Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-07-15 / nr. 56
»GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 56. Brasiovu, 8Î/15 luliu 1864, Annii* XIII. Gheet's esse de 2 ori: Mercaree si Duminec’s, Foiea ana data pe septeznsoa. — Protitda, pa 1 ana 10 ti. pe i/48fl v.a. Tieri esterae 16 fl. v. a. pe ana son sen 40 doidieceri, or 8 galbini mon. saaandria. Se prenumera la postale p. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari scu mici inserate secera 8cr. Tapsa timbrala e 80 cr. de flacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări. MONARCHI’A AUSTRIACA. Adunare generala a asociatiiinii transilvane pentru literatur’a si cultura poporului romanu. Se pare ca politica earasi absorbe si astadata timpulu si cugetele mai multoru barbati de litere, in catu asociatiunea nóastra i’ taria, dela carea romanii astepta cu totu dreptulu resultate departe taiatóre, earasi va fi representata in adunarea sa dela Hatiegu totu numai ca in cea dela Blasiu din anula trecutu ; celu pucinu pana acum avemu sciri prea pucine de pregătiri pentru calatoria la acea adunare; apoi eata ca este a unusprediecea ora, in carea cineva trebue se se determine la calatoria. Ar fi prea de doritu, ca toema estimpu candu este se se realega comitetulu si functionarii asociatiunii intru intielesulu §§loru 11 si 25 din statute, se se adune catu se poate mai multi membrii, pentru ca alegerile se merite a fi privite ca întreprinse de asociatiunea intrega. Poate fi ca pre multi va gena si impregiurarea, cumca nu sciu deca in Hatiegu va fi cu potintia a găsi cortelu pe 2—3 dile, pentru ca se nu stea sub cerulu libera. Ci noi din partene aflamu, ca pentru cortele s’au facutu dispusetiuni recerute de impregiurari. — Cerulu se poarte in pace pe calatorii la loganulu Romaniaiei transilvane ! — ■J* Gherl’a 9 luliu. In 2 luliu a. c. este anulu de candu clerulu si poporulu gr.-cath. alu diecesei Gherlei gelesce pre reposatulu seu Iulu episcopu Ioane canduva A1 exi, atatu astadi catu si in 29 Iuniu a. c. in capel’a episc. sierbindu sant’a liturgiasimulu D. Michael Sierban canonicu dinpreuna cu doi preoti asistenti si unu diaconu, s’au inaltiatu rugatiuni ferbenti la a totu puterniculu Ddieu pentru liertarea pecatelorului! In 5 iuliu a. c- totu mai iususu insemnatulu pretitulatu domnu a sierbitu s. liturgia totu in capel’a episc. pentru marele barbatu alu natiunei nóstre 81- Blieone Jfiariultiei, a carui mutare pre curunda dintra cei vii si pre aici pre la noi au produsu mare durere si întristare in tota anim’a de romanu! In 7. luliu a. c. asemenea s’a tienutu sierbitiu divinu pentru adormitulu in Dlu Ioane Marianu fostulu vicariu foraneu alu Rodnei, — ale cărui fapte pro bene sunt cunoscute contemporaniloru sei nu numai din vicariatulu Rodnei, fara si din alte parti, — la rugarea negutiatorelui de aici dn. Verbum amicu intima alu numitului vicariu reposatu , de ei se le oftamu din adinculu animei, ca pomenirea loru se fia eterna! In 9 iuliu a. c. la invitatiunea parochului locale M.On. dn. Andrem Autonu in beseric’a par. din candi’a Gherlei, — totu unadata beserica cathedraie, — s’a tienutu totu parastasu er’ sub pontificarea Rs. dn. M. Sterbeanu, asistandu mai multi preoţi din giuru, luandu parte la acestu actu tristu pentru naţiunea romana unu numeru frumosu de intelegintia si de popor parte din locu, parte din afara pentru acesta scopu veniti. Cu acest’a ocasiune vice-prot. si par. locale M. O. D. Andreiu Antonu a tienutu in’a cuventare panegirica strabatatoria, care vi o impartasimu spre publicare.*) Vela dieta. In si edinti’a din 22 iuliu se continua desbaterea asupra §lui Iu, mai vorbindu inca dep. Gaetanu si br. Friedenfels; or’ după acést’a se primi incheiarea desbaterei primindu comnesu Schmidt cuventu cu oratoru generalu; tote propusetiunile celelalte cadiura si §-lu I se primi după proiectulu comitetului dietalu (alu maioritatei), lasanduse afara la propunerea d. Buteanu provocarea si din alinea a 2-a „dupa ce se va fi ascultatu r. guvernu“ ad. s’a primitu in intielesulu urmatoriu: „diet’a se conchiama prin Maiestatea S’a e. r. apostolica in fiacare anu, tempulu si loculu adunarei dietei ’Iu hotaresce Principele tierei.“ §-lu II de cuprinsu: „Diet’a la special’a ordine pre înalta se va deschide, prorogă, si inchide de catra r. comisariu dietalu plenipotentiatu“, s’a primita in tocma după proiectulu maioritatei respinganduse tecstuarea minoritatea §-lu alu III-lea, care după proiectulu maioritatei coraisiunei suna: „Diet’a marelui principatu Transilvani’a va constă: a) din 125 deputaţi aleşi pe calea alegerei directe; b) dintr’unu numeru de barbati, ce nu trece peste 40, cari prin posesiune si inteligintia, ecsperientia in negatiele publice, merite pentru tronu si statu, beserica, scientia, si arte eminesa si fara osebire de relege si naţionalitate se conchiama de catra Maiestatea S’a c. r. apostolica spre a luă parte la dieta. Membrii dietei nu trebue se fia legaţi de neci una instrucţiune si dreptulu de votu ’lu folosescu numai personaluminte „acestul avea in contra ’si proiectulu minoritatei, care pretindea: că diet’a se conste din 159 membrii si ad. din 6 căpetenii ale confesiuniloru recepte din Ardelu, din 2 directori ai academieloru de drepturi in Sibiiu si Clusiu, (dar’ directorulu academiei romane infientiande?), din cate unu deputatu alu camereloru comerciale din Brasiovu si Clusiu; din 52 deputaţi aleşi prin cetati si terguri; din 22 deputaţi aleşi ai proprietariloru celoru mari de pamentu, si din 75 representanti ai proprietariloru mici de pamentu. Aci s’a incinsu era desbatere. Reg. F 11 s ch apera institutuld de regalisti, dicundu ca acestia nu iau asupra ’si alta misiune, de catu ceea a unui representantu liberu poporalu. Lui ei mai place una chiamare plena de încredere, de catu una alegere libera, care adesa se influintiésa de motive egoistice si de multe ori prin sunetulu unui métak nobila (oho!) Apoi se ie de a bun’a si dice, ca vorbesce in generalu nu despre alegerile in Ardelu, si apoi dice, ca si representatiunea intereseloru se restitue prin institutulu de regalisti, si propune, că cifr’a deputatiloru „alegendi“ se se lase de ocam data deschisa, fiendu-ca lesne s’aru poté imulti in urm’a mai multoru petitiuni ce ’si ceru deputatulu seu propriu. In fine pretinde că in §lu III in locu de „barbati“ se se *) In Foia, candu veti voi si cu fapt’a, că se esa fora intrerumpere aceste foi. — R.