Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-09-26 / nr. 75
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe y4 3 A- a* Tieri esterne 12 fl. T. a. pe anu anu seu 2'/jgalbini mon. sunatoria. Nr. 75. Anulii mill. Brasiovu 8 Octobre 26 Septembre Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1870. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvania. Din campulu resbelului. Inea pana acuma, afara de batalia dela 30 Septembre, care fu sangeroasa, nu străbătură alte sciri din campulu resbelului decatu atacuri si incaiarari mai mici in giurulu Parisului. Intr’aceea in cortelulu generalu germanu or’ s’au inceputu negotiari de pace. Depestele germane oficiale dela Versailles 2 Oct. prin perderile din batali’a din 30 Sept. in giurulu Parisului la 1200 francesi morţi si răniţi, intre cari si gen. de brigada Guilhelm si 300 prinşi, or’ perderile germane le punu la 80 morţi, 120 răniţi, 8 oficiri morţi, si ca in 1 si 2 Oct. s’au intemplatu numai descărcări de tunuri din forturi. In 2 Oct. inse esira francesii din Parisu la o lupta, care fu sangerosa si despre care germanii dicu, ca ar’ fi casiunatu francesiloru perdere de 500 fetiori, inse despre perderile loru tăcu cu totulu, ma se incumeta a nega si perderile cele mari din 23 Sept., cari după telegramulu dela Tours 23 Sept. in „Etoile beige“ fu de 6000prusiani prinşi si 3000 morţi si răniţi ocupandu si 67 mitralese cu pretoriulu generalu prusianu. B a z a i n e inca se poarta eroicesce la Metiu. In 30 Sept a frecatu binisioru pe prusiani, dupace in 23 si 27 Sept ii goni pana la Brieu. Elu se incerca a rumpe sierele prusiane, lasandu Metiulu spre aperare numai gardei nationale. Si mai multu, ceea ce impartasimu cu bucuria: Tours 2 Oct. Unu telegramu dela Lille 2 Oct. reportéza, ca gen. Trochu a datu reportu in 30 Sept., care sosi in Lille prin porumbulu purtatoriu de epistole. Reportulu dice: Astadi au intreprinsu trupele nóastre o recunoscere ofensiva cu puteri, in care au ocupatu succesive Chevilly, Hay si au inaintatu pana la Thias si Choisy-le-Roi. Positiunile erau tare ocupate si provedinte cu tunuri. După o lupta înfocata de artileria si focu de pusce se retraseră ai nostri orasi in ordine in posetiunile loru. Garda mobila se tienu férte bine. In gerieralu diu’a acésta a fostu férte onorifica. Noi avemu perderAfqjtjtaVie, dar’ credemu, ca dusmanulu a suferim perderi considerabile. — Poporulu din Tours atacă si prigoni pe cont. Hoyos si br. Pereira, membrii consulatului ungaro-austriacu. Innainte de acéstea fura in Parisu atacati Lichtenstein si maioru Codolics totu dela acelu consulatu. Prusianii comisera cele mai barbare storsaturi de pe bietii locuitori, pe unde au ocupatu. Numai in Reims dictara o contributiune de vr’o 12 mii. si aici se multiumira cu 3 mii. si cu totu ce beata avurli locuitorii adunari, incatu abia le remase cenusiia in vatra, chiaru si cerealele de pe campu puseră de le secerară si le consumară. Acum nime nu va mai crede in civilitatea barbariloru prusiani, cari au redatu campiele libertăţii si ale civilisatiunei cu atate crudimi neumane. Francesii se armeza mereu pe toate locurile libere de asprimea cuceritoriloru, cari depusera pe toti prefecții republicani din locurile ocupate si restituira pe cei de mai înainte imperatesci, ei armați se aduna la loculu de lupta. Pana acum se respedara din Anglia la 400 mii armature si 30 milione cartusie. Prusianu făcu propaganda intre poporu in contra, republicei si pentru starea lucruriloru de mai înainte. •— Parisu 30 Septembre. Uhu decretu de organisarea gardei nationale mobile ordona plecarea tuturoru voluntariloru si a tuturoru oameniloru dela 21—40 ani. Prefecții sunt insarcinati cu aceasta organisare. • Oamenii in etate de 25—35 ani voru remane, facandu parte din gard’a nationale mobilisata pana in diu’a, candu i va reclamă ministeriulu de resbelu. S’a datu prefectiloru dreptulu de a luă armele gardei nationale siediatorie spre a le distribui gardiloru mobili precum si dreptulu de a face recursitiuni de arme de venatorie si altele. Unu altu decretu pune pe franci titori la dispositiunea ministeriului de resbelu si i supune la regimulu disciplinariu. Tours la.Oct. Schi. dela Parisu din 27 Sept. anundia, ca ministeriulu agriculturei a ordonatu a se pune pe fiacare dl la dispositiunea locuitorilor a 500 boi si 4000 mei. Carnea se vinde in detaliu in comptulu statului de măcelării înscriși la primăria, cu tarifulu stabilitu prin tacs’a oficiale. In urm’a mai multoru cereri de a predă fortulu dela Issy, comandantulu piatrei a respunsu, ca pe catu timpu va fi in viétia, nu se va predă. Administratiunea posteloru a autorisatu transmiterea prin aerostatu a scrisoriloru ordinarie cu destinatiune pentru Franci’a, Algeri’a si străinătate. Se scrie dela Mundelsheim, cu dat’a de 30 Septembre: „Préd’a este considerabile. Pana acum s’au luatu 1070 de tunuri. S’a gasitu 2.000.000 de franci apartienendu statului, munitiuni considerabili si o mare cantitate de postavu in Strassburg.“ Soirile cele mai próspete spunu, ca ministrulu de resbelu alu Prusiei a ordinatu erasi o recrutare noua si ecsercitarea inrolatiloru se se faca cu tóta urgenti’a, semnu, ca prusianii vedu unu periculu in giurulu Parisului, daca nu voru mai grămădi armata preste armata. Acésta va fi si causta, ca prusianiisi luara pusetiune in depărtare mare de Parisu, unde -si redica valuri si siantiuri ocupandu înălțimile mai in depărtare de cum ajungu puscaturile. In Franci’a se pregatesce o campagnia de orna; la Loire curgu că furnicele ostasii de toate plasele francese. La Toure se afla unu corpu de armata de 60 mii sub comanda gen. Lamorterouge si suplinitorului ministru de resbelu gen, Lefort. La Loire se afla bine armata, care se totu maresce si fiinduca anteposturile prusiane se apropia catra Loire, asia nemtii credu , ca representanti’a regimului republicanu va trebui se parasesca si Tours. Unde esti tu simtiu nationalu generalu alu limbei latine? Cine te au impilatu intr’atata, in catu spre mirarea lumei te afli imbracatu in atatu indiferentismu fapticu, ca vorbele nu ajuta, facia cu suferintiele sângelui tei ? Ore se nu ne aducemu aminte de inscriptiunea de pe monumentulu redicatu pentru salvarea de asasinatulu daciloru, alu imperatului Traianu: „Unde erai tu Ramnusia, unde erai? pucinu mai lipsi să se nnmelésca Rom’a, dar’ nuse mai traiesce Triianu vai de tine Decebale!“ Unde e Traianulu limbei latine, care nascutu in Ispani’a -si tindea bradele din Rom’a preste toata suflarea romana? — Altu spiritu treimie se intreze si se inflacare nationalismulu romanolatinu. — Dup’a suferintieloru gintei latine au implut’o dusmanii ei de egoismulu indiferentu alu partiloru pentru conservarea totului! Or’a fericirei pentru latinismu va bate numai atuncea, candu după loviturile daco-romanului va simti durerea animei lui si italianulu si spaniolulu si acum cu totii durerile fratiloru nostrii francesi, cari -si espiaza marele pecatu, ce l’au comisu, ca n’au venatu, că germanii mai cu ardóre unificarea gintei latine celu pucinu a celei apusane. In acésta templa se se nutrésca foculu vestei, care se nu se mai stingă in eternul Tours 2 Octobre. Delegatiunea guvernului, ce se afla la Tours, a publicatu o proclamatiune relativa la alegerile pentru constituanta, prin care amintesce alegatoriloru, ca acele alegeri, frcsate mai antaiu pentru 16 si mai in urma pentru 2 Oct., pentru a inlesni negotiarile relative la unu armistitiu, au fostu amanate din causa conditiuniloru inacceptabili ale dlui de Bismark. Acum inse guvernulu cere că sufragiulu universale se se pronunde si că constituantua se se intrunesca catu mai curendu. Alegerile voru fi cu totulu libere; se recomanda ordinea si linistea ce reclama gravitatea situatiunei. Alegatorii suntu convocați pentru 16 Octobre. Toate dispositiunile primului decretu de convocare suntu mantienate. Sciri dela Lyon constata, ca linistea si acordulu s’au restabilitu in Parisu din ce in ce mai multu. — Rom’a 2 Octobre. Liniște perfecta. Se făcu mare pregătiri. Cetatienii romani absenti sosescu in mare numeru din toata Itali’a pentru votulu de mane. Autoritatea romana a luatu posesiune de Quirinal, unde va locui regele. „Gazetta de Roma“ crede a sei, ca Pap’a n’a permisu participarea la plebiscitu chiaru pentru a votă prin nu. — Aseditiiu Parisului si perderile Germaniei. Una corespondinti’a din Virton dela 13 Septembre catra diuariulu „Le PeupleFrancais“, dice: „Chiaru generalii germaniei insii păru a nu fi uniti asupra feliului cum trebuie a continua resbelulu. Unii, si acesti’a sunt cei mai multi dintre densii, opineza pentru unu atacu de odata in contra a trei forturi, urmata de o viguroasa bombardare chiaru asupra intinderei Parisului si de unu asaltu. Altii prefera o blocare prelungita catu s’ar putea mai multu timpu spre a sili cetatea se capituleze.. După conversatiunile armatei prusiane, acele trei forturi,, ce ar’ fi atacate totu deodata in prim’a ipotésa, suntu cele de catra estu St. Denis, Romainville si Aubervilliers, concentrandu in faci’a acestoru trei forturi tóate puterile asiediatoriloru. In cugetarea partisaniloru acestei sisteme, fortulu Aubervilliers, consideratu că celu mai slabu, ar’ trebui se cadia după opturile de isbire deadreptulu. Avendu in mana acesta positiune, prusianii ar’ stabili moto o cantitate de tunuri mari de impresurare nW ak se fia de ajunsu pentru a face in curendu o larga spărtură ce ar’ inlesni încercarea asaltului. Cei cari se lauda cu aceasta sistema, cu care pare, ca suntu si securi, afirmu, ca pana kw 20 Oct. seu celu multu pana la la Nov. cetatea ar fi silita se se prede: „ Cei cari nu suntu pentru unu astfeliu de ataca directu, făcu mulțime de obiectiuni. Ei contesta mai antaiu posibfilitatea de a stabilii in faci’a forturiloru St. Denis, Aubervilliers si Romaiie^e baterii de impresurare fara o lunga serie de ^rtitie nefructuoase si sangeroase. Ei adauga, ca tocmai in