Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-01-24 / nr. 10

Acest’a dise. Trebue se marturisescu, ca purtarea cabinetului anglesu este cu totulu neesplicabile. Angli’a, care intotudeauna sa intrepusu pentru pacea orientului, de astadata ’i pune pedeci. Gran­ville staruesce pre lenga aceea, cA Turci’a trebue se arate concessiunile cele din urma ce e dispusa se faca Greciloru; aceste concessiuni Angli’a le va mesură cu cum­pan’a construita la conferinti’a din Berlinu si numai apoi se va pronuncia. Deca Turci’a s'ar’ invoi la acést’a , atunci ce lipsa ar’ mai fi de negotiatiuni asupra unei decisiuni luate de mai ’nainte ? Turci’a a cerutu o conferintia, pentru ca avea se oferă ceva importantu . Angli’a dice: Comunicatiue mai antaiu decisiunea vostra noi mai antaiu vomu decide asupra ei si pe urma vomu argumentă. Acest’a nu insemnaza nici diplo­maţia, nici raţiune, nici dreptate.“ Ca si candu Sultanulu n’ar’ ave destule belele după gâtu, mai vine se-i amareasca dilele si i­n­­surectiunea formale aAlbanesi-­­­o r­u, pe care acum sunt silite s’o constate si solrile turcesci din Constantinopolu. Aceast­a insu­­rectiune pare a fi luata de odata o mare esten­­siune. Liga albanesa a taiatu tóte firele tele­grafice, a sistatu servitiulu drumului de feru si prin acest­a a taiatu ori­ce comunicatiune cu Con­­stantinopolulu. Acestu evenimentu causâ o mare îngrijire in privinti’a viitoriului domniei turcesci in Europ­a, atâtu la Pari­a câtu si in palatu. La in­­ceputu guvernulu a voitu se tramita pe Ismail­­pasi’a si pe muftiulu din Taschlidscha cu câteva batalione la Cossovo; acest’a mesura a intrelasat’o numai pentru a asteptă rapoarte mai detăliate despre starea lucruriloru in Albani’a. . . . Parte a otomana se arata acum — candu poate că este prea tardiv — gata, se faca concessiuni întinse Aibanesiloru, pentru a alipi mai tare de imperiu acesta viteza si valoroasa ginte. Se crede in Stambulu ca singurulu omu, care ari mai poté se încerce cu succesu o impacare a Aibanesiloru, este Dervisiu-pasiva. Unu succesu vnse in acésta cestiune este astadi foarte problematicu, deoarace Dervisiu-pasi­a a deve­­nitu foarte nepopularu la Albanesi, de candu a pre­­datu Dulcigno Muntenegrului, cu tóate, ca nu se poate nega, ca liniscea, ce domnesce inca iu sangiaculu Scutari, este meritulu lui. Partea nu prea are încredere in acesta linisce déorace — la San-Giovanni di Medua au debarcatu dilele trecute trupe, cifre sunt destinate pentru Scutari. — Ex-Principele Miriditiloru, B i­b Doda a fostu pusu in libertate, inse nu se va reintoarce la muntenii sei, ci va fi tramisu că functionariu in Asia. H o d o B e g d’impreuna cu ceilalti notabili albanesi, arestati deodata cu Bib Doda, remanu inca in inchisoare cu toate ca comitetulu executivu alu Ligei a cerutu pe cale telegrafica eliberarea loru. Unu scomptu ce s’a latitu alaltaeri in Londra spune, ca Regele Greciei ar’ fi decisu a dă dilele aceste o proclamați­une câtra ar­mata si a se duce apoi in cuartirulu generalu.­­Deca s’ar’ adeveri aceasta faima, atunci ar’ fi nein­­doiosu, câ doue dintre marile poteri, Angli’a si Russi’a, incurajaza pe Greci de a incepe unu res­­belu cu Turcii. Din B u l g a r i ’a se scrie, câ princi­pele Alessandru a concediatu pre mi­­nistrulu seu de interne Draganu Z a n k o f f intr’­­unu modu atâtu de drasticui, incâtu cu greu cre­­demu, că a mai esistatu in vre-uuu statu constitu­tional unu ministru, care sefi fostu demissionatu in chipulu acest’a. D-lu Zankoff a trebuitu se se des­­partia de portofoliulu seu de ministru, după cum, constata o hartia domnesca, din caus­a tienutei sale celei indoióse in cestiunea Dunărei si din causa, ca d. Khevenhiiller agentulu diplomaticu alu Aus­­tro-Ungariei pe lenga guvernulu din Sofi­a i-a fa­­cutu imputări, ca si-a calcatu cuventulu datu. Harthi’a domnésca privitoria la demissionarea d-lui Zankoff este urmatóri’a in traducere roma­­nésca : »Catra d-lu Petcu Caraveloff, presiedintele con­siliului de ministri. . Scumpulu meu Ministru ! Au trecutu mai multu de doue septemani, de candu am adusu consiliului de ministri la cunoscintia nesce impregiurari, cari aratau, c­a d-lu Z­a­n­­kofi a avutu in afacerile comis­­siunei dunărene o atitudine cu totulu dubioasa, si v’am rugatu, se­’mi aduceti la cunoscintia hotarirea Vostra in privintia aceleia. Esplicarile dintre d-lu Zankoff de o parte si d. Khevenhiiller si Baldiman de alta parte — esplicari provocate de d-lu Khevenhiiller si date in presenti’a agentiloru diplomatici rusescu si nemtiescu ! — nu mai lasa nici o indoiela in privinti’a tie­nutei d-lui Zankoff. Durere, acest’a nu este sin-­ gurul casu de acest’a categoria. Ve aducu aminte num­ai de casulu Walter*). Pentru a salva demni-­­ tatea guvernului bulgarescu am considerata si con-­ siderezu că necesaria depărtarea d-luî Zankoff din­­ cabinetu. Am credintu, câ in urm’a acestora regre­tabile incidente d-lu Zankoff va crede singura de oportunu a­’si dă dem­issiunea. Totu asemenea am credintu, câ­’lu veti face D-Vostra se ie o asemenea decisiune. Pentru­ ca, o repetu, este vorb’a, se man­­tienemu intacta onóarea si consideratiunea guvernului bulgarescu. De vreme ce acest’a inse nu s’a intemplatu si Sobranja (camera) mane va fi inchisa, me vedu con­st­r­­­ii s­u se ceru dela d-lu Zan­koff, se -’si depună portofoliulu de ministru de interne si ve rogu pe D vastra se-’mi presentati înainte de închiderea sessiunei camerei pe succesorulu seu. Ret­auu scum­pulu meu Ministru, alu d-vóstre binevoitoriu. Sofi’a iu 29 Decembre 1880. Alessandru.“ Acestu actu probéza, credemu, in de ajunsu, ca agentulu diplomaticu austriacu se bucura iu Sofi’a de oarecare influintia. Sebesiu 25 Ianuariu c. Déca s'ar află cineva, care se nu­scia, cumcâ in anulu acest’a espira mandatele deputatiloru dietali, presemnele, ce se presenta de astadata atâtu de timpuriu, l’ar convinge pe depiinu, câ ne aflamu in presur­a de alegeri pentru dieta. Este lucru naturalu, câ in cercurile electorali, cari au tramisu deputati pe barbatii increderei loru, aceşti depu­tați se vina, se bata la usia alegatoriloru, ca se se convingă, deca mai poseda încrederea acestor­a sau nu. Se intielege de sine, cu noi Romanii că passi­­visti nu putemu aştepta asemeni oaspeti, cu toate acestea avemu si noi ospetii nostri, cari aparu in ajunulu alegeriloru dietali, si aceşti oaspeti sunt agenţii pentru traficarea de cercuri electorale — Ghesteftarii. Nu sciu deca publiculu romanu cunósce acestu ramu nou de industria intre Romani? Aceşti óameni nu sunt altceva decâtu speculanţi cu popu­laritatea loru cu bun­a credintia a alegatoriloru romani in folosulu loru piivatu. Ei se impartu in mai multe categorii dela toptangii (cari vendu cu redicat’a), pena la sfernari după cum cerculu in­­fluentiei unuia sau a altuia intr’unu anumitu cercu de alegere este mai mare sau mai micu. Câte unu toptangiu de cei mari dispune de mai multe cercuri. Marf­a cu care speculeaza ei sunt cercurile de ale­gere romane sau cu alte cuvinte: consciinti­a politica a Romaniloru. Aceasta marfa are trecere. Esista in Pest­a si in alte locuri multi Evrei, Macedo-grecotei, Armeni, ba chiaru si Unguri, cari înzestraţi de fortuna cu multa avere, dela natura inse cu putini creeri, cari nu au alta dorintia mai ferbinte, decâtu de a fi aleşi de deputaţi. Deorace acestu soiu de oameni inse in viati’a loru n’au facutu nimica, pentru că se ’si fi potutu câştiga încrederea vr’unui cercu electoralu, ei suntu gata a cede o mica parte a averei loru pentru a ’si câştiga cu bani acea onoare, pe care almintrea nu o merita. Eata muşterii cei graşi pentru marfa toptan­­giiloru nostri, cari locuiescu sau in capitala seu in provincia, după cum ceru interesele loru comerciale. Este lucru naturalu, că aceste doue soiuri de omeni se intre ia tocmala unii cu alţii. Cu câtu musteriulu este mai putînu cunoscutu in cutare cercu de alegere romanescu, cu atâtu mai bine, fiindu-câ cu atâtu mai mare trebue se fia si pretiulu, eara deca respectivulu musteriu se intem­pla a fi chiar’ iaimicu neimpacatu alu Romaniloru, atunci pretiulu oferitu trebue se fia fóarte respec­­tabilu, fiindu-ca toptangiulu dovedesce, ca de 2x2 = 4, ca costa fóarte multa truda si osteneala pentru că se faca pe Romani, că se aleaga de de­putaţi chiaru pe inimicii loru. Dupa­ ce aceasta afacere s’a regulatu spre mul­­tiamirea ambeloru parti, după ce pretiulu cutarui cercu de alegere (poate fi unulu sau mai multe) s’a stipulatu, cu consideratiune la tote impregiurarile si anume cu consideratiune la numerulu acelora, cari au de a participa la acelu pretiu, in fine după ce s’a datu si arvuna si s’au luatu tóte cautelele pentru asigurarea Ghesieftului, apoi toptangiulu placa iu cerculu, resp­­iu cercurile de alegere arvunite, spre a realisă afacerea. Aci indata toptangiulu a­­duna pe detailistii si pe sfernarii sei si după ce s’au intielesu despre impartirea pretiului spre mul­­tiumirea tuturoru si după ce s’a prehirai­atu o sumun­tia corespundietoria pentru una cuantitate de vinarsu, pentru a pune pe alegatorii romani in stare de a nu sei ce făcu, atunci respectivulu cercu elec­toral pe trei ani este vendutu, că si prin actu no­­tarialu. Se intielege de sine, câ partea leului cade in pung’a toptangiului, eara bieţii detailisti si sfernari sunt siliţi a se multiumi cu câte unu bac­­sisiu mai modestu. Dela readiarea lui Cristosu prin Jud’a, ou cu­­nosce iston’a alta traficare mai mare decâtu la fi­­nitulu secuiului trecutu, candu unii prinţisiori din Germani’a spre a ’si mari veniturile vindea pe su­puşii loru Anglesiloru, cari apoi ii tramitea la A­­meric’a, că se se lupte cu selbaticii indigeni si se fia măcelăriţi de aceştia, in loculu Anglesiloru. In secululu nostru inse, supranumitu celu lu­­minatu, nu se mai intempla asemeni traficări de câtu in Africa centrala, unde căpeteniile Negriloru isi vendu pe supusii loru cei selbatici că sclavi, tocmai asia, după cumu făcu traficanţii noştri cu alegatorii romani, cu aceea deosebire numai, ca la noi sclavi’a este oprita prin legi. . . Acesti traficanți in interessulu loru personala bine intielesu sunt de regula cei mai aprigi passi­­visti si acest’a trebue se le convină, pentru câ, deca Romanii in genere s’ar’ dechiară pentru politic’a activitatii, atunci speculanţii si-ar’ perde acele domenuri, cari dela anulu 1869 incace le aduce unu venitu siguru la fiacare trei ani. Eu credu ca déca s’ar’ candidă in cercuri electorali romanesci deputaţi romani, acesti’a ne avendu avere nu voru pute satisface setea de bani a traficantiloru,, eara pe de alta parte traficanții fația cu candidații ro­mani nu ar’ pute sustiene pe străinii cu bani (? Red.) fiindu-câ s’ar deochiă înaintea alegatoriloru. Cunoscu passivisti fóarte sinceri si onesti in convingerile loru ale câroru păreri, desi nu le im­­partasiescu dor’ le stimezu. Acestoru pasivisti sin­ceri si socitoru loru da principii­le dîcu, fara a me lasa in apretiarea passivitatiei si activitatiei, numai una si adeca, ca este timpulu supremu, că intr’uuu modu órecare se se puna odata capetu traficarei de cercuri electorale romanesci, care a dejositu si dejosesce asia de multu pe Romani inaintea strainiloru. Cine a urmaritu cu atenţiune diarele neromane din tiara, cine a avutu ocasiune a vorbi cu străini si anume cu Maghiari despre atitudinea politica a Romaniloru, a fost de multeori piesnitu in fagia cu calumni­a, ca Romanii n’ar’ ave lipsa de drepturi politice, deoareca o punga cu bani pentru conducetori si o bute de rachiu pentru alegetori ar’ fi de ajunsu spre a cuceri ori­ care (? !) cercu electoralu romanescu. Zace in interesul natiunei de a spală aceasta pata de pe fați’a Romaniloru, punendu stavila tra­ficului cu cercuri electorale acestui fetu degeneratu ălu passivitatii.*) In fine pe traficanți ii provocamu categoricu, că se se lapede de nerusinatea loru industria dejo­­sitare pentru națiunea romana, fiindu-ca la din contra se voru află Romani, cari prin reproducere de fapte concrete ii voru demască si ii voru stig­­matisă înaintea natiunei romane.**) unu. *) Acesta se referesce la fug’a favorisata de d. Zan­­coff in modu oficiosu, a lui Walter, uuu conducetoriu alu insurgentiloru macedoneni, care fusese arestatu in Sofi’a si avea se fia estradatu Austriei. Red. Artidlulu d-lui Maiorescu din „Deutsche Revue. “ (Urmare.) In Romani’a, in fine, s’au schimbatu vremurile de la 1775 si 1812. Nu mai e cu putintia de a intrebuintia a­­cést’a tiara ca pe o masa mórta, ca pe o mince intre pu­terile invecinate. Domni’a corupta a fanariotiloru, favorisata sistematica din Constantinopole, a incetatu, incetu inse con­*) In adeveru politic’a passivitatii absolute, adeca a abtienerei totale dela alegeri, a favorisatu multu trebsierele traficantiloru, nu se pote inse admite, ca traficulu electo­ralu insusi ar­ fi numai o urmare a „passivitatii“, căci a­­tunci la Maghiari, cari sunt cei mai activi la alegeri, ar’ trebui se lipsesca cu totulu acestu traficu, ceea ce vnse inca la nici-o alegere nu s’a intemplatu; din contra traficulu la ei se face in proportiuni forte mari, cu deosebire in fa­­voarea guvernului, care ar’ voi se ocupe toate băncile din ca­mera cu mameluci. Banulu e ochiulu dracului, si nu numai uuu Maghiaru a cadiutu pena acuma victima privirei lui infernale. Red. **) Deca d. corespondentu, precum ne asigura, posede date concrete, atunci se iesa afara cu ele fara intardiare, se nu se lase pe omeni’a traficantiloru, ci se nu-i arate cu de­­getulu, ca se ne scimu feri de ei. Red.

Next