Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-01-15 / nr. 5
inse nu după propunerea lui Kemény , ci astufeliu catu si romanii se da representati in ea după direptate! (Va urma.) Despre academl’a si de alte scóle romanesc!. (Estrasu). Intardiendu eu cu tramiterea scrisorii de eri, priimindu intr’aceea si multu stimat’a Dtale din 30. Dec. si cetindu cu luareaminte cuprinsulu ei, avendu si întâlnire cu doi deputaţi romani veniţi aici in dilele acestea in cause si nevoi particulare de ale mai multoru comune si nepotendu apoi adormi pana spre miediulu nopţii, me socotiiu, că din mulţimea de materiale ce’mi stau pe mesa asteptandu elaborarea fara ca se’mi remana timpu pentru ele, se’ti impartasiescu tandem a liquando si eu opiniunea mea ce o am cu privire la redicarea de scóle mai mari si anume de vreo facultate curata romanésca, inse astadata numai asupra pârtii finantiale, sau ceea ce se numesce nervos return. r/i!i ■ * • Et genus et formam regina pecunia donat. Blastamata maxima, vnse din nenorocire totusi prea adeverata astadi ca si nainte cu doua si trei mii de ani. Scule mari, fara parale ? Se poate oare ? Si inca fara parale foarte multe , pentru ca vedem, bine, ca o singura academia de drepturi numai de ceva ranga nu o poți redica fara spese anuale de 15 pana in 18 mii fl. v. a. Ei bine, dara sei, ca romanii ardeleni au acuma indata, deca vrei, atati bani, inca si mai multi, fara ca se fiu siliti a cersi. Eu iti voiu demustra aceasta, ci astadata numai D- tale. *) Deci aibi me rogu rabdare de a me asculta. Dtale iti este cunoscuta, cumuca dominiulu Blasiului impartinduse in secululu trecutu după multe certe ce au urmatu, intre episcopu si călugări, sau mai bine intre episcopia si monastire cu sculele aceleia, dieciuielele si o parte din regalii s’au datu pentru toti vecii pe sam’a acestor’a , eara episcopi’a le tienea numai in agenda. După desfiintiarea iobagiei a urmatu, oa se se de desdaunare, eara anume episcopiei (acuma mitropoliei) pentru iobagia, eara sculeloru pentru dieciuiele. Metropoli’a sia luatu dela tiera partea cea mai mare a Competintiei sale, eara scólele romanesci din Blasiu pana in orma de facia inca nu a luatu nemicu, neci chiaru interesele capitalului de 200 mii ce i se cuvinu din fon du u urbariam si care pe cei 15 mai trecuti dela 1848 incoce făcu alte 150 mii fiorini v. a. Capitalulu primitiva destinatu pentru despăgubirea dieciuieleloru adausu cu interesele earasi capitalisate, arunca scóleloru din Blasiu unu venitu anualu curatu a 5°/0 de v. a. fi. 17,500 Preste acesta moarea cea din Blasiu si cea din vecinulu Petrifalau sunt proprietăți ale monastirei si respeptive ale scóleloru, care amendoua pe viitoru potu aruncă in voia cea mai buna pe anu ,, 7,500 Prin urmare venitulu scóleloru din Blasiu este pe anu v. a. fi. 25,000 Alte venituri ce aru mai poté si aru trebui se aiba acelea scóle in urmarea mai multoru reforme si ameliorări economice in partea de averi ce sunt proprietatea loru, le trecemu astadata cu vederea. Pentru ce nu s’a scosu pana acumu nemicu din venitulu dieciuieleloru dela statu, candu intr’aceea sasiloru li s’au numeratu sume considerabile pentru dieciuiele, acésta e o întrebare, la care mie nu mi se cuvine a respunde, ci credu, ca’ti voru respunde epitropii desu numiteloru scóale, carii nu voru mai suferi, ca profesorii se le fuga de foame si de golatate , neci ca se se cersiésca pentru ei pre la usile altora, candu scóalele au fonduri prea frumoase, care asteapta numai ca cineva se le poarte de grija, se le scuatia la lumina si se le trena in evidentia curata. Afara de aceasta eu iti mai cumine cu Dtale intre patru ochi, ca sciu unu barbatu romanu besericanu de ranga mare, carele mia promisa cu toata solenitatea , ca deca se va infiintia in Ardealu academia cu limb’a romanésca si déca i se voru impartasi socotelele scóleloru din Blasiu preste totu, cum si ale seminariului si altora fonduri scolastice dela episcopi’a Sabiiului lămurite bine si tipărite, atunci elu va mediuloci de sigura unu venitu anualu de cate cinci sute galbeni 180,000 imperatesci ca parte de plați, ce se voru destina pentru profesori, eara aceasta fundatiune va fi pe vecia. Inse pana nu vede socotelele , pentruca se se scia regula , nu da nemica, eara după ce se va incredintia despre starea lucrului, vadă si va lasa ca se se dé. — Unii mai sunt si de acea părere, cumuca nu ar’ strică déca s’aru aduce aminte venerabilului capitulu din Blasiu, ca acumu după 1/2 seculu si mai bine, de candu esista din liberalitatea episcopului Joane Bobu , se se arate si densulu generosu, consacrandu o parte din fondulu ce i se adauge la casuri de vacanti’a unora state cate 1 si 2 ani, ineai pe sam’a sceleloru normale spre ale redica din saraci’a si calici’a sub care gemu si se nu mai sufere a se cersi pana si cate o bagatela de cate 5—6 sute fiorini, mai alesu, ca scimu prea bine, cumuca apoi — c&lu care platesce pe dăscăli, are dreptulu de a’i si denumi, apoi fia romani seu nemţi seu boemi, totu atata.*) Ce lucru mare, in cursu de 9—10 ani a capitalisa 9—10 mii fiorini, pentruca se nu lasamu neci pe dăscălii normeloru a fi multu mai i’eu platiti decatu lacaii de pe caprele careteloru domnesci si mai reu decatu văcării sateloru. Audi acolo, la anulu Domnului 1864 docentii din Blasiu dela norma tragu inca totu numai cate 121 fi. pe anu?! Eara directorulu normalu platitu nu este deo cu. Se trecemu mai departe , la Na sau du. Scui, ca fondulu numitu alu proventeloru, alu regimentu 65,000 300,000 18,000 lui I. restituitu loru dela statu este de v. a. fi. Mai scui inse, ca fondulu montureloru lamurinduse bine trece preste Mai afla, ca acelu regimentu are si la imprumutulu nationalu Precumu si ca muntele „Dosulu Stanisiari, care pana acumu se dedese in arenda prin Bezirken proprietariului de mine din acelu trenutu cu unu pretiu de bajocura de 600 fl. ; de asta tomna nainte s’a datu cu 4000 fl. — prin urmare valoarea lui ar’ fi ă 5 o/0 Mai adauge si fondulu de montura pe care l’a recastigatu si regimentulu I. romanescu si care face Stringe acestea sume v. a. fl. 643.000 Adauge si ale Blasiului si ale Sibiiului si vei avea departe preste unu milionu fondu curatu. Si apoi binevoiesce a intreba pe respeptivii dispunatori de acelea fonduri, ca ce cugeta ei a face cu veniturile loru? — Mai intreba si pe unu mare numera de comune romanesci, ca ce au facutu ele cu obligatiunile loru de imprumutu nationalu din a. 1854 si vei afla preste unu milionu bani inca nepredati de comune sau neinstelati de evreii adusi inadinsu de Bezirkeri in tiera Acestea cifre sunt positive. Mai departe lasa că se judeciata insuti, că ce lipsesce romaniloru ardeleni spre a porni pe o cale mai larga a culturei mai inalte. Deca cineva are unu talentu si ilu ingrópa, séu ilu préda, cine are va fi nebunulu acela, pentru ca se mai de pe man’a lui doua trei séu cinci talente ? Nemini, cine voru lua earasi sub epitropia foarte strinsa. — Ddieu cu Dvostra. — Vienna, 5. Januariu 1864. 80.000 *) Ba se o spunemu dara la toti, ca ardet Ucalegon in ceatiunea provederei natiunei cu institute de totu feliulu de cultura, fara de cari lesne amu repadé, unde amu fostu. Sed si maie nune, necolim sicerit. R. 18 Dela senatului imperialii. Comisiunea pentru drumulu ieratu transilvanu ’si tienii in 13. Jan. a 3-a si edintia. Se puse întrebarea, ca se se eladesca numai un’a sau mai multe linii? Ardelenii votara pentru mai multe, majoritatea vise numai pentru un’a, cea ce si devini de conclusu. Prin acelu conclusu se reduse debat’a oara la întrebarea: care linia se se cladésca, cea Aradu-Sibiiana sau cea dela Oradea la Brasiovu ? Representantele regimului, consiliariulu ministeriulu Schmidt, pledă pentru lini’a Aradu - Sibiiana. După aceea se desfasiura o debata nu atatu generala catu asupra articulului 12 din prospectulu regimului , care dice, ca de nu se va putea asigură altumintrea clădirea acestei caii ferate, apoi se imputeresce regimulu a emite obligațiuni, a cărora interesare si amortisare se garanteaza de statu. Si D. Grois vorbi incontr’a acestui articulu, de oarece statuia n’aru fi in pusetiune de a clădi cai ferate. Membrii *) Vide Suceava, macaroa scimu, ca acolo se platescu din banii Bucovinei. R.