Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-06-10 / nr. 46
fl GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. 46. Brasiovii, 33/ftO luiiiu 1804. inum XXVII. Gazet’ave de 2 ori: Moroaroa si Sambei’». Feiea uns data pe septemaca. — Pretiulu, pe 1 ana 10 fl. pe y4 3 fl v.a. Tieri asterne 16 fl. v. a. pe unu ana sen 40 doidieceri, or 3 galbini mon. euaatâria. Se prenumera la postele c. r., si pe 1b DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sdn mici inserate secera 8cr. Taesta timbrala e 30 cr. deflacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vorn mai primi publicări. MONARCHTA AUSTRIACA Ordinea lucrariloru adunarei generale a IV, care se va tiené de Asociatiunea transilvana pentru literatur’a si cultura poporului romanu la Hatiegu in 1 Augustu 1864 e. n. S i e d i n t i ’a I. 1. Membrii Asociatiunei adunati fiindu la 9 ore dimineti’a la loculu destinatu pentru tienerea siedintiei, alegu o deputatiune de 12 insi, spre a invita pre Esc. S’a dn. presiedinte in adunare. 2. Presiedintele deschide siedinti’a prin unu cuventu corespundiatoriu scopului adunarei. 3. Indata după acest’a unulu din secretarii comitetului comunica adunarei unu reportu despre activitatea Asociatiunei desvoltata in decursulu unui anu, cumi si despre resultatele ce se vom fi ajunsu. 4. Casierulu si controlorulu asternu bilantiulu venituriloru si speseloru anuale, cum si starea averei intregi a Asociatiunei. 5. Se alege o comisiune de cinci membri dedati cu portarea de contabilitate, spre a cercetă socotelele si a-si da opiniunea in a trei’a siedintia. 6. Se mai alege si alta comisiune de trei insi, spre a conscrie intru intielesulu §§loru 6, 8 si 9 intr’unu localu separatu membrii noi, a incasa tacsele , a le subministra casierului. 7. Se alege si a trei’a comisiune de cinci cu însărcinarea de a prelimina in consuneti cu lit. f., g. si h. din § 23 spesele anului viitoriu si a le impartasi adunarei totu in a treia siedintia. Aceste comisiuni isi vor tiene siedintele loru scr’a dela 6 pana la 8 ore. 8. Presupunendu-se, ca lucrările enumerate pana aici nu vom produce desbateri rapitare de tempu, presiedintele da ocasiune doritoriloru de a citi seu a rosti pana la 2 ore disertatiuni sciintifice seu artistice din cate voru fi fostu destinate spre acestu scopu, se împarte inse tempulu asia, catu fiacarui oratoru se-i ajunga V2 ora. Neci o disertatiune nu se ia la neci o desbatere. Disertatiunile resp. se vorn tramite la comitetulu asociatiunei pana n 15 Iuliu c. n. c. S i e d i n t i a II. 1. Fiindu-ca in sensulu §§-loru 11 si 29 din statutele Asociatiunei, functiunile membriloru comitetului, cum si ale oficialiloru Asociatiunei, inceta cu împlinirea de trei ani; asia adunarea generala va procede la alegeri noue, intielegandu-se de sine, cumca atatu oficialii catu si comitetulu remanu la posturile loru nana la indeplinirea noueloru alegeri, pentm ca s’a aiba la cine transpune oficiulu si actele. 2. Restulu tempului se implinesce earasi cu ascultarea de disertatiuni. S i e d i n ti ’a III. 1. Adunarea primesce raporturile celor 3 comisiuni alese din siedinti’a prima si le ia in ordine la desbatere. 2. Se mai impartasiescu adunarei inca si alte proiecte seu motiuni dia~cate se voru fi infatiasiatu in cursulu tempului la comitetu. 3. Se instalesa noii oficiali si membrii comitetului. 4. Se destina loculu si dilele pentru a V. adunare generale. — Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane tienute la Sabiiu in 7 Iuniu c. n. 1864. ii r a s i o v u 21/9 Iuniu. (Ploi necontenite, esirea apeloru). Pare ca se cadia mani’a cerului asupra noastra. Dela 18 ale lunei c. ploua de versa mai necurmata. Atmosfer’a ingrecata de electricitate, fulgerele si trăsnetele resuna dintr’unu munte in altulu din restimpu in restimpu. Cele mai mici vâlcele s’au prefacutu in riuri mari. Riuletiulu ce vine dintre munti prin suburbiile romanesci esindu in asia numitulu Brasiovechiu din alvi’a s’a, isi lua de aliia strat’a cea lunga intrega, incluse pasagiulu pentru pedestrii implendu si toate celariele (pifnitiele), cum si casele celea cu ferestrii scunde. Toate drumurile ni s’au inchisu. Pe drumulu de catra Sibiiu au esitu toate riurile ducandu si cateva poduri, in catu carulu posteianca a trebuitu se se re’ntórca indata dela anteilea satu. Asemenea s’a re’ntorsu si deligeanulu lui Körner care mânecase dumineca spre Bucuresci, pentru ca dela monastirea Sinai’a incolo nu a mai potutu străbate, din causa ca precum se spune pasagiulu s’a inchisu prin lunecarea unei bucăți de munte in drumulu de tiera. Oltulu semana ca a inundații toate siesurile de pe malurile sale din dreapt’a si din stâng’a, pentru ca cei carii isi luara osteneal’a de a se sui deasupra la cetatiuie, vedu pe cursulu Oltului o lățime de apa ce semana cu Dunarea. Intre locuitorii ingrijati cerculeasa o mulțime de faime despre nenorociri ce s’aru fi interaplatu prin esirea apeloru ; noi inse le vomu inregistra numai candu le vomu avea din isvoru autenticu. Eata asia petrecuramu noi Rusaliile, închisi si isolati in chiliile nóstre. — In septeman’a trecuta o bivolitia gonace alergandu ser’a de-alungulu strateloru tranti pre cateva persoane si schilavi pe o femeia. In 19 luni alta bivolitia omori pe o femeia tinera (sasca) in mediuloculu unei strate. Eata ce insemna a lasa vitele fara padia, a tiene vite inpungaee si a nu pedepsi aspru pe proprietarii loru. Totu in 19 diminetia unu cane turbatu lati spaima mare inlauntrulu cetatii, pana ce fu abia impuscatu. Se scia ca alti câni muscati de unulu turbatu anca turba toti si aducu adesea cele mai infricosiate nenorociri preste familii întregi. Ci omenii totu nu invatia minte, multi denn câni numai din plăcere, apoi ii lasa in grija uluieloru ; eara cei mai multi nu cunoscu neci simptomele turbării ce se pregatesce, precum ochii impainjinati si inrositi, urechile lasate in rosu, muscarea impregiurii de sine, necunoscerea neci a stapaniloru, candu apoi uuu asia cane indata si trebue prapaditu. Dela dieta. (Urmare). Ecs. S’a Ladislau Vasilie Popp ca membru si siefu alu despartiementului justitiei nu poate anu refrange unele vorbiri ce se versara asupra senatului ju-