Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-07-22 / nr. 58
de a se uni in dreptulu publicu cu Regatulu Nostru Ungaria si spre a efaptui acea uniune, remanendu totuodata referintiele loru generale catra monarchia nevatamate. Dupa ce referintiele interne constitutionale luara formele cunoscute, apoi totusi prin acestea nu se atinga (nu se vatama), la desbaterile senatului imperialu in acele obiecte, despre care Noi dorimu, ca acelea intru inttelesulu punt. S. alu diplomei nostre din 20. Oct. 1860 de aci asplo se dispusetimi se ia parte in sesiunea prin ale Nostre, pe care Noi catra dicasteriulu Nostru provisoriu vecin Noi pe dieta sgoato-slavoana amu celu scopu, ca Croatia regulata confaptuire trimite de acum se aleaga la senatulu imperialu. in 26. Fauru 1861 croato- slavonu de curte spre si Slavonia inca a tuturoru din fie discutate roro agalega midiiloculu (Va urma.) seu si tote acelea seama emisu decise numai deputati ain siedinti'a din anulu acesta si provocato in fapta, cu inca noastre, spre care spre a i pi 4 4 Resunetu pentru imprumutulu nationalu din anulu unde iamu oxincă au tărgu jumătate, prețulu adecă și tindu după tragerea cautiei jumătate la comună, făcutu, și arvună au fostu datu. Eu amu dată arvuna înderăptu și amu stricatu tărgulu și de aci iamu respinsu înderăptu. Acestu lucru l'amu arătatu la D. pretoru T. Elu în locu se ne ajute, m'au înfruntatu și pentru acea fiindu în 15. Aprile an. c. aci pn Hida tărgu, miamu căpătatu unu amu mi amu lăsatu ce strige, că poporulu să nu se lase a se înșela de jidovi că Împeratulu lea naști usura mi capitalulu la vremea ca - mi ama trecăndu tărgu din Ugruți au statu împrumutulu, și totu odată amu arătatu acela lucru la cancelaria aulică, ba ce oprească coșunele, mi jidovii înșelători să se iee în judecată criminală. Acuma avemu mare speranță că suptu constituțiune va sta capitalu acelu frumosu pentru poporulu romănu și maghiaru, dară de atunci au înșelatu jidovulu Iac. Wertheimer comuna Keukehata, mi dănsa răbdă o samă de 698 fr. 55 cr. cu amănuntulu calculată, mi comuna această e pn procesulu (cerculu) Panțeleș suptu judele cercularu Dn. Macabeiu Cămpeanu; l'amu rurară să iie lucru, seu mai bine zică înșelătura aceata înainte, dară pănă acuma n'au făcutu nimică. Deci dară decă văzui aceată în 2. mi 15. Maisan. c. amu arătatu lucru au gubernu. - Vai de noi!!! că și mai multe comune se voru înșela pe aceeta cale prin jidovi. - Me de pe inima, ci ce păgubescă poporulu nostru de sumă notabilă de 50,737 ep. mc., și numai unu conducătoriu ne trece, ca să poată baremu de jumătate trage de la comune și cap pute face cu datina numită de 50,737 fior. m. c., „care de a arminr penea cade aici, spre a'și face 1854. Hidalmus, 24. luliu n.861. Era poporulu cu feliurite arguminte de cătră tote autoritățile, și respectivă de cătră preoțime constrânsu și îndemnatu, că ori mi cule jertvă să subscrie un împrumutu cătu va fi mai cu putință mai mare pentru sublevarea greleloru împrejuiurări ale statului. Deși poporulu romănu trecăndu peste atătea înfiorătoare fatalități, cătu în privința materialelorue ciliră mai multu unu ceva pasivu a suferi, decătu activu, deși poporulu romănu în privința științeloru prin urmare a preceperii și a înțelegerii prin egoistica supremațiă a unora și altora au pe macă în deretru, totuși credința - npădăjdea strului de ai spune de școală, că mai degrabă îlu va da la dragostea cătră Maiestatea Sa și cătră dulcea sa patriă grăbită în foasta cee. r. pretură a Hidei a subscrie unu imprumutu de 100,000 ap. m. c., ui suma acestă neputănduo deplinu a o plăti, li sau subtrasu cauțiunea, eară după suma plătită de 71,000 fr., au de a căpăta unu capitatu 67,490 ep. mon. c. pn obligațiuni de statu ue numele comunitățiloru obligațiunile peste capitalulu suprascrisu voru trage legalele usure 50, din 1. Aprile 1856, pn monetă de argintu. — Suma principală care o așteptă poporulu dela cassa provințială pentru împrumutulu datu, ar fi una sumă notabilă, și pentru viitoriulu remășițeloru subscridențiloru periodică, decă vrăjmașii lui Hristosu, rămășițele lui Iuda, nu s'ar mesteca in lucrurile poporului romănu, însă durere acestia pănă la cele mai dejosite mijlociri, cu vătămarea respectului, și acelora mai înalte auctorități a înșela poporulu, de Dumnezeu nu să temu de oameni nu le este rușine - se slobodu, alătrăndu poporului, ca dela Maiestatea Sa nu au ce aștepta, că nimica voru căpăta, așa poporulu amăgitu și înșelatu, pu e mirare deaca mi vinde împrumutulu ne jumătate mi mai puținu prețu; pentru esemplu una obligațiune de 100 ep. cu usura de 1. Apr. anului 1856, cu 25 multu cu 30 ep. mon. a. ne aceasta cale dspăgubește poporulu de 50,705 fr. m. a. singuru în fostulu cercu alu Hidei. Să aduce onoratului publicu în cunoștință și mai chiaru mărițiloru Domni arhiepieconi - episcopi precum și la aceia o școală primare pn Balani (Balashaza) în mijloculu cercului, dară la poporulu nojidovu că avi de lipeă, să știe ceti, nu ce ae, pentru acesta și seau altu cineva, care precum amu că numi vre altă, fără numai din dauna cercului, să ce poate ajuta poporulu. Timpulu poate nui faboritoriu, dară baremu prin Domnii episcopi ii Domni comiți supremi ci ce vestescă poporului, se tragă numai usurile pănă aa Precum din isvoru siguru amu înțelesu oblegațiuni de acestea în asemenea sumă se mai află în cerculu Zălaului, Silagi- Cer, Alparetu mi Gherla, mi în mai multe vama părți ale țărei. Oare nu s'ar mai afla?! Acumai vremea a ne funda școli primare, gimnasii mici și mari, că naționalitatea limba fără creșterea prunciloru și și toți cei buni interesulu poporului ne inimile case. 1. Aprile 1856. Eu simțindu mișelia această norgia a păși în susținerea unuia ama potabilu capitalu precum este supra-scrisulu, ka ce nu cadă străiniloru cu prejudiciulu pațiunei romane. - - - -E (Subscriși doi parohi mi unu ofiuială.) Multu onoare Domnule! În privința împrumutului să binevoiescă cu totă epn folosulu n de statu din 1854 celu pogtabilu oa întămplă avi o mape mișelie, că înainte de desființarea a dară oficieloru politice, și actuariului. comuneloru voia liberă a vinde contractele de împrumutu (roierentsteine), după care comunele în scurtă vreme au apucatu dela casea provințială din Sibiiu notabilă sumă de obligațiuni de statu de 67.490 Duminecă me luai pe care după jidovi, mi amu sositu la Mii- Bani; acolo dânșii adunăndu satulu au zică, că împrumutulu e ca banii lui Coșut; dela statu nu voru căpăta nimică și jidovii numai cu fiscalu potu scoate ceva dela statu; „dară comunele nimică.” Preotulu încă din Milvani Ioane Domșa, ape ține Telegrafulu pomană, n'au lăsatu comuna ci ce înșele., De acolo la Ugruți, acela preotu pu ține nici o foră, și au înșelatu comuna cu 1270 ep. B.a. Eu amu sositu pn urma loru și miamu consemnatu mișelia jidoviioru. De acolo la Dalu încă cu cuvinte de acestea vrară a înșela, de acolo la Zutoru, pretorului. din ai națiuni romane bărbați, carii poartă soartea pn începutulu lunei lui Aprile a. f. mc. c. în 14. Aprile 1861 o cu usura într'o jidovii în unghiile judeiloru;” sinagogă, pănă Deci dară binevoește multu onorate Domnule a lucra unuerticulu în Gazetă, care să lu împrumute și Teleg romanu și Amiculu școalei, ka să ce deștepte conducătorii poporului că întru acesta cereu spre apărarea poporului de pagubă, eu sunt de acea părere, ca domnii episcopi să trimită căte unu ablegatu, unulu din Blaju și altulu din Sibiiu în cercu afară, epre a aduce pe poporu la cunoștință de trebuința școleloru. „Cu cele comunale” nu vomu merge de parte, că vai cum ai acestu cercu că afară de conducători preoțime nici unu notărășelu, care să se poată aplica poporului de răndu nu poate subsista. întru uu voru atiu mai favoritoriu timpu, zică, zi Dela Saga Ampoiului. Numele „Ranga” e cu malta mai bine cunoscutu cititoriulu acestoru foi decatu se se cera aici o esplicatiune mai pre largu despre elu. Moise Panga e acelu profesoru sau pre limba grecasca acelu dascalu zelosu si severu, care a condusu ca de 25-30 ani scala cea vestita a Naseudului sub directiunea lui Marianu, din care au esttu atati oficiui din sinulu natiunii romane in armata, unu bunisioru nu mega de amploiati civili si alti intielegenti si mireni. Unu micu percentu din acestia indemnati de ghespnossinti'a, cu care se simtu detori profesoriului loru a daruitu a 2-a di de Rusalii in 24 laniu unu pocharu (dela pocalu) de argintu, splata cu auru in forma unui rotiga, pre care de ap a parte era depinsa în micu Minerva pre de ceealalta (aici nu se pote citi). Apoi intre acestea depersone inscriptiunea cu litere: Bunului mentoru Moise Panga directoru si docente in Naseudu 1861. Recunoscatorii invetiacei: Saritanala Pomutia, N. Anton, Tomi, los. Velicanu, Tn. Anton, Vladu. Supralocutiitorii : Borgovanu, Iacobu Popu, Russu, Ionata, Materiu, Zagreanu, Georgie Popu Iftenie. Locutiitorii: Sandor, Boritianu, Stefanutiu, Sucia, Campianu, Tamasiu, Ioane Marginenu, Nistoru Marginenu, Salop, Controlorulu Craciunu, — actuariulu Poplica, — cancelistulu Samsonu Popu, Cornea. Că se si rata face cineva o idea catu de mica de spiritulu de multiumire, precum si de zelulu sela curatu ce a insufletitu si inestranea,