Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-09-16 / nr. 72
Qazet'a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe una anu seu 2V3 galbini mon. amatoria. Amin A Will. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 72. Brasiovu 28116 Septembre 1870. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Din campulu rezbelului incepu a se rari scirile, pote ca din caus’a incercariloru din ambe partile de a face pace onorifica pentru ambele parti. De candu ocupara prusianii Versailles, vechi’a resiedintia a domnitoriloru Franciei, 80 mii francesi se postara pe inaltimele dela Meudon si prusianii se concentrară 160 mii pentru ca se atace intr’o bataia capitala. Intr’aceea „Dailly Telegraph“ publica dela Bouillon, cumca 6000 de ostasi din armata mar. Bazaine cu gen. Canrobert in frunte si ar’ fi facutu drumu prin liniele prusiene si mergu catra Parisu, or’ mar. Bazaine merge catra Sedan. Organului din Namur i se scrie din Lille, ca acolo se afla o armata de 200 mii fetiori parte trupe regulate parte voluntari sosiți din toate partile, intre cari se afla 10 mii dintre cei cari scapara la Sedan de imbraciosiarea prusiana. Foile germane -si bătu jocu de acest’a scrie, ca un’a ce ar’ fi imposibila; noi inse amu crede bucurosi se fia adeveru. Intr’aceea prusianii au inceputu a incungiura Parisulu si de catra nordu si de catra sudu si se afla provisionati si cu celea 180 tunuri de positiune, si 400 tunuri de fortaretta, precum si cu 80 mii centenari de pulbere de pusca si alte proiectile luate dela Napoleon in Sedan, afara de ale sale. Pe langa acesta mai aducu prusianii tunuri si de pela alte fortaretie. In Parisu după „Berner-Bund“ garnisanca are la 600 mii brade operatorie, 250 mii se afla pe valurile fortificariloru, in forturi si in castre dintre forturi; or’ 350 mii suntu in cetate cu reserva, cu care se premenescu trupele si stau gata pentru esaltare, toti bine armaţi si ecsercitati. Republica in 8 dile a făcutu miracule. „Industrie privata in 8 dile a literatu 200 mii pusce chassepot, e lucru necredibilu, dara ad literam adeveratu.“ Pana mane in 15 voru se fia gata 400 mitralese noue si puse pe valuri. După entusiasmulu ce domina intre plasele poporimei din Parisusi potu canta prusianii de norocu, daca nu voru intra in Parisu, pentruca, daca voru si lua forturile si voru espumna valurile cu torente de sânge, totu voru mai ave alte lupte indereptulu loru, pentruca Parisulu semena in momentulu de facia unui arsenalu nu numai de totu feliulu de arme, ci de toata modalitatea, cu care se se nimicasca dusmanulu. Pana si femeile -si aduna cu ducinele ulceare de petroleu ca se le arunce din contignatiele caseloru preste prusiani, daca se voru arata pe strate. Sisie, revolvere si altele si altele suntu pregătite spre a strica dușmanului, unde lu voru intempina. Scirile oficiale dela Berlinu 24 Sept. anuncia, ca fortareti’a Toul s’ar fi luatu cu asaltu cu deosebire prin mecklenburgesi, pre candu alte depesi spunu, ca francesii ar’ fi respinsu unu asaltu. Pana acum inse se tienu toate fortaretiele, era alta depesia dela Nemours anuncia, ca prusienii ar’ fi suferitu o bataia aspra incatu une corpuri s’ar fi retrasu la Malesherbes si Pethiviers. Tours 23 Sept. Prusienii au disparutu din Dourdon si Arpajon si -si luara mersulu catra Nemours. Privitoriu la incercarile de pace se scrie, ca Bismark ar’ cere dela Jules Favre recunoscerea tractatului de pace intrunchipata cu regenti’a naxoleonina dupa batai’a dela Sedan, ca numai atunci se face posibila inchiarea unei paci preliminarie cu Favre. Prusianii ar’ vre o desdaunare si pentru cigarele, care le fumara soldatii. Unu contu pentru orice stingereala s’a facutu prin diurnale intregei Germania, incatu rubricele făcu sum’a de 1425 milioane franci. Thiers se afla in 24 in Vien’a, vorbi 24 ore cu Beust si porni la Petersburg. Diurn, germane dicu, ca fara multu surcesu. Fata viam invenient. — Brasiovu 27 Septembre. Concerta umanitarii]. Simtiulu de umanitate e prim’a caracteristica despre gradulu civilisatiunei si alu iubirei crestinesci. Asta a dovedit’o elit’a umanitaria din Brasiovu, luandu parte la productiunea musicala data din partea reuniunei romane de gimnastica si cântări de aici, cu concursulu inel, capele militaria a garnisonei de aici in folosuiu veibiveloru si orfaniloru francesiloru si germaniloru cadiuti in bataia. Pre candu sasii trenura asemenea productiuni in favóarea eschisiva a germaniloru, fara alua parte vreunu individu din ei la acesta productiune umanitaria, productiunea de a sera a doveditu, ca scopulu umanitatii la casuri de nenorociri nu trebuie se se esploateze unilateralminte in favóarea simpathieloru in parte, fiinduca ne departamu pre tare dela misiunea cea laudarosa, ca suntemu purtătorii civilisatiunei. A fi cosmopolitu si umanitariu, candu toata lumea in giuruti aduce olocauste singuru numai idolului seu nationalu, e o generositate cu periculu propriu, catu privesce la viati’a nationala; dar’, aide, se dede cu o lectiune mai multu din tem’a civilisatiunei. — Publiculu era numerosu si incarca cu aplause de multe ori repetite productiunile atatu ale cantaretiloru catu si ale capelei militarie, cari se produseră in seria urmatori’a: 1. Ouvertura la oper’a „Stradella“ de Fr. de Flotcow, ecsecutata de capel’a militaria. 2. Choru din oper’a „Norma“ de Bellini. 3. Arie din oper’a „Nabucodonosor“ de Verdi. 4. Chorulu tîganiloru din oper’a „Trovatore“ de Verdi, ecsecutata de capel’a militaria. 5. Sextetu din oper’a „Luci’a de Lamermoor“ de Donizetti. 6. Buchetulu conveniriloru colegiale. Quadrilu de C. Weywar, ecsecutatu de capel’a militaria. 7. Ouvertura la oper’a „Nabucodonosor“ de Verdi, ecsecutata de capel’a militaria. 8. Tertietu din oper’a „Castrele de nópte in Granad’a“ de Kreuzer. 9. Duetu din oper’a „Belisar“ de Donizetti. 10. Valsu din melodii maghiare de M. Zinner, ecsecutatu de capel’a militaria. 11. Chipulu rosei de Reichhart. Solo pentru sopranu de choru. 12. Potpouri din oper’a „Faust“ de Gounod, ecsecutatu de capel’a militaria. A fostu o sora foarte inspirata acesta. Gratia concertantiloru dd. Dr. Nic. Popu, d. Vasadi, d. prof. Dima, domnisiarei Mariti’a Demeter si tuturoru confaptuitoriloru, precum generositatii capelei militarie a c. r. regimentu duce de Bavaria, ca ce pelanga ce ne dedera ocasiune a ne implini una dintre cele mai simpathice oblegatiuni, de a pote concurge cu denariulu umanitariu la alinarea sortii fratiloru nostri deveniţi nenorociţi prin resbelu, ne fascinara si animele cu distinctia acesta productiune intr’atata, incatu vedemu, ca ea aruncă unureflecsui de onoare si natiunei. Credemu, ca venitulu curatu alu acestei serate va face suma de 170 fl. v. a. cu tóte, ca timpulu tristu si totu ploiosu va fi impedecatu pe multi dela împărtășire. De aceea rogamu pe toti romanii generosi, ca se-si asocieze contribuirile sale si deosebi, pentruca se se poata tramite dela romanii din Transilvani’a o dovada catu de generoasa, ca simpathi’a loru catra fratii suferinti vre a se activa si prin fapta. — — In caus’a scolaria a districtului tienu in 16 consiliulu scolariu districtuale sub presiedinti’a d. inspectoru alu scól. poporale Ludovicu de Rheti una si edintia ordinaria. Din cuventarea de deschidere tienuta in limb’a maghiara si prefăcută si in german’a se vede, ca d. inspectoru nu e multiumitu din mai multe puncte de vedere, anumitu, ca nici terminulu ecsameneloru nu i s’a facutu cunoscutu, ca se le poata cerceta; apoi relatiuni dela scóale nu i s’au impartasitu, cu toata pretensiunea sa si a legei; cea mai mare dorere o simti inse din causa, ca in Brasiovu se afla 1200 copii de scoala maghiari si in toate scóalele abia capata instrucțiune Una suma mica, incatu 790 copii maghiari romanu fara scóla; dar’ speraza d. inspectoru, ca pentru acestia va afla midiulece a le ajuta inca in acestu anu, ca se fia provediuti cu scóla. — Mai descoperi, ca din veniturile loterii din an. tr. se primiră pentru midiulóce de invetiatura in scólele satesci si orasiele vr’o 500 fr. — Ore unde se voru imparti ? — La banca de creditu unguresca s’a midiulocitu, ca se aiba grigia de fondulu de pensiune pentru invetiatori comuni, cari trebuie se depună cate 2% pe anu pe canalulu d. inspectoru. In fine s’a vorbitu multu despre imediat’a midiulocire a reporteloru prin derogatorii, pre candu majoritatea consiliului remase pe langa decisiunea, ca toate relatiunile despre scóalele confesionali se se traga prin derogatoriele autonome confesionali. In fine se insarcinara comisiuni cu relatarea despre scóalele comune si una despre urgenti l a provederei copiiloru maghiari cu instructiune catu de buna. Apoi se primiră reporturile despre scólele private cu multiumire si se inchia siedinti’a. Ne ar’ placa, candu vreunu senatoru scol. romanu district, si ar’ lua ostenél’a a face cate p refarata despre cele ce se decidu, făcu si omitu acolo. — — Multe, multe denumiri atatu de oficiali in militia (honvedi), cati si in celelalte diregatorii nu cuprindu mai nici unu nume de romanu. Abia ne putemu bucura de unu singuru nume romanu d. Petru Oprisiu intre cei inaintati din partea ministrului de comerciu dintre telegrafisti de clas’a antaia la telegrafistu superioru definitivu. Atatu de eschisiva e egal’a îndreptăţire in Ungari’a si atatu de bine aplicata 1 — ad Nr. 205/1870. Afaceri scolastice. Catra direcţiunile scóleloru pop., catra senatele scolastice parochiali si docenții din protopopiatulu gr. cat. alu Sibiiului.