Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-09-16 / nr. 73
ETA TRNSILVANIEI, Maiestatea Sa s. r. apost. primindu scrie despre comuna Sasi p lata, ca a devenita prin seceta si bOGa viteloru la atata stgimtoaghe, in sata si intra pentru aratura de tomna le lipsi, a binevoitu ai da” sl. m. a. din sala sa privata, Puiut Brasiovu. 10. Septembre 1994 Anului XXIV. No. 93, l $ Lazeta este de 2 anu sau 45 doi dieceri, or 3 galbini si 3 doi dieceri mon. sunatoria, ori Mercurea, și Sambata Fâiea una data pe se inec - Pretiulu, pe 1 anu 10 fe. v. a. Pentru tieri esterne 16 s e prenumera la postele e. n, si pe la DD. sotesrondenti.. - Pentru serie ad. de 10 . mari sau mici inserate se ceru Leg. Tassa timbrala elu0 eg. de fiacare publicare fara depunerea acestui pretiu inainte nu se voru mai primi văzuui (Urmare din Nr. tr.) Se ve spunu Domniloru, mai lasati ceva din foculu celu mare, pentru că se pasimu la tocmela; au nu soiii, ca romanii ardeleni compatriotii D vastre iau toate lucrurile mai pendelete, dovada timiala iobagiei, ca pana selu vedeti in brazda domneasca, sorele erâde unu cotu in susu. Noi mai vertosu de candu ama aflatu despre planulu celu d'antalp alu emigrantiloru magiari, ama intrebatu destui romani ardeleni si leamu disu: mei omeni, nu fiti atata de sficiosi câ fata ma re; mei, dă nu sciti voi cine e Klapka, Teleki, Kossuth, mei, dă nule! Ă N comitatu scit pre bine, ca anulu 1848 a stegea legamintele foste intre diti odata votu universalu; veiti voi sandu vinu lupii toamna spre primateaga la oi si „ satulu , cu femei cu copii cu totu strigandu si chiuindu: „V cei Papilîngi! “Nu lasati! Tiene cane, tiene cane!“ - Casa atata se cere numai. Se strigati toti dintr'odata, Dasa-Comanie, Daco-romania ! si odata se ve prefaceti cu toti în feciori de imregati, sei totu de sei din poveste, tinerei si voinicei, trasi totu câinelu. N'ama pututu aspte nimicu la cale cu romanii estia grei de capu. Ce se mai ascundu pisica in sasp? Ama intielesu mai tarziu ca iau invetiatu bostogataii loru, ea nu -i destulu numai Dasa-Comania zoa, ca si o miresa 'fara nici o zestre, ci ei ar' mai care implinirea urmatóreloru conditiuni fara care nu voru nici miras'a: Una suta milione galbini“ fara agio , adica a 4 A. 70 crucieri sanatogi. a.dl AA tind Done sute cinci dieci, mii ostasime regulata de pedestrime curata romanesca Una suta mii salaghime, dtto. „Cinci mii tunuri, tote ghintuite, 2, usiore, 1/3 de batulu cetati. Diece fortaretie pe malulu Dunarii si alu marii negre totu ca Putonulu si că Cherbourgulu frangiosiloru si unu Gibraltaru la Porta de ferueaza alte dopedie si fortaretie la Nistru, Prutu si pe la tote punctele strategice. Diese corabii de linia, una suta fregate, atatea vapora si alte cinci sute corabii mai mici. Alianti'a franciosiloru si general stabulu loru pe 10 ani imprumutu. Alianti'a englesiloru si corpulu 4/2 alu admiralitatii loru earasi pe diece uni imprumutu. Trei universitati si trei academii militare in tatarghiuintia somplete, in schimbu cu calugarii nostrii. Cinci mii, scole comunale si dovedieci scole țimnasiale in schimba cu toti evreii Moldovei, cu tote carciumele si pe deasupra cu toti berbanii din capitalele principateloru. De aici nu se lasa se faca Daco-Romania nici cu romanii o regioana. Cine voiesce deci din Ardealu, o pote face prea psioru, indata ce se va împlini din firu in rega acestea conditiuni modeste ale loru; mai departe apoi — incatu pentru votulu universalu, nici o grigia se nu portati. E, acu ce mai vrea si Cuzion; si unionistii din Clusiu, si go suie in Ajudu, in o congregatiune generala multuminduse auimile, se ta inchei o fratietate dugatoge de care toti avemu lipsa eata D. „comite supremu pre basa art. dieta la 12 din 1881 pre 16. Septembre a. s. si convocă congregatiunea generala cu acelu adausu, ca pre lunga nobili indreptatiti se se mai tramita la aceia cate 2 deputati din fiacare comunitate. Romanii din comitatulu Albei de josu preste totusi in specie romanii din muntii apuseni chiaru din, convocatoriulu la marcalu observata: ea D. comite supremu cu partida aristocratica in frunte numai intg asolo staruieace, cum se eludese dreptele pretensiuni ale „majoritatei din acestu comitatu chiaru si prin vatamarea constitutiunei, convocandu numai doi deputati alesi prin influiatia judiloru cercuali , de noi niciodata recunoscuti - pre lunga au tuturoru celoru indreptatit afara de nobili. Romanii din muntii apuseni si cu ei, credu, ca toti din acestu fostii iobagi si nobili, prin urmare privileziele politice in respectulu legislatiunei cu anulu 1848 s'a estinsu preste toti aceia, cari suporta recerinttele si sarcinele patriei comune. Comanii din asesta somitata, dorase barbarulu decretu Vegboutianț „ca tiaranulu afara de mercedea lucrului seu nimicu are“ s'a stersu, astufeliu totudeauna cu predileptiune s'a provocatu la art. dieta lu 12 din 1791 precugetandu, ca fiacare locuitoriu alu acestei tieri posedendu casa si mosia, pana ce se va face o noua lege positiva in privintia manisirialai, va fi soneide ratu de nobilu; seap socotindu, ca fratii magiari cari in lumea larga buciuma libertate constitutionala si egalitate de drepturi, dupa analogia legei unguresci din 1848, la care asta mortistu se provoca, voru consideră de indreptatitu pre totu insulu, carele posede macaru a ratra parte din o mosia tieganessa; sau pana ce se va infiitta o lege în privintta congregatiuniloru mareale prin dieta, fiindu comitatulu in sueg'a sa autonomu, va face unu astufeliu de proiectu, prin care tóte slasele si interesele comitatului la reconstituirea aceluia se fa representate, cu atatu mai vertosu cu fata in legile unguresci apriatu sta, ca „sonsuetido est jus quoddam moribus illius introductum , qui autoritate publica legem condere rotest.” Si ce a urmatu din toate acestea ? Nimicu si earasi nimicul!! De 'mi va fi iertatu a intgera, age toate D. comite suprema nega, ca comitatulu acesta nu este unulu dintre acelea comitate in care natiunea romana e cea mai compacta si numerasa? desa nu pote, de ce se tratesc asta ilegala dreptele nóstre pretensiuni ? Ore pregratiosulu nostru principe prin diploma din 20. Octombre a. tr. si 26. Februariu a. s, a ordonata numai restituire intraga a institutiuniloru si constitutiunei claseloru privilegiate si nu se se faca in constitutiunea tierei schiambari afundu taietare ? Ore mai pote justa constitutiunea anterevolutionare a aristocratiei magiare si acum, candu e sistintia nostra nationala e garantata rghin domnitoriu ? Ore pote oficiolatulu comitatului Albei de josu compusu de comitetulu 'revolutionariu din 1848 procede cu noi astufeliu, in catu pre basa art. diet. ex 1846/7 se ne impuna limba magiara de oficiala pana si in afacerile juditoru segepali fara se se rusinedie de progresulu sumei civilisate din tempulu modernu ? Ore mai roteti dice, fratiloru magiari ca si acum dreptulu de proprietate e numai dreptu esclusivu alu aristocratiloru ? Roteti dice si acum, ca aceasta tiega inundata si cu sange romanescu nu ne e mama si noaa sa si vâa? Eu sgheda, ca nu poteti; si desa nu, fiindu linia, mintele politice ale Dvostre astufeliu insoldate fasia cu dreptele noatre pretensiuni, vatamandu nu numai principiulu libertatei si alu egalitatei de drepturi, ci si chiaru umanitatea in principiu, nu pricepu cum veti pot realisa o Ungaria tare si mare neavendu in antea ochiloru „salus reipublicae suprema lex esto!!“ — Deci vedienduse romanii munteni asta de amaru instelati iirgesonsespenti desmaga ti pnioga de mai 'nainte prin unurgotosta, care aci cu tota onorea "lu adludu, a se dechiară, ca densii nu voru luă parte la adunarea de comitatu convocata pe 16. Septembre a. c. sub titlu de congregatiune, nu voru recunsce nici una actualu aceleia de obligatoriu, si altele vechi protestulu*). getarile loru, nu avura altu ceva de a face, decatu * Se va publică in Foia. ----- --- cu noi sei, ca spre a fi Praso-Camania. manii carii se temu spus'o pe fagia, ca vremu Daco-Romania. O; dara totu eramu se mai uitamu ceva. Dupa opiniunea ardeleniloru Daso-Comania nu pote ave Dacii inttelesu, daca nu si inca in numeru egalu cu alu romaniloru, prin urmare si poftimu pe toti somitii supremi si pe ceilalti ambtoiati de tenuturi, intru asemenea si pe functionarii sasi loga, carii se afla insesni lucrarile se se si apuce de o conscriptiune noua in doue rubrice, una pentru romani, eara alta pentru Daci. la dieta viitare se va simti trebuinta pnoga date statistice de natura acestora. Zegnessi in diua de taierea capului 8. Ioana, ca tosma o para, nici se nu cada lin gratia binefacatoriloru, eata amu voru stă Rote si in capulu meji pe unu Campeni. 16. Semptembre 1861. Pre candu speramu, ca dupa atatea neinttelegeri ivite intre partida romana si magiara cu ocasiunea conferintieloru preliminare, tieC.