Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-01-15 / nr. 2
on. publicu nu va ghemane); indestulindume a fi arelatu ce poate face bunuru indemnu, precum si ca treba scolaria la noi merge nu inapoi ci inainte (non deficit sed proficit), desi foculu din inceputu saga pot vedere a mai fi delasatu, acâsta pinda de altmintrea sogtea lucruriloru omenesci, ca nececorda e in timpu reu si bunu, asemenea intinsa. Nimene insa nu mi spuna mie, ca romanulu e nepasatoriu pentru luminare, progresu si totu ce i aduce lui stare fericita. Una paralela trasa de prin pregiuzimea acesta aru demustră asertiunea mea din destulu. Comanala e flesibila. Nece unu cunoscatoriu de la nasterile poporeloru varate se nege acesta. In elu nu e opu de catu se sternesci numai si se conduci aplecarile lui innascute spre totu ce e bunu si frumosu, pentru ca ostenelele se fa incununate de cele mai frumóse frupte. Unde ar resultă santgaghiila, cutezu adice, ca in cele mai multe casuri impularea nu e de a se face lui, cereiloru conducatori, carii seau plenescu deregatoriele si detortele impuse siesi ca premergatoriloru poporului cu atata lasitate, catu lu aducu in desgustu, si facu se mai doriasca a gemane in statulu in carele a apucatu de mosi si stramosi, seau cufundati de totului in economia si alte, de conducerea poporului pre calea lumineloru, pese ca le pasa de ea. Esemplele striga. La noi celu puciiu multora nu le ajungu mediale, spre asi rate stampera setea si dorulu intru a cercetare palestrele museloru, si lirsa si departarea scoleloru mai inalte se simte forte tare. D. Manu in zilele aceste ne lasa. La propria cerere i s'a aplace datu dela locurile mai in stramutarea in asemene caretate la pretiga Lapusiului, loculu nascerei. Dezagtarea Domniei Sale o putemu numi perdere. Noi i dorimu impreuna cu amicii progresului virtute de a Ceru, ca dupa vocea nobilei sale anime se se rota inca indelunga tarii spre binele de comunu. Vesteanala nu una are de a multiumi energiei Domniei Sale, ci a carui modestia se le insiruiece me ieagia mai mnalta, ne se arata nu aru fi regtata; - e demnu insa se si apnossema barbatii devotati binelui publicu; apoi mi insuflă indresnela si adeverulu, ce cu este doue cuvente lu respirau strabunii. Ehemila tganant. 6 Brașovu, în 24. Ianuariu st. n. Astăzi Luni a sositu la noi unulu din bărbații de statu ai Turciei, anume Durudu, cu rangu de Efendi, de națiune precum se pare armeanu, a trasu în cvartiru la Nr. 1, și după umezi au trecutu mai încolo, ad. a purcesu la Țeara romănească, în calitate de comisariu împăr. turcescu, precum vrea a ști gazeta germană de aici, căci adică fostulu comisariu turcu, carele asistase la citirea Convențiunii și a fermanului în București, după multe nenvoieli întâmpate între majoritatea și minoritatea Caimacamiei Țerei romănești, ale cărora urme le aflăm acum și în jurnalele oficiale, sub protestu de trebi familiare s'a depărtatu din Țera romănească. Ne nvoie la cea din urmă și cea mai de frunte a Caimacamiloru nămirei țerei ce poate vede iarăș din așea numitulu procesu verbalu seu mai bine protocolu, întru carele cești Caimacami (locoțiitori) ce judecă ei între cine, precum te judecaseră și cei dela Iași, cu avea diferință numai, că palami majoritatea represânta nenaprira națională, căndu din contră la București minoritatea (I. Filipescu) se aruncă în laptea acesteia. Am cursulu acestei luni ce depuiuearăș ecsamenele remestraline au toate școalele și gimnasiile. Publiculu de aici, șiniunile căruia se află deocamdată împărțite între cele 3 gimnasii locale, așteptă cu oareșcare interesul ca să veză nouăle resultate, mai vârtosu după ce cu începutulu anului s'au văzutu mai multe schimbări în personalulu profesoriloru. Sibiiu. u Unu corespondinge alu Gazetei germane din Brapovu, dăndu o lovitură bună grosului materialismu, oarbei alerături după piamonă, de carea sunt ocupate toate simțirile omeliloru pe la cetăți, mai află pentru ardelenii căți iubescu șiințele, acea singură măngăiere, că „Reuniunea pentru cunoștința patriei” compusă dintru unu număru frumosu le bărbați, demnă de totu respectulu lucrează cu nepregetu și inaiitează întru toate ramurile științeloru căte și a propusu ș să le cultive. Întru adevăru amu ajunsu ka în zilele noatre foarte papi Gmeni că caute științele numai pentru prețulu s apă din lăuntru; nu o facu aceasta nici cei mai bogați, cu cătu mai puținu aceia, carii cultivăndu științele numai pentru că sunt științe, s'ar vedea în scurtu muritori de foame. Cei bogați nu te cultivă, căci nu simtu nici trebuința, cu atătu mai puținu frumsețea și nostalzarea loru; dei săraci sunt constrânși a acepta pentru pănea materială, ba să nu le ajungă copiii săritori pe păreți de foame; eară cei carii învață la școale, se miestuleză cu cătu ca lipitu de ei pn două trei clase, eară mai departe nu caută domne ferește. — la ocasiunea aurora citirămu mi articululu: „Dintre munții apuseni e cu toată luarea aminte. Frumóse idei, nobile cugetări în favorea școaleloru și a culturei. Căte însă de acestea în cursu de 10—15 ani, ui mai 1are: Mazăre Un părete. Încă mi a patra oară, totu ue ce pare că ce face este numai spoielă. Au fostu cu adevăratu vreo trei ani de parocsismu, întru carii până și babele începuseră a crede oareșcum, că ce sa ne amu da ne cama nicoaleloru apei totu de „pomană.” A trecutu acelu periodu scurtu, eară după acelaș urmă o descordare, ce semăna însoțită de o căință pentru ceea ce s'a făcutu. Acum a mai rămasu unu singuru mijlocu, acelaș însă siguru destulu. Preanpatentă urbarială din 1854 merge punănduse în lucrare. În puterea aceleiaș parohii au să priimescă fără diferință de confesiune căte o sesiune întreagă, eară dascalii căte o jumătate de sesiune. Ce poate înzestrare mai bună în patria noastră? Considerați lucruri bine; causa școaleloru vine în legăminte strânsă cu acea înzestrare legală. Atunci amișii culturei nu voru mai fi constrânși a căciuli pe cei bogați. Ne folosindune nici de acea ocasiune, vomu trece de unu poporu, carele fuge elu însuși de cultură.. - - UNGARIA. Pesta, 21. Ianuariu n. Ucigașulu lui Petru Mocioni, anume Franciscu Il... fu condamnatu mn 19. a le l. c. la moarte prin ștreangu; elu însă luă recursu. - În Șarcuzuilac (comitatulu Satmaru) trei nemeși (boieri) beți, omorâră într'o cărcimă pe unu bietu păzitoru de drumu mi pe nevasta lui, fără ca să'i afle altă vină de cătu ceea ce lea dictatu nebuna loru truftă. Acestu casu seamănă forte cu celu dela Cristești din Moldova, unde în anii trecuți unu june boieru mare împușcă pe unu țigani și o țigană, iarăș numai pentru o bagatelă de vină ușoară, fără ca ucigașului să'i fie căzutu măcar unu păru din capu. (Vand.) AVCTPIA, Viena, 22. Ianuar. În: Ca reg. Princesa de coroană dela Neapole mi soră a Maiest. Sale Împărătesei postre mai petrece încă totu la Viena, și nu se știe încă ziua mănecării sale de aici. Maiestatea sa c. r.anoora binevoitu a concede că în privința studențiloru din școli publice, să se păstreze totu acea modalitate, care să păstrase pănă acum, în causa recrutării la miliție pentru a. 1859. - Din statistică. Jurn. ministerialu titulatu „Det. Logtesrondenz” ale acestea: Togalulu număru alu locuitoriloru monarhiei austriace conscriși de nou în decursulu an. 1857 fostu 37,339,012, pn care țifră însă nici armata nici străinii nu ce cuprindu. Acea pieps întrece numărătura de la 1850/1 cu suma de 1,588,392 suflete. Adăogăndu la numărulu locuitoriloru civili încă wi armata și ne etrăini, calii acești din urmă facu la 133,876 căndu din contră sudiți austriaci sunt numai vreo 114,888 puteri străine, apoi numărulu locuitoriloru monarhiei azerpiane pare astăzi la cifra de 35 milione. Dr. Fr. Tieman președinte districtualu în Orăștie în Transilvania propune locuitoriloru Boemiei, compatrioțiloru săi, ca să se coloniseze în Transilvania, nicidecum însă împrăștieți, ci în comune întregi, cumpărăndu'și celu puținu unamite fălci (jugere) în toată privința libere și scutite de pășunea comună și de regalele cărcimăritului și ale morăritului. (Vand. Nr. 17.) Jurnalele cele mari din Viena politiseră în zilele acestea preste măsură multu; e însă curatu preste putință ca în cursa de căte 9—10 zile să alegi vreunu sâmbure de domne-ajută. De aceea asecurămu ne cititorii noștrii, că decă noi nu ne luămu după aceleaș, să perdemu timpulu orbecăndu prin găcituri pănă să nu vedemu fapte complinite, doinii cititori nu perdu nimicu. Politizarea cea mai sigură este în momintele de față a fi cu luare aminte la curealu hărtiiloru, alu aurului și alu argintului, mai vârtosu peguietorii. Cronica siraina. PRIVIRE. (Capătu din No. tr.) Estimpu începură de timpuriu a se îngroșa pitorii politici și a eși la lumină pusăciuni amenințătoare păcii, după cum o știmu, și o grupare de noue alianțe. Trei elemente mari în Europa, cu 3 împerați tari în fruntele, stau în trei lagăre pregătite pentru de ași conserva drepturile pretinse și ași consolida viitoriulu consăngeniloru săi. Rusia se apropie de Franța, dar Franța se mai apropie de Sardinia Italiei cu însuraturu Prințului Napoleonu