Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)

1878-09-12 / nr. 69

crâncena, care a duratu pana in nóapte, tru­pele nóstre au luatu 2 siantiuri dela Kljuc si casele dela paalele castelului. In 4 au odihnitu trupele ostenite. Perderile nóstre camu 150. In 7 Sept. atacara trupe turcesci, care veneau din Livno, positiunea brigadei Csicos la Han-Prelogo. Ataculu a fostu respinsu stralucitu si fara perderi. T­r­e­b­i n­j­e a fostu ocupatu eri, după ce trupele turcesci s'au retrasu de acolo fara a resiste. — Gen. S z a­p­ă­r y­anuncia . Continuandu ofensiva amu atacatu eri in 5 Sept. la ameadi pe insur­genti. Lupt’a inversiunata in contra positiuniloru fortificate, dintre cari cea mai tare a fostu luata cu baionet’aa duratu pana in nóapte. Trupele noastre au bivuacatu in positiunile luate. La 6 Sept. voindu a continua ofensiv’a observaramu, ca insurgentii au parasitu toate po­sitiunile loru fortificate. Perderile noastre nu sunt neinsemnate. Drumulu spre Maglay e liberu. Desarmarea localitatiloru Vronna, Maidan si Kozaray s’a terminatu fara resistintia. Oficialii se anuncia din Dobog 7 Sept. Inimiculu batutu se retrase parte mare inderetulu riului Sprezza. Szapary ocupa sioseau’a Gracanitia-Trbuk- Maglay si fortifica positiunea acést’a. Perderile noastre in 5 Sept. sunt: 65 morți 342 răniți 34 dispăruți. — Oficialu se anuncia din Za­­valje 7 Septembre. Astr­ii la ameadi avuramu o lupta crâncena la flanculu dreptu. Cele mai Însemnate positiuni dela Bihacs le amu luatu, positiunile dinaintea flancului stangu inca sunt ocupate de inimicu. Din Vien’a 8 Sept. se telegrafaza: După o relatiune a generalului Zach a trebui­tu acest’a se sisteze ataculu asupra positiunei forte tari a ini­micului la Bihacs si se se reintorca earasi la Zabarie. Asupra perderiloru, cari nu s­u­n­t ne­­insemnate lipsescu inca detailuri. — Cu data 9 Sept. se anuncia oficialu . După ocuparea ora­­siului Trebinje unu jumătate de batalionu lasatu indereptu la podulu dela Trebinitza, a fostu ata­catu de catra insurgenți, după o lupta de o ora insa ataculu a fostu respinsu. Noi perdu­­ramu 1 locoterentu, 6 soldaţi, 8 an disparutu. Si trupele, cari tabarau la Trebinje, au fostu ne­liniştite prin împuşcaturi din nesce turnuri (kulas) de prin pregiuru; se tramisera indata in contra loru 2 companii. In lupt­a memorata dela Bihacs au fostu răniţi colonelulu LeGay, locotenentulu-colonelu Kokotorici si 14 oficieri; 2 oficieri sunt morţi, 2 oficieri nu se scie unde sunt; 400 soldaţi fura răniţi. Din Novi-bazar 31 Augustu i se scrie lui „Pester Lloyd“ : „De eri trupele turcesci si „fidelii insurgenţi ai Maiestatii Sale Sultanului“ fortifica barbatesce defileele (strimtorile), cari des­­partu Serbi’a de Muntenegru. Aci la fruntari’a noului Vilaietu Bosni’a si a vechiului pasialicu dela Novi-bazar, sunt decisi turcii a face prim’a resistintia energica trupeloru de ocupatiune aus­triaca. Positiunea in sine este foarte tare si poate se fia aperata de catra o mana de oameni eroici in contra unei armate intregi. Cele optu sfantiuri si 2 baterii, cari după spus­a unori creștini Al­­banesi se construescu in strimtorile de acolo pe o intindere de mai multe kilometre, se dice, ca in­­tarescu positiunea astfeliu incatu nu e de luatu. Cei 9000 oameni, parte soldaţi regulaţi, parte in­surgenţi, cari ocupa strimtorile, vom­ resista ne­­gresitu pana la cea de pe urma picătură de sânge. E de necredintu pana la ce gradu fanatismulu a inflacaratu massele poporului turcescu. Mamele mohamedane tramitu pe fii loru in lupta, dicen­­dule: „învinge, scapa credinti’a séu mori, de te vei intoarce invinsu indereptu, te voiu impusca, că pe unu lasiu si că pe unu desertoru, cu ma­nile mele proprii !“ Se pare numai ca le lipsesce unu comandantu harnicu. Oficieri in „neactivitate“ sunt multi, dér’ art’a unei bune conduceri nu o cunoscu de locu. Nedzid-pasi’a se astepta aici, dar’ este mare intrebare daca va uă asuprasi ro­­lulu unui comandantu, cu atatu mai vertosu cu catu Albanesii ingreunaza prin portarea loru po­sitiunea ori­carui superioru. Poporulu nici-odata n’a fostu dedatu se asculte. Credu, ca luarea po­sitiuniloru din strimtori ii va costa pe austriaci multe jertfe, dar’ cu toate aceste voru reusi de si­­guru a­ le lua. Maghiarisarea scóleloru romane. (Corresp. part. a „Gaz. Trans.“) Élőpatak, (Vâlcele) 27 Aug./8 Sept. 1878. Inca in anulu 1872 s’a redicatu aci in Élő­patak o scóla primara confessionala romana, din averea bisericei gr.-or. locale, si din dăruiri de buna voie si colecte dela oaspetii din Romani’a, cari visitau bai’a de aci. Acest’a scóla s’a si sus­­tienutu in caracterulu seu pana de presinte, de­si progressu remarcabilu n’a potutu face din caus’a nesuficienteloru midiulece materiale, poporulu de aci fiindu lipsitu si nepotendu-se tienu astfeliu unu invetiatoriu mai cualificatu. In intervalulu dela 1872 pana acuma ni se puse din candu in candu cate o intrebare dela inspectorulu regiu prin derogatoriile politice, ca are fivomu aplecati a schimba caracterulu scóalei din confessionala in co­munala ; toate acestea propuneri fura inse respinse din partea noastra. In anulu curentu, se vede, ca după influintiari de susu, comitetulu comunalu din locu votu­ scóla comunala, la ceea ce, cu dorere spunu, aderă nesciu si poporulu. Caus’a, pentru care a fostu sedusu a consemti la acest’a schim­bare este influinti’a de susu, sunt promissiunile, ca regimulu le va face o alta scóla noua, fara ca poporulu se contribuie ceva si fora ca se fia mai multu obligatu de a plati pe invetiatoriu. Apoi ceea ce e mai durerosu si caus­a principala: In­­vetiatoriulu romanu confessionalu din locu, con­­strinsu in urm­a unui ordinu consistorialu se faca unu esamenu de cualificatiune si simtiendu-se ne­­aptu pentru acela, cu ajutoriulu primăriului parasi scoal­a si astfelin apoi se constituira domnii nostri in comissiune scolaria, si se alese de presiedinte cornitele Nemes János din Heghigu, or’ de vice­­presiedinte israelitulu Josef Goldstein si alti stră­ini. In prim’a siedintia alesera pe invetiatoriulu romanu si pe unu evreu de invetiatori, votandu-le salarie anuale de cate 400 pana la 450 fl., despre cari este mare intrebare, daca regimulu le va acorda. In urm­a acestora s’au facutu cu poporulu adunatu in sinodulu parochialu tóte incercarile pentru sustienerea scólei, inse totulu a fostu in­­desiertu, pentru­ ca poporulu instelatu prin pro­missiuni nu vru se cunósca reulu si pericululu, prin care este amenintiata scól­a comunala. Ve­­diendu, ca lucrulu sta astfeliu, s’a facut­i din partea preotului romanescu gr.-or. din Élőpatak d. Ioanu Mog’a încercare la inspectoratulu regescu, pentru nimicirea hotarirei comitetului comu­nalu. Dér’ ce se vedi, fiindu constrinsu prin între­bările d-lui insp. ai respunde, ca densulu (preotulu) se opune straformarei scólei romane confessionale in scóla maghiara comunala, din causa ca chiaru după in­­formatiunile dlui inspectoru regimulu voiesce prin scól’a comunala a ne maghiarisu, prin cu­­ventulu acest’a si-a aprinsu paie in capu, ca­ci inspectorele nicidecumu magulitu, ci fórte maniatu, cualifică pe preotu de agitatoru contra ideei de statu maghiare. „Dumneat’a nu credi, ca legea acesta (aratandui legea scolara) este sanctionata de Maiestatea S’a ? apostrofă inspectorele pe preotu. — „Ba credu si sciu, respunde acest’a inse dorere, organele statului nu esecuta aceea lege conscientiosa si in adeveratulu ei intielesu ; le este usioru maghiariloru a se gera înaintea lumei cu legi frumóase si liberale, ca se o faca se créda, catu de drepti sunt ei cu popoarele conlocuitorie, pe candu in realitate acelea legi sunt litere moarte“ s. a. In cursulu convorbirei la întrebarea preo­tului romana, ca pen­truce in orecare comuna, unde este scóla comunala cu despartiamentu romanu si unde romanii faca doae din trei parti se propunu acuma obiectele in limb’a maghiara, — ’i respunse, ca deorece acolo se vorbesce si unguresce conformu legei are se se propună in limb’a maghiara — daca sta lucrula astfeliu, replică preotulu, atunci nu cumva si in Előpatak, unde toata poporatiunea afara de foarte puțini străini e romana, va pretinde se se propună in limb’a maghiara ? La ceea ce inspectorele duplică, ca nesmintitu asta va fi si ca altfeliu nici nu se pote. Atunci preotulu ’i declară, ca fiindu acest’a o asuprire, scopulu este de a maghiarisa pe romani. Mai departe adause inspec­torele, ca scól’a romana conf.­e necorespundietoria, de óare-ce n’are biblioteca, n’are piese din minera­logia s­­a. Dar’ are la scólele comunale aflase-voru toate acestea? Me indoiescu ! Lasu la o parte ame­­nintiarea inspectorelui scolariu, ca va areta pe preotulu romanu in­ regimu, la ce inca­­ remase datoriu, dar’ apoi cu astfeliu de procedere unde crede d. inspectoru se ajunga ? Cumu va potu castiga simpathi’a inteligentiei si poporului romanu, care de­si in unele locuri ca si aci nu vru se veda pericolulu si curs’a ce i se tinde, va vedea-o inse atunci, candu va fi intrens’a si va fi pre tardiu de a se scapa. — Era inca o noua dovada pentru aceea, cumu se practica legile pe la noi. Totu romanulu intielegatoriu trebuie se invetie si din acestu casu, ca numai prin strins’a alipire de scó­lele nóastre romane confessionale se poate conservă naţionalitatea nóastra ! — Orsiov’a, (protop. Reginului­ sasescu) 3 Sept. Faptele îndeplinite pentru promovarea cul­­turei si a luminarei poporului cu totu dreptulu se potu numi măreţie, ele sunt adeverite binefaceri pentru omenime si ca atare demne de totu res­­pectulu si recunoscinti’a. — Poporulu de reli­­giunea gr.-cat. din comun’a Orsiov’a in tractulu protopopescu alu Reginului sasescu avu fericirea de a fi surprinsu peste asteptarea s’a de-o ase­menea maretia fapta, de-o asemenea adeverata binefacere îndeplinita in interessulu promovarei culturei si a luminarei sale. Ilustritatea S’a Domnulu Consiliariu guber­­nialu in pensiune P a u l u D u n c ’a din Sibiiu portandu unu viu interessu pentru înaintarea in cultura si dotindu din anima luminarea poporului din comun­a Orsiova cu comuna natala a ilustritatii sale, avendu totodată in vedere starea cea materiala debila a bisericei si a scelei, precumu si dotarea cea necorespundietoria a docentelui scolasticu con­fessionalu, a avutu maranimositatea de a infiintia pentru biseric­a si scól’a din acesta comuna o fundatiune de 2500 fi. v. a. in obligatului de statu, care va fructifică in perpetuu sum’a anuala de 105 fi. v. a. si anumitu 2000 fi. a desti­­natu, ca se fructifice in folosulu scolei er' 500 fi. in folosulu s. biserice. Din sum’a proventeloru anuali de 105 fi. din acesta fundatiune 84 fi. v. a. voru servi de subventiune pentru docentele dela scol’a confessionala locala adaugandu-se la leafa ce-o primesce dela comuna, or’ 31 fi. voru intră cu ajutoriu pentru s. biserica gr. cat. in cass’a aceleia. Administrarea acestei fundatiuni — după cumu a binevoitu a se deschiară generosulu fun­­datoriu — pana va fi in vietia o vă portă insusi or’ după mórte se va administra conformu dispu­­setiuniloru din Literele fundatiunali ce va lasa. Sum’a proventeloru de 105 fi. pe anulu curente Ilustritatea S’a a si binevoitu a-o tramite la lo­­culu destinatiunei in 2 rate a cate 52 fi. 50 cr. din cari cate 42 fi. s’au inmaunatu docentelui or’ cate 10 fi. 50 cr. curatorului primariu bi­­sericescu. — Poporulu gr.-cat din Orsiov’a, — cărui prin binefacerea susu memorata s’a datu unu ajutoriu nepretiuitu atatu pentru presentu catu si pentru venituriu spre promovarea culturei sale — simte o nespusa bucuria in anim’a s’a, si-si tiene de cea mai santa datoriniia a esprima si a aduce si la acestu locu mărinimosului fundatoriu si bunului seu patronii si binefacatoriu cea mai calduroasa si sincera multiamita si recunoscintia dorindu din profundulu animei sale că prea-bunulu Dumnedieu se-i lungasca firulu vietiei intru multi si fericiti ani!!! — In numele poporului gr.-cat. din Orsiova. Alesandru Ternaveanu, Parochu gr.-cat. alu Orsiovei. Gimnasiulu romanu din Beiusiu. (Urmare si fine.) Avemu înaintea nóstra raportulu despre gim­­nasiulu superioru gr.-cat. de Beiusiu pentru anulu scolasticu 1877/8, edatu de Petru Mihutiu directoru. Partile singuratice, din care se compune acestu raportu sunt: a) escerpte din istoria gimnasiului pentru anulu scol. 1877/8, cari tractaza despre inceputulu anului, despre esamenele private supletorie si co­­rectorie, despre periodele anului; despre aceea, ca tinerimea a asistatu in tóte dilele diminetia la 7 ore la servitiulu divinu, despre mórtea episco­pului gr.-cat. alu Oradiei mari Ioanu Olteanu, despre parastasu iu memori’a fericitului fundatoru Samuila Vulcanu si a episcopului Vasilie Erdélyi, care a staruitu de s’a completatu gimnasiulu la 8 clase, a cumparatu cu spesele sale instrumentele fisice necesarie, a esoperatu subsidiu de 3706 fi. 50 cr. v. a. din fundulu studii'oru catolice, de­spre visitatiunea directorului supremu regescu alu cercului de invetiamentu Oradanu Dr. Ladislau G. Krauss, care in 18 si 19 Iuniu a presidatu la esamenele de maturitate verbale, era in 21 a vi­­sitatu totu gimnasiulu, cu care omisiune s’a dechia­­ratu deplinii indestulitu cu tóate . b) Ordine ministeriali sunt mai multe, dintre cari vomu aminti ordinulu ministeriului de culte si instrucțiune publica din 22 Dec. 1877 Nr. 32.628, prin care s’a sistatu subsidiulu anualu de 3706 fi. 50 cr. v. a., care-lu obtienea gim­nasiulu din fundulu sfcudiiloru catollice. — Din

Next