Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-10-24 / nr. 102
GAZETA TRANSILVANIEI. Gazet’a este de 2 ori: Mercurea si Sambet’a, Feiea oca data pe septemana. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. v. a. Pentru tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu gnu sau 40 doidieeeri, or 3 galbini mon. sunandria. Pe prenura era la postele o. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8 cr. Tacs a timbrata e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. Mr. 109. Brasiovu, 94. Octombre 1863. * Amilii MM 11. MONARCHI’A AUSTRIACA. Vela senatulu imperialii. (Corespundinti’a privata.) Ve n’a , 28. Oct. Ar crede cineva, cumuca dupace diurnalele din capital’a imperiului publica pre largu si cu deamenuntulu tóate lucrările parlamentare de aici, strabatandu adesea pana si la lucrările comisiuniloru si ale secțiunilor u de comisiuni, ar fi de prisosu, ca de es. diurnaleloru romanesci din provincii se li se mai faca si alte împărtășiri particulare despre afacerile senatului imperiala, ci ca ar fi de adiuusu traducerea simpla din nemtiesce in romanesce, cu care se indepe cineva pe publiculu romanescu. Ca se refacemuinse, cumuca susu atinsa opiniune e combătută in fapta prin esemplele altoru diurnale de alte limbi, eu voiu a’mi cerca noroculu si a ve impartasi cateva din scurtulu timpu alu petrecerii mele desiepte dile in capitala, apoi a intreba, deca cele impartasite de mine le-ati aflatu in diurnalele de aici, sau deca le-ati aflatu, in ce coloare s’au aratatu ele ochiloru romanesci. Asia este, ca ati cetitu despre priimirea in parlamentulu imperialii a celoru 26 deputaţi transilvani o mulţime de sciri diurnalistice ? Aceeasi fu cordiala, asia ne spunu foile publice. Eu inse nam cetitu nicairi aceea, ce am vediutu si am simtitu insumi ca si mai multi insi dintre cei 26, cumuca , acea parte a casei deputaţiloru, carea trece de liberala, a priimitu pe deputaţii nostrii rece si cu aresicare aeru de neîncredere, cumuca a fostu trebuintiosa o întâlnire bunaara cu cea dela monastirea Melk (distantia de 12 miluri dela Viena pe Dunăre in susu) , unde cei mai de frunte oratori si conducători ai partitei liberale se aiba o pasiune mai de o zi intreaga spre a face cunoscintia personala cu mai multi deputaţi ardeleni si se’si schimbe opiniunile preconcepute de mai nainte in urmarea celoru mai sinistre informatiuni, care privia mai alesu pe romani, despre carii nu se pote crede, catu de tare s’a latitu si inradacinatu parerea, ca ei pre lenga ce ar’ fi lipsiti de nisce principie politice mai nalte, apoi candu va veni tréb’a la darea de voturi, nu voru vota altumintrea de catu, numai la comanda, ca si rutenii. De alte parte trebue se’ti spunu si aceea, ca dintre ai nostrii inca era de aceia, carii — lucru firescu intre asemenea impregiurari - celu d’antaiu pasiu ilu făcură, de si după o îndelunga meditare si calculare , totuşi cu mare sfiinla. Intr’aceea mie’mi vine a crede, cumuca in restimpu de o luna multu 6 septemani deputaţii nostrii voru fi in stare de a se orienta in parlamentulu imperialu cumu se cade si ca prin urmare pre temeiulu cointielegeriloru ce trebue se premerga, voru fi mai tardiu de mare folosu sărmanei nóstre tieri. Deocamdată desbaterile parlamentare publice sunt de prea pusinu interesu pentru publicu, ve asigura inse, ca desbaterile din comisiunile financiare s. a. sunt de o importantia înalta generala si atatu de profundu petrundiatore in viéti’a poporaloru monarchiei, incatu neci ca me simtiu in stare de a’ti o descrie in cuvinte mai putine. Comisiunea pregatitóre de reforme in modulu repartitiunii si a scoaterii dariloru pe viitoru are o problema colosala înaintea sea. Scopulu este a schimba sistem’a contributiuniloru asia, ca se contribue numai aceia, carii au, se contribue multu aceia, carii au multu , se nu contribue nimicu aceia, carii n’au nimicu, ci numai cele doua bratie. Eu nu credu, ca acést’a comisiune se poata fi gata in decursulu acestui anu cu operaturu seu. Intr’aceea comisiunea numita finansiala, adeca aceea, carea pregatesce votarea bugeteloru numai pe 14 luni urmatoare (in carea se aleseră si 4 ardeleni, doi romani, 1 unguru si 1 sasu) inca a data preste o multime de lucruri foarte migalose si altele de o natura preste mesura delicata. Scopulu este a micsiora si este imperiului, pentrucă se poti micsiora si dările seu in cai se nu mai fia statulu silitu a contrage earasi datorii noua. Inse cumu, candu nevoile tierii crescu pre neasteptate ? Ungurii ceru dela statu ajutoriu de 30 mii. fl. v. a. pe sam’a celoru peritori de foame in Alföld . Polonii in vecinătate casima o mulțime de spese neprevediute prin aceea, ca regimulu e constriusu a fiene acolo trupe multu mai numerose de catu in timpuri normale. Ungaria totu mai pastreaza pusetiunea s’a cea pasiva inse amenintiatoare, prin urmare insuflatoare de neîncredere si grija. Comisiunea financiara e compusa din mai bine de 30 membrii, intre carii mai multi barbati de o capacitate in toata privinti’a emininte. La aceeasi comisiune ia parte si cate unulti sau doi ministrii. Eri siedinti’a acestei comisiuni a tienutu siese ore intregi. Ea*adeca lucra nu numai in dilele in care nu se tienu siedintie publice, adica sambata, dumineca, luni, ci si in altele. Eu nu sciu deca ardelenii nostrii voru cuventa mai desu in parlamentu, ceea ce sciu este, ca ei prin comisiuni potu face neasemenatu mai multu bine tierii loru decatu in siedintiele publice. Cei carii au intratu că membrii in comisiuni sunt petrunsi de acestu adeveru, ei se folosiră si pana acumu de unele ocasiuni de a da informatiuni despre impregiurarile tierii nóstre, care podiu dice, ca abia la unii din membrii parlamentului este in catuva cunoscuta. Astadi D unii membrii ai camerei deputatiloru dau la ospelulu „Muntsch“ o mesa strălucită in onoarea deputatiloru ardeleni. (Vedi si Nr. tr. Red.) Cu alta ocasiune iti voiu scrie si despre spiritulu predomnitorii in camera deputatiloru sol. In 30. Octomvre a fostu o desbatere interesanta in cas’a deputatiloru asupra „consiliului de instructiune“ (de vreo cateva luni in Iuniu, se publica unu statutu pre’naltu, in care se regulesa crearea si competinti’a unui consiliu scolariu pentru totu imperiului si asupra ministeriului de instrucţiune si cas’a deputatiloru retepta propusetiunea comitetului ad hoc, care era pentru fundarea unui ministeriu de instrucţiune de sene statoriu si cu 76 in contra la 57 de voturi s’a primitu partea 1, a prop. comisiunei, care suna: „Cas’a se voiesca a dechiară, cumuca nu poate incuvintia cerculu activitatiei atribuitu consiliului de invetiamentu, pe catu se estinde elu preste consultarea asupra legiloru si ordinatiuniloru, si cu deosebire neci incredintiarea trebiloru personale aceluiasi, si acesta ca pe o mesura fara