Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)

1886-01-28 / nr. 22

Nr. 22. Una conflicte diplomaticii. Cu privire la conflictul­ dintre representan­tul­ englesi, Sir Horace Ru­mb­o­ld, şi pri­­mul- ministru al­ Greciei, Delyannys, gă­­sim­ în „Neue Freie Presse“ urmatoarea corespon­denţă din Atena: Marţea trecută s’a petrecutu aci una lucru ne mai pomenită în analele diplomaţiei. Ministrul­ preşedinte De­­lyannis se afla în cabinetul­ său de lucru, când se anunţă Sir Horace Rumbold, representantul­ Engliterei. Era 10 şi jumătate înainte de amedit. Representantul­ Englite­­rei comunică d-lui Delyannis o depeşă primită chiar în­­ziua aceea dela lordul­ Salisbury, prin care primul- ministru al­ Engliterei învită pe representantul­ reginei Victoria la Atena, să declare şefului cabinetului grecesc, că Englitera, în unire cu marile puteri, este hotărîtâ să împedice cu ori­ce preţă o acţiune a flotei grecescî con­tra Turciei, şi că în casa de necesitate flota englesă va constringe chiar şi cu forţa flota grecăscă la inacţiunea dorită de cătră puteri. Tonul­ depeşei lui Salisbury era ameninţătoră şi a lăsată o adâncă impresiune asupra d-lui Delyannis, care după ce a luat o cunoscinţă de de­peşe, a adresată d-lui Rumboldo următorele cuvinte: »Luarea în cunoscinţă a depeşei d-lui marchisu ’mi-a făcută cea mai durerosă impresiune.« La aceste cuvinte representantul­ Engliterei replică: »Sunt totă o dată poftită să vă repetă şi verbală, că toate puterile, şi mai cu sămă Germania, suntă înţelese, ca să procedeze în sen­­sul­ depeşei«. Sir Horace Rumbold a mai cerută să i se dă şi ună respunsă imediată la decisiunea cabine­tului englesă. D. Delyannis ca ministru constituţională nu putea să dă acestă răspunsă mai nainte d’a se sfă­tui cu colegii săi și a face raportă la rege, dar repre­sentantul­ Engliterei repetă din nou cererea sa. D. Delyannis începu atunci să esplice representan­­tului Engliterei, care suntă datoriile s­ale ca ministru constituțională și acăsta întratâta îl­ supără pe d. Rum­bold, în câtă dănsulă întrerupse pe ministrulă cu cuvin­tele: D-t’a uiţî, că aici nu te găsescî în camera d-tale său înaintea unei mulţimi de omeni, unde eşti obicinuită să ţii discursuri; acum te afli înaintea representantelui guvernului britanică.“ — »Instrucţiunile mele suntă pre­cise,“ adause Sir Horace, totă mai iritată, »și noi vom împedeca pe Grecia d’a face resbelă cu Turcia, dăcă nu voesce să se supună.“ In urma acestoră cuvinte, d. De­­iyannis declară, că până când va sta dânsulă în fruntea afaceriloră, Grecia nu se va supune. Acăstă declaraţiune a întăritată atâtă de multă pe representantula englesă, în câtă îlă făcu să-și uite de sine și să strige de trei ori cătră ministrulă președinte: »Atunci, plăcă.« D. Delyan­nis se scula după acăsta și întorse spatele Englesului spre a părăsi odaia, dar Englesulă furiosă mai strigă de vr’o trei ori „Goddam« șapoi să retrase trântindă uşa într’ună modă foarte sgomotosă. Acestă incidenţă a produsă cea mai regretabilă im­­presiune. însuşi regele a fostă atâtă de penibilă atinsă, în câtă nici n’a voită să primăscă la paiaţă pe Sir Ho­race Rumbold, care de sigură a voită să dă esplicaţiunî în privinţa celoră petrecute. Guvernulu grecescu, în unire cu regele, a comunicată representanţilor­ grecescî de pe lângă curţile străine, că nici regele nici guvernulu nu voră mai întreţină relaţii cu Sir Horace Rumbold. Ministrulă a trimisă apoi pe una representantă ală său, ca să predă legaţiunei englese respunsulă la depeşa d-lui Salisbury, care a fostă negativă. FOI IIETONU. Doine poporale, unii bucheta de trandafiri culeşe de lângă ce­tatea stră­moşului Petru Raresu. (dedicată gentilei d-spre M-a, S-a, D-ă.) 1. Turtureaua-­ turturea. Turtureauă-i turturea Mândră mândrulăna mea, Care mă iubescă cu ea De căndă o am potută vedea; De-ar’ fi ceriulă de hărtiă Nu-i clericusă, ca să scrie Binele din holteie: Susu I ceriu de pământă Fete ca dânsa nu suntă Cu trupu de rosmarină Cu gura de băută vină, Cu trupu de cărățele *) Cu gura de beată bere. 2. Mândră mândrulăna mea. Mândră mândrulăna mea Dela noi pănă la voi Este o dâlmă și-m­ă noroiă Și-m­ă părîă cu apă rece *) Unu feliu de flori, Care-ar’ D-creu să sece Să rămâie numa molu Cum am rămasă io cu doru, Se remâie numa prundu Cum am rămasă io cu gându. 3. Bade bădișorulă meu. Bade bădișorulă meu, Câtă o fostă văra de mare N’ai făcută p’aci primblare Și tată­­jicî, că mi-i luare. Cândă a fi la primavără Poate că mi-l uita ără. — Draga mea floare violă Floresce pe seama măă Că io bine te-d­ă țienă: ț­iua-’n râtă cu rotirele, Noaptea la mândrele mele ; piua-’n rîtă cu rouriţă Noaptea la mândra-’n cosiţă. Hai dară să­ ne iubimă Ş’ apoi să­ ne poreclimă, Ea io mândră cum ţi-o­ă pace ? Da ţi-o­ă 4'ce­ ochisea Draga mea ibovnicea, — Da io bade cum ţi-o­ă 4'ce ? Da ţi-o­ă 4'ce­­ ochişelă Dragu meu ibovnicelă. 4. Mei ţigane difia ta. Măi ţigane difia ta Vine săra nu potă sta, Vine săra să mă culcă Io­’mă pună pănă şi mă ducă. Maica mă strigă-’napoi Io mă ducă mândră la voi. Mândră mândrulăna mea Ioi săra plecai la voi, Cu cârfa Cu smochina. Fost a săra ’ntunecosă Nimerii la altă casă , La mândra cea mai frumosă. Şi la buze supţirele, Supţirele ca struna Cândă bădiţa le sugea Numa vină îi trebăia. (Va urma.) Strigături poporale din selagiu adunate de I. P. Lazaru. (Fine.) Tu mândruţă de departe, Trămite-mi pe poştă carie; De trăesci, să te horescă, De-aî murită — să te jălescă. * * * * Vai bădiţă dară ţi-a fi N’am pe cine-’ţi porunci, Fâr’ pe lună — Voiă bună, Şi pre stele — Doră şi jele, Ei pre vântă — Câte-ună cuvântă. * * * De popa şi de birău Nime nu vorbesce rău; Ear’ de min’, — săracă de mine Nime nu vorbesce bine. * * * Bădişoră depărtişoră, Nu-mi trămite atâta doră Pre părău şi pre isvoră. Trimete-mî mai puţintelă, — Vină bade tu cu elă ; Vină bade cândă gândescă, N’aştepta să te dorescă. * * * Bade, dorulă dela tine, Preste multe dealuri vine Şi nu-’lu poate opri nime; Nici ţigană cu cetera, Nici Română fu fluera — Numai eu cu ... inima. GAZETA TRANSILVANIEI SOIRILE DILEI. O defraudare de timbre s’a descoperită printr’o întâmplare in ministerulu culteloră şi instrucţiunei din Pesta. Funcţionarulă dela comptabilitate Alexandru Toth, care s’a şi sinucisă, a fostă capulă unui grupă de func­ţionari din ministerulu culteloră, care de 16 ani se ocupă cu aceea, că de pe contracte şi hârtii, ce intrau în mi­­nisteră şi se depunău în archiva, deslipău timbrele, le curăţău pe cale chemică şi le vindău printr’ună traficantă din Buda la magazinulă de provisii ală erariului, care avea de încheiată multe contracte. Traficantulă a fostă arestată. —x— Mimisterulă culteloră şi instrucţiunei a dispusă în­fiinţarea unui al­ doilea asilit de copii în Sibiu, care se va şi întocmi dela 15 pănă la 1 Martie c. Taxa de în­scriere e 1 fl. de copilă, 50 cr. pe lună bani de şcală; de aceşti 50 cr. se scutescă copii săraci. Scopulă aces­toră asilurî de copii este maghiarizarea. • „ ~X~ Balulii români din Viena ocupă de aproape două decenii loculă său între balurile de elită ale reşedinţei imperiale. Acăstă întreprindere şî-a propusă dela înce­pută a aduna ună capitală, cu care să potă pe de o par­te veni în ajutorul­ studenţilor­ români lipsiţi de mijloace, iar pe de alta să susţină societatea de studenţi, »Româ­­nia-Jună‘, care întrunesce la uină locă pe studenţii ro­mâni veniţi la Viena din diverse regiuni, îi pune în re­­laţiuni reciproce şi se îngrijesce de cultura loră. Acestei misiuni îndoite a corăspunsă pe deplină halală română. Din venitul­ său s’au susţinută cu burse, taxe de studii şi de examene, locuinţe, cărţi şi alte obiecte de studii câteva sute de studenţi români, iar societatea »România- Jună« are ună capitală neatacabilă de aproape 13.000 fi­orini, biblioteca sa, localulă său de întrunire, etc. In anulă acesta se va da balula românu la 9/21 Fevruarie în »Musikvereinsaal« sub augustulă protectorată ală A. S. I Archiducele Reiner și sub distinsulă patronată ală stimateloră domne: Contesa Maria Bouda, Barona Eli­­sabetha de Vaux, Barona Antonia Drasche de Wartin­­berg, Maria Dumba, Maria de Dunajewsky, Therese Ka­­nitz, Contesa Anastasia Kielmansegg, Glarisse de Lind­­heim- Vivenot, Olga Maurojeny, Coelestine de Oppolzer, Constance Romalo, Aurelia de Trapsia-Kron, Barona Catinca Vassilco. Succesul­ acestui bală se datoresce în mare parte concursului binevoitor, cu care au spri­jinită Românii din toate ţările întreprinderea studenţilor­. Preşedinte de onoare ală comitetului balului este Alex. ba­­rona Vassilco, membru senatului etc. etc., preşedintele comitetului Dr. Sf. N. Ciur­cu, vicepreş. st. jur. Gh. ba­­ronă Vassilco şi st. jur. I. Mavrocordato, cassieră Drd. med. Gh. Ţeranu, secretari st. m­. I. Papanicolu, st. m. I. Ţeranu, st. jur. I. baronă Stârcea şi st. agron. Th. cav. de Flondor, controloră st. jur. N. cav. de Popovicî. S’au deschisă şi colecte. —x— In cercurile guvernamentale se vorbesce şi se sus­ţine cu posti­vitate, că ministrulă justiţiei Teodoră Fau­ler va trece în pensiune şi va fi numită membru în ca­mera magnaţilor­. Urmaşulă lui ar fi deputatulă Te­­leszky. —x— D-sora Elena Florianu, fiica unicului preşedinte ro­mână de tribunală ce se mai află în statură ungară, a secerată din nou entusiaste aplause, ca elevă a conserva­torului, la concertulă dată in 3 Februariu n. c. de cătră elevii de frunte ai conservatorului din Pesta. Putem z zice că a avut b ună succesă desăvârşită, căci însuşi di­­rectorul­ conservatorului s’a esprimată: »Bravo! ai ese­­cutată cum am voită eu să esecuţi«. E de notată că »Rapsodia« de Liszt, ce a esecutat’o pe piană tânăra artistă, este una din cele mai grele composiţiunî de con­certă. Aplausele frenetice şi nenumăratele rechi­mări din partea publicului, artiştilor­ şi profesorilor, suntă o dovadă, că d-sora Florianu va deveni o celebră artistă. Onoare tinerei Românce, pe care o admiră şi cei ce nu ne iubescă. La concertă au luată parte dintre Români: d-na Dunca Schiau, br. Poppă, familia Florianu şi celă ce ne scrie. Dar ceilalţi Români, cari se află în Pesta, unde au fostă? —x— Precum suntemă informaţi, studentula eliminată din gimnasiula ungurescă de aci, care a fostă dusă la poliţiă într’ună modă straniu şî ne mai pomenită, din causa în­­căerării născute între ele şi vr’o doi profesori, nu e celă ce­a furată, ci celă despre care se bănuesce că a spartă ferestrile, cu numele George Bokor din Secuime. Re­­gretabilul­ conflictu s’a născută din causă că m­ulți din­tre profesori l’a pălmuită din pricina unor d espresiunî, ce le-a întrebuințată eliimnatură la depărtarea sa. Aflămă că tota afacerea se află acum în mâna tribunalului corec­­ţională unde se va lămuri. —x— Banchetulu Unirei, dată in sala Orfeu din iniţia­tiva Societăţei .Carpaţii“ în amintirea­­piei de 24 Ianu­­ariu 1859, a avută celă mai mare succesă la care ne­­amă fi putută aştepta în aceste timpuri de apatie generală dice Naţiunea. Erau adunaţi apróape 100 de meseni, sub pre­­şedinţa unui fostă membru ală adunărei elective a Ţârei- Româneşti, care în memorabila cp de 24 ianuariu 1859, alegândă de domă ală Ţerei-Românescî pe alesulă Mol­dovei, a îndeplinită multă dorita unire. Printre asistenţi pe lângă membrii societăţii »Carpaţii», cari formau a­­proape jumătatea celor­ întruniţi, se vedău d-nii Misailă şi P. Grăijişteanu , d-nii deputaţi I. Poenaru-Bordea, V. Maniu, V. Iepurescu, G. Pallade, I. G. Rădulescu, Ios. Oroveanu, Dem. Aug. Lauriană, representanţii cparelor: „Românulă", „România“, ,,1’Independance roumaine“, ,/Inlegrafură“, „Epoca“, „România Libera" şi „Naţiunea“ (toate (ziarele fuseseră invitate la serbare şi li se rezer­vaseră locuri), profesori, comercianţi etc. Numerose te­legrame au fost­ primite. Seria toasturiloră s’a începută prin țnută ridicată de d. V. Maniu pentru MM. L­. Ra­gele şi Regina. Apoi au vorbită mai muli dintre asistenţi între cari d-nii Misailă, I. G. Rădulescu, I. G. Bibicescu,’ Iepurescu, C. C. Dobrescu, Lauriană, Ballade, etc. D. Al. Şonţu a citită o frumoasa poesie de ocasiune. Banche­­tulă s’a sfîrşită în cea mai perfectă ordine aproape de mierlulă nopţii. Se facă pregătiri pentru ună mare congresă germană ce se va ţină în Berlină în luna lui Septem­­vre a. c. La acestă congresă vor­ fi representaţi Ger­manii din toate părţile locuite de ei spre a se sfătui asu­pra intereselor­ comune morale şi economice ale popo­rului germană. După cum spune »Ellenzék«, şi Saşii dela noi se pregătescă pentru a asista la acestă con­gresă. —x— Luămă din anuarul­ districtului bisericesc, refor­mată (calvinii) ala Ardealului pe 1886 urmatoarele date: numârulă sufleteloră e de 341,487 (toţi Maghiari), copii cari cercetăză scóla 38,191, preoţi 511 (99 parochii ne­ocupate), învăţători 688, numărulă sufleteloră a crescută cu 5062. Districtulă bisericescă întreţine 7 scoale supe­ 1886.

Next