Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-01-14 / nr. 4
Șiuiouș,D. 4. Gazeta este regulata de 2 ori, si Cotea una data pe sertemana, ad. Mercurea si Sambeta. Pretiusu loru este pe 1 anu 10 f., pe diprietate anu 5 f. austr. inlauntrulu monarchiei. 14. ianuarie 1961. Pentru tieri straine 7 f. 50 sg.re 1 sem., si 15 fr. periuanu. Se prenumera la tâte postele c. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondenti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. „.. ANSSILVANIEE. Monarchia Austriaca. “ Caracterulu conferintieloru nationale din Sibiiu. (Capetu.) Alu doilea proiectu destinatu a fi supusu la desbatere a fosta: Nati a romana din Ardealu se declara serbatoresce: 1. Ca ea este gata a apară interesele tronului Maiestatei Sele s. g. arost. si ale patriei; 2. Ca ea va remane credintiosa pană la marte intere selega sale nationale pe basa egalei indreptatiri cu celelalte natii din tiega; 3. Ca ea gata este a resplati cu uitare, dragoste si fratie a sppririle natiiloru conlocuitore in tiega din timpii trecuti in privintia nationala si religionaria ; 4. Ca ea astepta deja natiile conlocuitore din tieta reciproca dragoste si ratie; 5. Ca ea pe basca dragostei si a fratiei va arată incredere satra barbatii altoru natii, si nu va face imputatiuni nimerui din pationalii altoru natii pentru convingeri politice din anii 1848 pana astadi. 6. Ca ea astearta dela barbatii altoru natiuni o reciproca insghedere catra barbatii natiei romane, si ca nu voru face nici unui romanu immputari pentru convingeri politice din acei timpi; 7. La ea se declara, samsa din zelu catrabinele obstescu alu patriei va observă striniu pentru infiintiarea ordinei legale a patriei tote intentiunile Maiestatei Sale s. r. apostol. din 20. Octombre satga contele Rechberg si din 21. Decembre catra pressedintele cancelariei aulice transilvane Essel. D. baronu de Chemeang. De aceea 8. Barbatii romani de incredere, carii se voru chiamă la conferintta dela Belgradu, datori voru fi a se tiene de inttelespla a se stogaintentii imperatesci, si a nu trece so pretintia conferintiei, carea e acolo designata prin cuvinte chiare pentru de a da parere despre o lege electorale, ce va setui pentru alegerea deputatiloru la dieta cea dintaiu a Ardealului. Prin urmare : 9. Nati'a romana declara de nulla si de invalida fiecare parere a vreunui barbatu romanu de incredere, carele pentru disa santfegintia ar puteză a trece preste hotarele susu landateloga ordinatiuni imieratosci, si ar cuteză a se inaltia peste voia natiei sale, pre care elu acolo o representeza, si este chiamatu a esprima convingerea ei poli tisa, dar' nu a s'a individuala; 10. Nati a romana din Ardealu barbatiloru de incredere, carii voru fi chiamati la conferiutia dela Belgradu din partea ei, le da in privintta unei legi electorale provisorie urmatorea instructie : (Aici se refe, ca o asemenea insigastiune se va elabora de catra insasi conferinti'a nationala.) 11. Nati'a romana astegne Maiestatei Sale s. g. arost. umilita sa rugare, ca Preanalta aceeasi se se indure a pune intre cele dintaiu propositii regesci pentru dieta cea dintaiu a tierii in articularea natiei si a nationalitatii romane, prin carea ea se castige dupa form a cele cu pana acum trei reserte patii si patru confesii rostita legata de statu, si egala indreptatire, de carea se lipstea ea in cei de pre urma trei seculi fara nici o causa binecuventata. — "— Acestea 11 puncte, cum si celea publicate in Nr. tr. sorghindea o materia bogata pentru discusiuni in conferintta. Cu tote acestea se mai ridicara inca si alte orintiri, care segesta in publicu mai paintea deschiderii adunarii ; mai adaoge ca mai multi oameni aveau stârdla unii de altii, ei cautau cu prepusu la tote miscarile altora tactu prea finu, pentru toata reculege, “se nu'ii perda somretulu, se nu “si faca resata invinuindu pe ei nu fara dreptate. Dintru intaiu semana tare, ca 'i foate artesati a le ud:diurnalistii, desa nu si ostasii, eara anume: Solidaritate nationala pentru totu ce au facutu pană acum. grebieLaspip totu, - Comisiune lunga a gebiegei. - Membriloru sonfeghintiei dela Belgradu se nu li se dea instructiuni, pentru ca aceia nu sunt trimisi de densa; totusi dorintiele nationale pentru casulu, si trimisu, se potu desvoltă in decursulu desbateriloru. Brasiovenii nu sunt indestulati cu nimicu din cate s'au castigatu Dana acum, totusi ei sunt de acea opiniune, ca ori catu se da romanului, malta pagina, elu se pramasoca, ci niciodata se nu insete de a cere si a pretinde necurmatu atata catu i se cuvine din toate drepturile omenesci, nationale, politice, nestirbate, nemicsiorate. — — Afara de acestea opiniuni, care cum vedemu, spre cea mai mare norocire a romaniloru nici una nu ai da in capula alta, se mai ivi si alta forte categorica: „Se se lase desbateriloru cursulu celu irescu alatoru;*“ insa care cursu? acesta nu se prea spunea nevrisata, intr'aseeargotedinita segessa, carea suntemu siguri ca tosma in acestea timpuri critice nu va parasi pe romanu, a binevoitu a da desbateriloru nostre unu cursu intru adeveru firescu, pe carele ne indoimu deca ochiulu omenescu la prevedintu mai nainte de 4./16. ianuariu, ce sagastegeza atatu de latugătări iiiternatteie nóstre, dupa a nóstra opiniune este, spunea dupa o intalnire la începutu insotita de sfiieli, de prepusuri si temeri felurite, dupa cateva intimpinari de discusiuni volburose, care au decursu chiaru asupra unoru principii de vidtta, in cele din urma a ocupatu loculu mai preste totu o incredere, o sogdialitate insuflatóre de placere si victia ca si aerulu de primavera. Au un vediuramu a patra di si mai alesu cu ocasiunea mesei diplomatice (carea inca, dica oamenii ce voru vrea, totu nu a fostu gresila ca s'a datu), cum unu numeru de fecie mai nainte inca totu melancholice s'au inseminatu cu totulu. Numai cate oragheeni e doua de ultramoderati si desligaresimisti mai semana ca ar fi nemulttumiti cu ceea ce decurge impregiurulu loru. Asta este, extrema se contingant. Ei bine, si cine se se mire de acesta! Nu cumva suntemu nascuti toti din aceiasi parinti, nu cumva educatiunea, institutiunea, contactulu de tote dilele cu omeni de alte principii si de alte nationalitati ne sunt totu acelea! Si Gre ar fi mai placutu cuiva in o adunare romaneasca unu felu de monotonia care se semene comandariloru dela morti! Nu la toti oamenii bate arteria totu de atateori intr'o secunda. Preste acesta unde punemu impregiurarea, ca noi pana acuma nu amu prea avutu a face cu formele parlamentare. Si totusi Dr. H. observă prea nemeritu, ca îndesan la dupa temregamentulu romanului Sfela mai multu boleri cu desbaterile nostre au fostu inca prea linistite. Ci acestu contrastu parutu intre temperamentulu nostru si intre decursulu siedintieloru se poate explica de acolo, ca in conferintiele nóstre opusetiunea se arată multu mai putinu numerâsa si tare de fata se rota involbură desbaterile pe unu timpu mai indelungatu. Corpurile organice nu potu ecsistă fara rege; in adounghi de oameni opusetiunea e cu ferea, ce aprigesce si iubesce sangele, si se parea, ca nu sesera altu ceva precum pentru zeiile dicuse si deputatiunea unulu, „tin pregiurarea inecredu ca la nimini, ca se se zgebrea o sama de omeni ag serie Vlasimiioga celu ca si cum mai aprigu radicalsmu, cu sine si la conferintia decatu in folosulu natiunii, adica unulu si candu natiunea insasi iar natiunea intrega se aiba cateva pentru sa pna cineva unu Acestia inse nu duadunata parole de di, toti locu si toti ar fi