Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-01-24 / nr. 10
Acest’a dise. Trebue se marturisescu, ca purtarea cabinetului anglesu este cu totulu neesplicabile. Angli’a, care intotudeauna sa intrepusu pentru pacea orientului, de astadata ’i pune pedeci. Granville staruesce pre lenga aceea, cA Turci’a trebue se arate concessiunile cele din urma ce e dispusa se faca Greciloru; aceste concessiuni Angli’a le va mesură cu cumpan’a construita la conferinti’a din Berlinu si numai apoi se va pronuncia. Deca Turci’a s'ar’ invoi la acést’a , atunci ce lipsa ar’ mai fi de negotiatiuni asupra unei decisiuni luate de mai ’nainte ? Turci’a a cerutu o conferintia, pentru ca avea se oferă ceva importantu . Angli’a dice: Comunicatiue mai antaiu decisiunea vostra noi mai antaiu vomu decide asupra ei si pe urma vomu argumentă. Acest’a nu insemnaza nici diplomaţia, nici raţiune, nici dreptate.“ Ca si candu Sultanulu n’ar’ ave destule belele după gâtu, mai vine se-i amareasca dilele si insurectiunea formale aAlbanesi-o ru, pe care acum sunt silite s’o constate si solrile turcesci din Constantinopolu. Aceasta insurectiune pare a fi luata de odata o mare estensiune. Liga albanesa a taiatu tóte firele telegrafice, a sistatu servitiulu drumului de feru si prin acesta a taiatu orice comunicatiune cu Constantinopolulu. Acestu evenimentu causâ o mare îngrijire in privinti’a viitoriului domniei turcesci in Europa, atâtu la Paria câtu si in palatu. La inceputu guvernulu a voitu se tramita pe Ismailpasi’a si pe muftiulu din Taschlidscha cu câteva batalione la Cossovo; acest’a mesura a intrelasat’o numai pentru a asteptă rapoarte mai detăliate despre starea lucruriloru in Albani’a. . . . Parte a otomana se arata acum — candu poate că este prea tardiv — gata, se faca concessiuni întinse Aibanesiloru, pentru a alipi mai tare de imperiu acesta viteza si valoroasa ginte. Se crede in Stambulu ca singurulu omu, care ari mai poté se încerce cu succesu o impacare a Aibanesiloru, este Dervisiu-pasiva. Unu succesu vnse in acésta cestiune este astadi foarte problematicu, deoarace Dervisiu-pasia a devenitu foarte nepopularu la Albanesi, de candu a predatu Dulcigno Muntenegrului, cu tóate, ca nu se poate nega, ca liniscea, ce domnesce inca iu sangiaculu Scutari, este meritulu lui. Partea nu prea are încredere in acesta linisce déorace — la San-Giovanni di Medua au debarcatu dilele trecute trupe, cifre sunt destinate pentru Scutari. — Ex-Principele Miriditiloru, B ib Doda a fostu pusu in libertate, inse nu se va reintoarce la muntenii sei, ci va fi tramisu că functionariu in Asia. H o d o B e g d’impreuna cu ceilalti notabili albanesi, arestati deodata cu Bib Doda, remanu inca in inchisoare cu toate ca comitetulu executivu alu Ligei a cerutu pe cale telegrafica eliberarea loru. Unu scomptu ce s’a latitu alaltaeri in Londra spune, ca Regele Greciei ar’ fi decisu a dă dilele aceste o proclamațiune câtra armata si a se duce apoi in cuartirulu generalu.Deca s’ar’ adeveri aceasta faima, atunci ar’ fi neindoiosu, câ doue dintre marile poteri, Angli’a si Russi’a, incurajaza pe Greci de a incepe unu resbelu cu Turcii. Din B u l g a r i ’a se scrie, câ principele Alessandru a concediatu pre ministrulu seu de interne Draganu Z a n k o f f intr’unu modu atâtu de drasticui, incâtu cu greu credemu, că a mai esistatu in vre-uuu statu constitutional unu ministru, care sefi fostu demissionatu in chipulu acest’a. D-lu Zankoff a trebuitu se se despartia de portofoliulu seu de ministru, după cum, constata o hartia domnesca, din causa tienutei sale celei indoióse in cestiunea Dunărei si din causa, ca d. Khevenhiiller agentulu diplomaticu alu Austro-Ungariei pe lenga guvernulu din Sofia i-a facutu imputări, ca si-a calcatu cuventulu datu. Harthi’a domnésca privitoria la demissionarea d-lui Zankoff este urmatóri’a in traducere romanésca : »Catra d-lu Petcu Caraveloff, presiedintele consiliului de ministri. . Scumpulu meu Ministru ! Au trecutu mai multu de doue septemani, de candu am adusu consiliului de ministri la cunoscintia nesce impregiurari, cari aratau, ca d-lu Zankofi a avutu in afacerile comissiunei dunărene o atitudine cu totulu dubioasa, si v’am rugatu, se’mi aduceti la cunoscintia hotarirea Vostra in privintia aceleia. Esplicarile dintre d-lu Zankoff de o parte si d. Khevenhiiller si Baldiman de alta parte — esplicari provocate de d-lu Khevenhiiller si date in presenti’a agentiloru diplomatici rusescu si nemtiescu ! — nu mai lasa nici o indoiela in privinti’a tienutei d-lui Zankoff. Durere, acest’a nu este sin- gurul casu de acest’a categoria. Ve aducu aminte numai de casulu Walter*). Pentru a salva demni- tatea guvernului bulgarescu am considerata si con- siderezu că necesaria depărtarea d-luî Zankoff din cabinetu. Am credintu, câ in urm’a acestora regretabile incidente d-lu Zankoff va crede singura de oportunu a’si dă demissiunea. Totu asemenea am credintu, câ’lu veti face D-Vostra se ie o asemenea decisiune. Pentru ca, o repetu, este vorb’a, se mantienemu intacta onóarea si consideratiunea guvernului bulgarescu. De vreme ce acest’a inse nu s’a intemplatu si Sobranja (camera) mane va fi inchisa, me vedu constrii su se ceru dela d-lu Zankoff, se -’si depună portofoliulu de ministru de interne si ve rogu pe D vastra se-’mi presentati înainte de închiderea sessiunei camerei pe succesorulu seu. Retauu scumpulu meu Ministru, alu d-vóstre binevoitoriu. Sofi’a iu 29 Decembre 1880. Alessandru.“ Acestu actu probéza, credemu, in de ajunsu, ca agentulu diplomaticu austriacu se bucura iu Sofi’a de oarecare influintia. Sebesiu 25 Ianuariu c. Déca s'ar află cineva, care se nuscia, cumcâ in anulu acest’a espira mandatele deputatiloru dietali, presemnele, ce se presenta de astadata atâtu de timpuriu, l’ar convinge pe depiinu, câ ne aflamu in presura de alegeri pentru dieta. Este lucru naturalu, câ in cercurile electorali, cari au tramisu deputati pe barbatii increderei loru, aceşti deputați se vina, se bata la usia alegatoriloru, ca se se convingă, deca mai poseda încrederea acestora sau nu. Se intielege de sine, cu noi Romanii că passivisti nu putemu aştepta asemeni oaspeti, cu toate acestea avemu si noi ospetii nostri, cari aparu in ajunulu alegeriloru dietali, si aceşti oaspeti sunt agenţii pentru traficarea de cercuri electorale — Ghesteftarii. Nu sciu deca publiculu romanu cunósce acestu ramu nou de industria intre Romani? Aceşti óameni nu sunt altceva decâtu speculanţi cu popularitatea loru cu buna credintia a alegatoriloru romani in folosulu loru piivatu. Ei se impartu in mai multe categorii dela toptangii (cari vendu cu redicat’a), pena la sfernari după cum cerculu influentiei unuia sau a altuia intr’unu anumitu cercu de alegere este mai mare sau mai micu. Câte unu toptangiu de cei mari dispune de mai multe cercuri. Marfa cu care speculeaza ei sunt cercurile de alegere romane sau cu alte cuvinte: consciintia politica a Romaniloru. Aceasta marfa are trecere. Esista in Pesta si in alte locuri multi Evrei, Macedo-grecotei, Armeni, ba chiaru si Unguri, cari înzestraţi de fortuna cu multa avere, dela natura inse cu putini creeri, cari nu au alta dorintia mai ferbinte, decâtu de a fi aleşi de deputaţi. Deorace acestu soiu de oameni inse in viati’a loru n’au facutu nimica, pentru că se ’si fi potutu câştiga încrederea vr’unui cercu electoralu, ei suntu gata a cede o mica parte a averei loru pentru a ’si câştiga cu bani acea onoare, pe care almintrea nu o merita. Eata muşterii cei graşi pentru marfa toptangiiloru nostri, cari locuiescu sau in capitala seu in provincia, după cum ceru interesele loru comerciale. Este lucru naturalu, că aceste doue soiuri de omeni se intre ia tocmala unii cu alţii. Cu câtu musteriulu este mai putînu cunoscutu in cutare cercu de alegere romanescu, cu atâtu mai bine, fiindu-câ cu atâtu mai mare trebue se fia si pretiulu, eara deca respectivulu musteriu se intempla a fi chiar’ iaimicu neimpacatu alu Romaniloru, atunci pretiulu oferitu trebue se fia fóarte respectabilu, fiindu-ca toptangiulu dovedesce, ca de 2x2 = 4, ca costa fóarte multa truda si osteneala pentru că se faca pe Romani, că se aleaga de deputaţi chiaru pe inimicii loru. Dupa ce aceasta afacere s’a regulatu spre multiamirea ambeloru parti, după ce pretiulu cutarui cercu de alegere (poate fi unulu sau mai multe) s’a stipulatu, cu consideratiune la tote impregiurarile si anume cu consideratiune la numerulu acelora, cari au de a participa la acelu pretiu, in fine după ce s’a datu si arvuna si s’au luatu tóte cautelele pentru asigurarea Ghesieftului, apoi toptangiulu placa iu cerculu, respiu cercurile de alegere arvunite, spre a realisă afacerea. Aci indata toptangiulu aduna pe detailistii si pe sfernarii sei si după ce s’au intielesu despre impartirea pretiului spre multiumirea tuturoru si după ce s’a prehiraiatu o sumuntia corespundietoria pentru una cuantitate de vinarsu, pentru a pune pe alegatorii romani in stare de a nu sei ce făcu, atunci respectivulu cercu electoral pe trei ani este vendutu, că si prin actu notarialu. Se intielege de sine, câ partea leului cade in pung’a toptangiului, eara bieţii detailisti si sfernari sunt siliţi a se multiumi cu câte unu bacsisiu mai modestu. Dela readiarea lui Cristosu prin Jud’a, ou cunosce iston’a alta traficare mai mare decâtu la finitulu secuiului trecutu, candu unii prinţisiori din Germani’a spre a ’si mari veniturile vindea pe supuşii loru Anglesiloru, cari apoi ii tramitea la Americ’a, că se se lupte cu selbaticii indigeni si se fia măcelăriţi de aceştia, in loculu Anglesiloru. In secululu nostru inse, supranumitu celu luminatu, nu se mai intempla asemeni traficări de câtu in Africa centrala, unde căpeteniile Negriloru isi vendu pe supusii loru cei selbatici că sclavi, tocmai asia, după cumu făcu traficanţii noştri cu alegatorii romani, cu aceea deosebire numai, ca la noi sclavi’a este oprita prin legi. . . Acesti traficanți in interessulu loru personala bine intielesu sunt de regula cei mai aprigi passivisti si acest’a trebue se le convină, pentru câ, deca Romanii in genere s’ar’ dechiară pentru politic’a activitatii, atunci speculanţii si-ar’ perde acele domenuri, cari dela anulu 1869 incace le aduce unu venitu siguru la fiacare trei ani. Eu credu ca déca s’ar’ candidă in cercuri electorali romanesci deputaţi romani, acesti’a ne avendu avere nu voru pute satisface setea de bani a traficantiloru,, eara pe de alta parte traficanții fația cu candidații romani nu ar’ pute sustiene pe străinii cu bani (? Red.) fiindu-câ s’ar deochiă înaintea alegatoriloru. Cunoscu passivisti fóarte sinceri si onesti in convingerile loru ale câroru păreri, desi nu le impartasiescu dor’ le stimezu. Acestoru pasivisti sinceri si socitoru loru da principiile dîcu, fara a me lasa in apretiarea passivitatiei si activitatiei, numai una si adeca, ca este timpulu supremu, că intr’uuu modu órecare se se puna odata capetu traficarei de cercuri electorale romanesci, care a dejositu si dejosesce asia de multu pe Romani inaintea strainiloru. Cine a urmaritu cu atenţiune diarele neromane din tiara, cine a avutu ocasiune a vorbi cu străini si anume cu Maghiari despre atitudinea politica a Romaniloru, a fost de multeori piesnitu in fagia cu calumnia, ca Romanii n’ar’ ave lipsa de drepturi politice, deoareca o punga cu bani pentru conducetori si o bute de rachiu pentru alegetori ar’ fi de ajunsu spre a cuceri ori care (? !) cercu electoralu romanescu. Zace in interesul natiunei de a spală aceasta pata de pe fați’a Romaniloru, punendu stavila traficului cu cercuri electorale acestui fetu degeneratu ălu passivitatii.*) In fine pe traficanți ii provocamu categoricu, că se se lapede de nerusinatea loru industria dejositare pentru națiunea romana, fiindu-ca la din contra se voru află Romani, cari prin reproducere de fapte concrete ii voru demască si ii voru stigmatisă înaintea natiunei romane.**) unu. *) Acesta se referesce la fug’a favorisata de d. Zancoff in modu oficiosu, a lui Walter, uuu conducetoriu alu insurgentiloru macedoneni, care fusese arestatu in Sofi’a si avea se fia estradatu Austriei. Red. Artidlulu d-lui Maiorescu din „Deutsche Revue. “ (Urmare.) In Romani’a, in fine, s’au schimbatu vremurile de la 1775 si 1812. Nu mai e cu putintia de a intrebuintia acést’a tiara ca pe o masa mórta, ca pe o mince intre puterile invecinate. Domni’a corupta a fanariotiloru, favorisata sistematica din Constantinopole, a incetatu, incetu inse con*) In adeveru politic’a passivitatii absolute, adeca a abtienerei totale dela alegeri, a favorisatu multu trebsierele traficantiloru, nu se pote inse admite, ca traficulu electoralu insusi ar fi numai o urmare a „passivitatii“, căci atunci la Maghiari, cari sunt cei mai activi la alegeri, ar’ trebui se lipsesca cu totulu acestu traficu, ceea ce vnse inca la nici-o alegere nu s’a intemplatu; din contra traficulu la ei se face in proportiuni forte mari, cu deosebire in favoarea guvernului, care ar’ voi se ocupe toate băncile din camera cu mameluci. Banulu e ochiulu dracului, si nu numai uuu Maghiaru a cadiutu pena acuma victima privirei lui infernale. Red. **) Deca d. corespondentu, precum ne asigura, posede date concrete, atunci se iesa afara cu ele fara intardiare, se nu se lase pe omeni’a traficantiloru, ci se nu-i arate cu degetulu, ca se ne scimu feri de ei. Red.