Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-10-26 / nr. 48
E ID Brasiovu, 20. Srtoiăie 1560. Mr. Gazeva si Folea este regulatu datare septemana, adesa: Magia. Reetitia loru este pe 1 anu 10 f., pe diumetate anu 5 f. austr. inlaintrulu Monarchiei. o Monagenia Austriaca. Partea pusioasa. Nro. 21509, 12108 ex 1860. Publicare. Înaltulu minioteriu c. p. de interne, prin emisulu din 25, ale cuvintei Nr. 32 „928/2363 înțelegănduse cu înaltulu ministeriu c. r. de resboiu, acad cu cale a prelungit ușurarea tineriloru, ce se află pn clasele Băperei, cari s'au ciămatu terminulu, ce s'a defipiu prin ordinăciunea din 23. Iunie a. c. Nr. 158, pag. 274 în msn. HHHICH. alu bulet. imper. pănă la zisa înainte de începerea lucrărei comisiunei mestecate de scutire, pentru depunerea tacsei, pănă la ziua, ce premerge sorpirei, mare la recrutare, în ceea ce privește la depunerea tacsei scutitoare de servitulu militare, nu suntu legate de nisi unu terminu. Care prin aceasta se aduce la publică cunoștință. Sibiiu, în 29. Octobre 1860. Dela c. p. gubernământu pentru Ardealu. Personele, ve nă stau în 5389010 s de picari Sp sn ce il.e Cer LAMĂ CV - Sazălu - Pentru tieri straine 7 f. 33 cr.pe 1 sem., si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se prenumera la toate postele s. g., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“, se ceru 8 cr. val. apsig. TRANSSILANII. Ragrea neofisioasa. Autonomia Transilvaniei. Mai multe jurnale din. Budapesta,eaga din Viena „Mandeghe” asigura, pe publiculu sintoga, cumea Ungarii mai virtosu pentru aceea, se arata ne'ndestalati cu mai prospete acte constitutionale esite dela Monarhulu, sa se 'Transilvani'a nu sa incorporatu Ungariei cu ca autonomi'aceleia nu s'a desfiintiatu cu totulu, mai departe ca de ce sa nu se dea in manile Unguriloru inca si ministeriile de finantie si de resboiu. Intre acestea impregiurari noi romanii, carii niciodata nu neamu invoitu si nu ne vomu invoi la desfiintiarea autonomiei Marelui Principatu alu Transilvaniei, sunteam datori inaintea cerului si a omeniloru, ca se ne agatamp in cugetu curatu ale nóstre temeiuri care nu ne ierta ca se se sacrifice acea autonomia in favorea Ungariei. Mai nainte de a pasi la enumerarea respectiveloru temeiuri, se spuine a da lucrului definitiunea lui drepta. Afrovonos, de sine legiuitorui se numia la elini in timpurile stravechi acele cetati si comune ale loru din Asia mica si de pe aicea, care desi recunoscea superioritatea sau pe frantiosesce suveranitatea Grecarui rege sa intregata din afara, ca trebuea se'i dea celuia o suma catesaghe de bani si de oaste spre ajutoriu si se fia prietine prietiuiloru, sontgaghie contrariloru lui, inlauntrulu loru insa acele cetati scu tieri se gubernau numai dupa legi, pe care si le intocmia ei insii, prin auctoritati adica deregatori pusi totu de poporu, cara nu luati dela vreunu suveranu din afara. Iata acesta este autonomia: legi proprii, deregatorii proprii, datorinita de vasalu sarga celu mai tare, carui ei juri ca vei remanea totudeauna sgedin siosieaga elu it juratie, ca tot adea pna te ca araga in contra altora mai tari de catu tine. Noi scimti bine spunea a voi se demustri intrunu ingnala drepturile autonoame ale "Transilvaniei cu Principatu pe temeiulu dateloga istorice insemna a voi a se cara apa in mare pentru toti acei doni cititori, carii s'au ocupatu mai inadinspatata cu cercetarea dosumenteloru istorice ale acestei patrii, catu si cu studiulu dreptului publicu ei privatu alu ei. Cu tote acestea trebuindu se presupunemu ca nu toti au faspta asemenea studii,precum si ca generatiunii june de ani 12 insase i se taiase calea cu totulu dela susu atinsele studii, ne determina gama a scote si in salonele acestea cateva momente istorice si juridice, eaga mai virtosu a sonsemna unele fantaui istorice, din care orice doritoru de a se informa redeficnt asupra cestiunii aruncate din nou pe campulu publicitatii. Voindu a ne face si acesta datorintta catra publiculu nostru ne vomu feri de a ne cufundă prea departe in istoria; voimu se dhemu, ca vomu trece preste cinci seculi “întregi, in carii 'Transilvania stetese in legaminte ce e de arta strinsa ea Ungaria, fara totusi ca ceea se'si fia sacrificatu autonomia sa in „ favorea celeia. Nu vomu mai spune deci lestoghiloga ca, dupa cateva „batalii crunte ce avuse ”. Stefan a primulu rege alu Ungariei cu Domnitorii Ardealului, regii totusi sau vediutu totudeauna, constrinsi a gespnosse patriei nóstre nu numai scaunulu d, domnia cu unu prin sire, carele mai tarziu se numii Vaivoda, ci si o camera su dieta legislativa, sau precum se numia odinioga congregatio regnicolaii siodata nu a fost a representata in dieta Ungariei, prin alte derutatiuni, decatu numai prin Vaivoda, carele mergea si elu acolo, pentru ca se ia parte la consultatiunile de unu integheep generalu, comunu ambeloru teghi, nu vomu proluce aici - celu putinu asta data nimicu din actele dieteloru dela anii 1459, 1461, 1463, 1506, 1524 , 1926, adica din timpurile dinaintea caderii Ungariei la Monases si a desfacerii totale a Transilvaniei de catra Ungaria *); ne pastramu pentru altadata a demustră, spunea 'Transilvania intrega, asta precum o avemu in dilele nóstre, forte tagdin, adica numai in secululu alu 1-lea si atunci inca in urmarea neconteniteloru varsari de sange a devenitu sub suzeranitatea regiloru Ungariei, eaga pene atunci aceiasi aveau a face numai cu „ragies transilvanae seap ultrasilvanae, ventgasa celelalte partes erau cu totulu in alte mani; cugetulu ne este a ne margini numuai la trei seculi .din urma, adica dela 1530 in sose, decandu Transilvania gemase cu totulu separata si nedevendinta de Ungaria, carea se impartise intre turci si austriaci, eaga turcii prefacusera partile loru in paschalice. , Nimicu nu se agasteghisera mai aprigu si mai bine autonomia unei tieri decatu desa aceea si se bucura de rotestatea legislativa, care epra sise represinta mai respiratu prin sumete legislative. Bata insa, ca Transilvania in seculii din urma nicidecum uu sa gubernatu alimiatrea, decatu numai dupa legi decretate in dieta sa si sanctionate de “principele seu, Segatatoghii funtaneloru istorice au scosu pene acum urmatorul a numeru de diete legislative transilvane. Dela anulu 1529 pene la 1599, adica pe ani siepre dieci sub mai multi principi incependu dela Ioani Zapolya s'au tie nutu diete Ti Sub principele Cardinalu Acdes'ni Batori intre anii 1599 ai 1601 pe ani + Sub Sigismundu Batori 1601 2 Sub Michailu, Domnulu Tieghei Comanesei 1601 Sub generalulu imregatului Rudolfu Georgie Basta in dilele cele mai durerose 1602—1604 Sub Stefani Vosscai 1605—1606 Sub Sigismundu Cacoszi 1607 4 In dilele 16085—1613 . Sub regimulu lui Gavriilu Betlen dela 1613—1629 diete *) Vedi:los. S. Eder Observationes sghitisae et pragmaticae ad historiam Transilvaniae, Cibinii 1803, pag. 216, . nu vomu atinge asta data, lui Gavriilu Bâtori tiranulu spunea .m Principatulu Transitvaniei 34 7 19