Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-06-30 / nr. 51

unui inveti acelu din scelele romane, ca de 15 ani, care rapidu dinaintea gimnasiului, dusu pe după diduri, abia fu aflatu mortu la finea Brasiovului. Damn’a e mare si pe campu, unde totulu era sub apa, in apropiarea valiloru. In Florăria, in Brasiovulu vechiu se facu multa stricatiune. Din afara inca se repurta, dela Belgradu, ca toate podurile calei ferate, afara de celu de pe Muresiu, suntu rupte si nici in 6 septemani nu se potu restaura nici provisorie. Dela Aradu la Orastie inca se făcură stricatiuni mari, totusi se potu mai curunda carpi. In Vintiu de diosu s’a sistatu primirea obiecteloru si casa de espeditiune Felter et Aronsohn et Comp. de aici midiulocescu o espositura la Orastia pentru înlesnirea comunicatiunei comerciale. Oltulu a esitu infricosiatu, Cibiniulu asemene facundu daune, Temisier’a suburbiulu, si mare parte a Banatului e cercata de asemene dauna. Citimu, ca si in Romani’a pe la Buzeu si Romanati n’a fostu altfeliu. — Magistratulu si representanti’a dor’ voru lua mesuri acum, ca se se asecureze si locuitorii suburbani in contra acestui elementu, unde li se amenintia odihn’a la orce plaia mai copioasa, cu canalisari si cu pepturi de petra, mai vertosu in Scheiu, unde canalulu nici ca se mai vede, unde a fostu, si ap’a spala paretii caseloru si intra in bolta, d.e la prota Petricu. — Silitiu 22 Iuniu. Din funte siguru aflamu, ca eri au sositu dela Carlovitiu unu telegrama, in care se spune, ca după desbateri de 16 dile actele de complanare intre serbi si romani ar’ fi subscrise. In privinti’a fonduriloru carlovitiane se primi ofertulu de 400.000 fi. ad referendum. Monastiri nu se concesera. Despre celelalte se dice in telegrama, ca suntu binisioru regulate. Urmeza unu pasagiu neintielesu in depesia, carea, preste totu disu, e foarte reu scrisa si apoi se esprima trebuinti’a de a se conchiama pre inceputulu lunei lui Augustu sinodele diecesane in Aradu si Caransebesiu. După cum si aducu aminte on. cetitori, in Carlovitiu se aflara unii delegaţi numai pentru intielegere prealabile cu delegaţii congresului serbescu. Deci dreptu respunsu s’a datu in urm’a telegramei susu atinse, ca membri ce suntu deja acolo se nu întreprindă nimic’a unilateral, ci, conformu conduseloru congresuali, delegatiunea romanesca intrega se fia de facta si se participe la finalea complanare a tuturoru diferintieloru intre serbi si romani. Delegatiunea inse are totu dreptulu se faca totu ce va afla de bine; de sine de estraordinari nu este vorba in condusele congresuali. Acestea e starea faptica a cestiunei pana acum. Alta depesia telegrafica ne deslusiesce, ca delegatiunea rom. intrega a participatu in dilele din urma la desbateri si a incheiatu lucrarea si ca delegatii rom. au si plecatu din Carlovitiu. Sinoadele amintite trebuie se se conchiame. ,T. R.“ Stimate Domnule Redactorul Comun’a Cutu este cunoscuta prin nume din istori’a besericesca, nu inse din a lui Ruthenstock, care se propune in Blasiu, ci din cea castrata a lui Maioru, — fiinduca in anulu 1769 s’a cumperatu in Cutu una mosiera de 552 de jugere de pamentu comasatu de episcopulu Petru Pavelu Aronu cu 32.000 fi. v.v., la care numitulu episcopu a datu 3000 fi. v. v., era restulu s’a adunatu dela cleru si poporu cu scopu de a sustiene teologii din Blasiu. Acesta comuna curatu romana de relegiunea gr. cat. rectissime unita, in timpii feudalismului n’a suferitu mai putinu decatu alte comune subjugate, despolianduse si dens’a, cu altele, de drepturile sale mai multu in privinti’a venituriloru besericesci — (vedi suplicele din anii 1786 Nr. gub. 10.504, 1817 Nr. gub. 10.777 etc. etc.) — dér’ pre lunga tote astea Cutulu a remasu Cutu, era derogatorii s’au mai lucitu, incatu unii dispunu de avere de 2—5 ori mai multa decatu este vrednicu Cutulu, si cei ce au reclamatu in contra unora asemenea — (vedi soborulu protopopescu de dro. Girbomu 18 Aprile 1845) — si a capetatu platra, incatu urmele versatului se cunoscu si pre succesorii loru — vedi Nr. consist. 193 1846, 130 1852. — Cutenii vise pre lunga ruditatea loru si au cautatu de treb’a loru cea rurale, dér’ de cultura nemica, caci scóla n’au avutu de Dómne ajuta pana in anulu 1870 din căușele celea generale, si ca stapanii de estu ramu alu culturei loru nu s’au ingrijitu de locu, bataru era fórte lesne si impintenitoriu, pentru ca seminariulu — uniculu Domnu terestru in Cutu — in locu de a lua decim’a si pedurea dela beserica, potea dota pre invetiatoriu înainte de 1848 cum se cade, nu inse in modulu dotării cu cupsierele de bucate, pre care se si le adune orasi invetiatoriului lucru usuatu in comunile nóstre si acuma. In Cutu ca si aiurea, scóla era afara de satu, der’ tiganii si crismele in midiuloculu satului. Destulu si au batutu capulu curatorii besericesci si prepusii scólei, ca se faca scóla noua, dér’ tóte au fostu in desiertu, pentruca nu potura face ceva, chiaru ca si candu ar’ fi lucratu anume, ca se nu faca scóla, pentruca, non habebant acetum in pectore, nu voiia nime a premerge; pentru cuteni după 1848 au fostu atatea timpuri bune, favorabile, estraordinaria, dar’ totuși lucruri estraordinaria n’au potutu produce sau arata, lipsindule oamenii, conducători estraordinari, decatu de cei ruginiti pre nasu si tempiti in privinti’a redicarei institutiuniloru celoru bune si salutari. — Scoal’a presenta a Cutului este unu edificiu de 10 orgii lungu si 5 orgii largu, statatoriu din 2 incaperi de scóla, din materia tare si solida, redicata in asia numitulu gruietiu alu tîganiloru. Notariulu comunale d. Ieronimu Albini in anulu 1867, vediendu ostenelele mai mariloru satului reu condusi, si spumele sudoriloru loru, a luatu lucrulu înainte, a demolitu gruietiulu tîganiloru, unde se concentréza 8 straie ale comunei, si cu acést’a si numirea vechia s’a prefacutu in numele de la scóla, si a redicatu scól’a presenta; ma a adusu mai incolo lucrulu intr’atat’a, incatu invetiatoriului i s’a asiguratu un’a plata anuale de 300 fi. v. a., era acum aceea s’a redusu numai la 200 fi. v. a.! ? (aici ar’ fi trebuitu se intrevina maritulu consistoriu, recitus senatulu scolasticu metropolitanu — deca mai sufla — doar’ n’a intrevenitu, si asia cei pricopsiti amu remasu in tina, precum n’a intrevenitu nici la acea impregiurare, ca fiindu donata pasiunea de 15 jugere 600 orgii □ numita P a g i s te a pre sém’a Iadei scolare, intarita si prin i. r. guberniu Nr. 8807 1867, acuma unii săteni — 5—10 — au facutu tabula rasa din acelu actu maretiu, or’ banii de 111 fi. 2 cr. v. a. arend’a anului 1871 nu a dat’o la scóla ca pana acuma, si lucrulu sta invechitu la cei mai mari, — politicesci si besericesci — nerelationandu d. directors scolariu nemica in estu respectu si ne tememu, ca vomu sta strimtorit cu plat’a docentelui ca in anii trecuti, candu amu facutu — după cum arata protocolulu scólei — la conduse preste conduse, un’a mai ranceda cu alt’a). Invetiatoriulu de acuma d. Ioane Decanu, adunandu pruncii la scóla,si a implinitu misiunea par excellens, incatu are sub dispunere 150—200 de invetiacei, in restimpu de 5 luni, bine instruiţi si disciplinaţi, er’ la îu maialu tieuutu in 14 Maiu a. c. in padurea seminariale, unde a acursu poporu chiaru si din vecinătate, ba avendu onóre de una parte mare de inteligenti’a de ambe secsele din giuru, si au esprimatu toti multiamita d. invetiatoriu si indestulirea, observandu sirguinti’a pusa intru cultivarea tenerimei, care declama, canta frumosu si nationale in mai multe randuri. — Cata ostenala si pedeca a constata redicarea scólei nóastre, spună Nr. 751 1868 a m. consist., era mai alesu d. protopopu respectivu, caruia i datorimu multiamita publica pentru servitiale sale. Din antecedintie si mai alesu din celea scrise intra parentese se vede, ca unele lucruri deja finite si redicate la culmea loru, decadu era indereptu spre a se intelni, — precum sta lucrulu cu Pagistea etc. Semininariulu cu d. ferestre alu cuteniloru înainte de 1848 nemica n’a facutu pentru supusii sei de una mama si de una confesiune, numai robotele erau bine primite; dar’ scimu si aceea, ca n’a potutu face nemica de vreunu timpu incace. Noi marturisimu francu, ca totu vadimulu si tata speranti’a nostra ne sta in maritulu ordinariatu metropolitanu, de care ca de părinte naturale ne rugamu, se nu ne fiase a cade in tentatiune, se nu lase lucrurile aduse odata la ordine buna, a se intelni, si anumitu se staruiasca pretotindenea ca: 1. Se fia 2 invetiatori, unulu cu 200 fi. altulu cu 300 fi. v. a. plata anuale, care necesitate o vedu si sătenii, se nu lase, cu unu invetiatoriu bunu, care aplica § 4 alu legei din 1867 art. 38, cum este lucrulu in Cutu, se se delature, sau despretiuiesca, cum voliescu unii, caci numai acei au facutu aici acestu progresu, si zelulu notariului si alu invetiatoriului, pentru ca altii -si cautara numai de ale loru. 2. Se staruiasca mai incolo m. consistoriu m. din toata poterea, ca credintiosii sei se faca alta beserica in loculu acesteia, care samana cu unu magazinu de cărbuni de petra, avendu cutenii la Nr. 1500 suflete modiu de unde face, numai se se scoata banii besericesci elocati inca din an. 1848, despre care datoria unii nici nu viseza, ca si candu n’ar ave de a plati, or’ altii ne solvindu nici unu interesu, acesta a intrecutu capitalulu in suma, incatu se face una dauna nespusa besericei prin astea, neaducandu-si curatorii de alta aminte, decatu ca preutulu sei pomenesca la beserica, nu soimu, pentru care vrednicia!?! Apoi cei ce ceru bucurosu ii ajuta si se provoca la merite, de care poti dice: „Non estexhorto flosculusiste tuo“ toate vise pentru asudările loru cele seci, se scie a fi — — după orenduiala lui Melchisedecu. 3. Se staruiasca mai incolo m. consistoriu m. cu cintirimulu se se inchida cum se cade, ca ce indesiertu suntu făcute cananele soborului, si poporulu nu sei nemica de acelea; indesiertu se relationeza in totu anulu de catra doi. protopopi, ca in asia si asia stare sta cutare si cutare parochia, ca ce lucrulu in cele mai multe locuri e e diametro opusu, spre daun’a nostra; apoi cintirimulu e unu locu de pietate, nu de ciurdaritu. 4. Se staruiasca mai incolo, ca eclesi’a se aiba si fundu internu, nu se fia silitu m, ordinariatu, a conferi parochia numai după plăcu, după complimente, sau nepotismu or’ cuscrismu, celoru ce se sciu tirei, ci celoru cu merite adeverate, — ca atunci ar’ prospera caus’a — si in locu de a întregi parochiele a nu inmulti e ni* si ne necesitate. — Preotii se aiba spiritu adeveratu, nu Duhu O ... eseu. De toate astea umilitu ne rogamu de m. consistoriu m., ba pretindemu, câ celu pucinu acuma se neste intru ajutoriu, daca înainte de 1848 amu fostu ignorati, ba tractati cu si vecinii nostrii de vitregi, si câ nesce vite, cari tragu in jugu fara a capeta iutrementu, prin poterea ce avea atunci unu derogatoriu — pasia turcescu — nu ni s a amelioratu nemica, macaru in estu respectu, ci cu ochi mai buni s’a cautatu in ochii unui derogatoriu , la Morariu, decatu la noi, la cari si acum se pote contă la unu ajutoriu, si asia facundu m. consistoriu m. se vedia vecinii de altu sânge prosperarea nostra, pe dreptu se le potemu imputa, ba chiaru pofti, ca se ne imitaza. Cutenii totudeun’a au avutu si au una pietate catra seminariu, nu au fostu in contra, ci numai acelor’a le au fostu, ba le suntu si acuma contrari, cari s’au portatu si se porta cu atata nepăsare, ascultandu si primindu minciunile altora. Trebuie se se cerceteza in consistoriu durerile si dorerile cateniloru cele adeverate, apoi daca meriteza ura si despretiu, atunci se si o capete, dér’ asta numai, ca nescine se tulbure ap’a cu lupulu cu mielulu, socotimu, ca nu ar’ fi lucru dreptu, cu atata mai vertosu umanu pentru atat’a recela provenita din inspiratiuni inimice. Diferintiele comunale de dreptu facia cu seminariulu — fostu Domnu terestre — et vice-versa, socotimu, ca nu su causa destula de a se socoti comuna sau alti individi de inimiculu seminariului. Asteptamu cu sete fructele cele parintesci ale măritului consistoriu metropolitanu, ca se ne aline durerile si se asculte durerile nóstre cele seculare, ca ce: Miseri suntemu numai de aceea, ca suntemu neculti, si neculti suntemu, ca suntemu miseri. — I............u. AUSTRO-UNGARI’A. Nemica ne intereseaza mai multu, decatu adunarea gen. conchiamata pe 1/13 Iuliu a romaniloru nationali in Oradea, in caus’a organisarei comitateloru. Pentru Ddieulu vietiei! se nu amanamu a face in tóte comitatele cele de facutu!!! — 25 ?! Miscarea diai 1§21. Discursu cititu la serbarea societatei Romanismulu pe campulu Cotrocenii in memori’a lui Tudoru Vladimirescu. (Urmare.) Cu sfersirea resbelului ruso-turcu Vladimirescu se retrage or’ in colibier’a lui dela Vladimiru. In timpulu lui Alecsandru Sutiu vatavu alu Plaiului Closianu din judeciulu Mehedinți, Tudoru se renumi foarte ca omu dreptu, seriosu, aspru si cate odata crudu.