, că de curăndu s'au făcutu încercări pe Siretu de plutire cu niște vase late, pe care se potu încărca grăne. Aceste vase, săntu căptușite pe dinafară cu o pănză nepătrunsă de apă și spoite cu cautciucu. Încercarea au esbutitu foarte bine. Inventorulu, D. Iacobenco, au căpătatu o patentă pe 17 ani de la Prințulu Ghica și totu această diplomă i s'au hărăzitu în Austria, unde, în momentele aceste ca ocupă după cererea gubernului Austrianu, să facă încercare cu acele ambarcații pe Mureșul TURCIA. Noulu proiectu privitoru la reorganisucarea Principate eru ca împărtășitu cătră Poartă represântanțiloru de străini îngru înțelesulu traccuvântu dessusu numitulu tractatu s'a denumitu din partea Turciei generalu-maiorulu Omer Pașa (nu supracomăndantulu Omer.) Crisa ministerială încă domnește fără nici un tearăș poate de s'ar întâmpla, politica din nou. Franțezii ceruseră deja turcui la concesiune pentru corăbie. La Poartă era plecată a face cheltuelile ce ar cere pentru asemene lucrări. Astă declarație, se găsăște trecută în protocolulu din 27. Martie No. 16, și gubernulu Imperialu s'au grăbitu, îndată după preschimbarea ratificațiiloru tratatului de Parisu, a o pune în lucrare, trimețindu la gura Sulinei o mașină de dratuitu, vaporu spre a agiutora lucrarea curenirei, și așezăndu unu faru (fanaru) pentru siguranția navigației. Acestu începutu a îmbunătățiriloru pregătitoare care au a se complecta prin altele cap socoti trebuitoare de cătră comisia Europeană, au fostu totu o dată unu actu de luare în posesie a guriloru și a insulilor Dunărei, care i se cuvinu cu dreptulu. Înalta Poartă, nici o dată n'au avutu și nici poate avea îndoeală despre dreptulu ci mi deca pe plecările aliațiloru ei, pu privirea înturnărei însuliloru aa Dupărea de gioe mi a ci directă nocede, dea revinim astăzi la astă crestie, este, spre a face mai lămurită și spre a face să se înlătureze toată îndoiala, care ar pute fi în astă privire. Hotăririle tractatului de Parisu, statornicescu marginile noue între Împeriulu Otomanu și între Pocia din partea Besarabiei; o parte a acestei provinții s'au înturnatu Turciei și s'au aneciatu cătră Moldova. După insulile Dunărei de giosu nu potu să între în astă hareropie, ele ce află subu unu regimu specialu și despărțitu. Teritoriulu, carele are a se adaogi cătră Moldova este o porție a Beserabiei, care în vechime făcea parte a acestui Principatu și care s'au datu Rusiei, prin tractatulu de București la 1812. Insulile Dunărei de giosu, care nici odinioară au făcutu parte a Besarabiei, s'au pusu subu regimulu prin care ele erau gubernate înaintea rezbelului din urmă, prin tractatulu de Adrianopoli la 1829, iar aceste regime deplipau ce deosebia de administrația Rusiană a malului opusunaă Dunerei; totu acelu tractatu îndatoreză pe Rusia, de a nu zidi acolo nici o tărie, nici alte așezăminte decătu a Carantinei. Așadar, insulile gurei Dunărei nici odinioară au făcutu parte a Moldovei și epoha cesei vederează că aceste insule nu s'au datu Rusiei cu besarabia, ca o parte a acestei provinție. preuargea Besarabiei se'ntoarpă Turciei și ce aneciază cătră Moldova, în puterea hotărăriloru craciatului din Parisu, pe căndu, inturnarea insuriloru la a loru stare de mai înainte, derează de aa unu altu principiu. Acesta este deosființarea tractatului de Adrianopoli, carile, făcăndu să înceteze dominația rusescă, le întoarnă cătră vechiulu loru posesoru. Totu acestu principiu este, carile desființază neutralitatea malului dreptu a Canalului Ce. Gheorghie, mi întoarnă aceste insule Turciei, de la care ele se reziățișă. Tractatulu din 30. Martie, nu vorbește de cătu de partea Anglia 12—13 selg. S'au importatu prin vasele austriene, 261 pace cu untu de lemnnă, 360 bucăți de feru crudu, ținte, 50 curechile grău 16 cranii, 1 ladă de smoală, dulapu, 1 O1 saci vasu cu ferăritu, cu orezu, 85 balerce cu cu macaroane, 336 balle ladă cu hărtie paneriu cu păcură; s'au esportatu 486 și cărți, ce- unu lu lăt bală Constantinopole, tatului dela Parisu, pre împreunarea loru. La comisiunea regulătore tată totu resultatu rea la gurile prin mi numai cătu cu aburu în privirea Deltei de la da Moldovei, ear Poarta Domnule! „la regula totu mai ce sună, 10. Octobre, corăbierea lucrările, Întru acelaș de nu e nici unu ne Dunăre decrecă Penidă Pașa să ajungă în capulu trebiloru, care Porței încă s'ar preschimba prin Marea negră și pe Dunăre,amănă lucrulu acesta. Circularea D. Porți adresată cătră gura Dunărei, o reclamă pentru cine, Congresulu de Parisu, punturile atingătoare de în mintulu Dunerei plenipotenții Otomani au ci căndu ce aveau voescu aveau torculu mai ai săi agenți care aliații au declaratu că, a ce se face