Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-06-11 / nr. 127
REDACTITÎIEA fii AnMtjiISTRAŢIUNEA I MASOVIF ,%ista mare Nr. 22, ,GAZETA“ Pe unii anii 12 fior., pe șese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. RusalniB şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL II L. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. A9UN1IUNILE: 0 seriă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlisrl nefranoata nu ie primatofi. — Hanutoripto nu ae rotrămifi. 12701 Joi, 11 (23) Iunie. 1887. Brașovu, 10 Iunie 1887. Cu ocasiunea desbaterei în dieta ungureasca asupra proiectului creditului de şapte milioane pentru echipamentul şi armamentulu hoverliniei şi a glotelor, când fostulu deputata ala Baiei de Crişti a părtinită în modă bătătură la ochi acestă proiectă, „Kolozsvár“ împreună cu celelalte foi guvernamentale unguresc erau încântate de patriotismul acestui deputată română, or vorbele lui erau cu plăcere esploatate în favoarea „puterei statului maghiară.“ Acum același deputată vine și candideaza din nou în cerculă său. In potriva lui se redică ună membru ală oposițiunei moderate unguresc ca contra-candidată, cu toate că, după cum ni se asigură, elă a fostă dată candidatului română „cuvântul său de onoare,“ că nu va candida. Și ce se întâmplă ? Guvernamentalii pactează cu oposiția ungurescu şi după săvârșirea alegerei în cerculă Baiei de Crişă raportorulă ziarului „Kolozsvár“ scrie cu multă însufleţire „patriotică“ între altele, că a fostă una „din cele mai însemnate“ acea alegere, pentru că Hollaki — celă alesă — este celă dintâiu oposiţională, care a candidată aici (sic!), ei mai vârtosă pentru că a fostă alesă „faţă c’una candidată naţională, care a representată acestă cercă în periodulă trecută“, a fostă alesă „în cuibură Horăesciloră, Cloşcăeştiloră, Ianculesciloră, şi ală actualiloră agitatori valah! cu speranţe mar! şi setoşî de sânge (véres szájú)“. „Pe partea lui Hollaki — adauge raportorulă guvernamentală — s’a dată întrega inteliginţă maghiară cu sentimente constituţionale şi patriotice, fără deosebire de partidă, deoarece guvernamentalii şi oposiţionalii umără la umeră sau luptată pentru interesul maghiarimei, care în acestă ţinută din timpurile străvechi a fostă foarte periclitată şi este şi acuma“. Mai departe comunică raportorulă lui „Kolozsvár“, că tóta nóaptea au fostă târîţî alegătorii la locul alegerei şi că spre a întâmpina „puternica agitaţiă“ a Româniloru din Bradă miliţia a trasă iute cordonă. Mai mărturisesce apoi, că preşedinţii unguri ai birourilor electorale, care erau două, fiiindcă votarea s’a fcută separată pentru cerculă Baiei de Crişă şi cerculă Bradului, vau conduse lucrul„ cu energia“, ceea ce „o dată prilejă la multe protestări din partea oamenilor de încredere români“. In fine, după ce aliaţii unguri cu ajutorulă baioneteloru, a genei solgăbirăescî, a corupţiuniloră cu bani şi cu mâncare şi băuturi şi a „energicei conduceri“ a preşedinţiloră birouriloră electorale, au isbutită a alege cu 80 voturi majoritate pe candidatură maghiarimei, acesta — (jice raportorulă — şi-a esprimată bucuria printr’ună conductă de forţe adusă noului deputată oposiţională, alesă din graţia guvernamentalilor, în contra candidatului partidei naţionale române. Atunci când fostulă deputată română ală Baiei de Crişiu se înfăţişă în dieta unguresca cu ramura de fînică a lealităţii, elă era destulă de patriotică spre a fi lăudată de toate foile guvernamentale unguresci, acum însă când avea să fiă alesă din nou, „patrioţii“ dela putere îlă găsiră deodată aşa de primejdiosă, încâtă călcândă chiar disciplina de partidă se aliară cu „patrioţii“ din oposiţie, încheiară o „ligă patriotică“ în contra lui, ca să-l facă să cadă la alegere. Cum să ne esplicămu acesta straniă apariţiune, deci nu aşa, că ea ne dă cea mai tare şi viuă dovadă despre ura neîmpăcată ce domnesce în tabăra Maghiarilor, fără deosebire de partidă în contra elementului românescă şi despre ţinta ce şi-au pus’o cei dela putere de a nimici acestă elementă? Unulă din intimii ministrului-preşedinte, faimosulă Csernatony, vorbindă cătră alegătorii din Fiume, unde a candidată, dise că elă şi cu soţii săi suntă de părere, că naţionalitatea italiană din Fiume şi naţionalitatea Saşiloră din Ardeală trebue scutite şi respectate. Pe Italiani îi susţinu Ungurii în contra Croaţiloră, or pe Saşii din Ardeală îi tolereza de frica Germaniei. Câtă pentru celelalte naţionalităţi Csernatony nu s’a pronunţată, dar citândă pe lângă cei din Fiume numai pe Saşii din Ardeală, dă să se cunoscă, că celelalte naţionalităţi suntă destinate a fi cu totulă sdrobite în cazanulă maghiarisărei. Acesta ne esplica în câtva pactările guvernului cu Saşii la alegeri şi pactările lui cu oposiţia în contra candidaţilor naţionali români şi sârbi. Dar deca aşa stau lucrurile, atunci este timpulă ca să tragemă şi noi o învăţătură din purtarea neîmpăcată a Ungurilor, faţă cu noi şi o abstragendă dela iubirea nóastra de ţară, care nu va înceta niciodată până ce va esista într’ânsa nemura românescă, să nu ne mai grăbimă a-i întâmpina cu ramure de finică, când ei vreau moartea noastră naţională. Din afară, Pressa rusă este unanimă întru a spera că d. Ristici va lucra spre a înlătura influenţa austriacă din Serbia. Se semnalază desele întrevederi ce le are d. Katkoff cu principele Karageorgevici şi cu generalulă Gruici, ministrulă de răsboiu sârbescă. Ministrulă de interne sârbescă a dată ordină ca să i se presinte lista tuturoră condamnaţiloră pentru ultragii în contra autorităţiloră şi stabilimenteloră publice cu scapă de a fi graţia. Amnestia criminalilor politici va fi pronunţată mai târziu. Marea Scupcină va fi convocată la toamna. Preşedintele consiliului, d. Ristici, a făcută visite oficiale şi a primită deputaţiunile cari au sosită din interiorulă ţărei pentru a’lă felicita, atâtă pe elă câtă şi pe Regele. — „Gazetta de Voss“ trice, că regele Milan a mărturisită contelui de Bray că a contribuită personală la căderea cabinetului Garaşanin. Şclii din Kursundje anunţă o nouă întâlnire sângerosă între Arnăuţi şi gendarmeria sârbă. Arnăuţii au lăsată mai mulţi morţi şi răniţi pe câmpulă de bătae, şi au perdută ună drapelă. Numai în urma acestei încăerări, guvernulă sârbă a adresată Porţii energiculă protestă despre care amă amintită ori în contra actelor de vandalismă ale Arnăuţilor. Guvernatorulă oraşului Moscva a dată o mare serbare în onoarea dlui de Laboulay, ambasadorul Franciei. Notabilitățile partidului panslavistă asistau la aceasta serbare. Curtea supremă din Lipsea a pronunțată judecata sa în procesură intentată mai multor Alsațieni pentru crimă în contra siguranții imperiului. Koechlin este condamnată la un t ană de fortăriţă, Bloch şi Schiemacher la doi ani, Trapp la 18 luni, Iordan, Rychet, Freund şi Humbert suntă achitaţi. Aceştia au stată în legătură cu liga patriotică francesă, căreia i-au trimesă şi bani adunaţi prin colecte şi petreceri. Doi dintre condamnaţi sunt milionari. Vremia“ doresce noului ministeru norocă şi succesă; elă e tare, fiindă că se sprijinesce pe partida naţională, pe întregulă poporă sârbescă. Deci va dura, atunci va pune capeta unei gperiode nedemne pentru Serbia. „Nord“ (zice că venirea lui Ristici la putere e o resbunare contra ideiloră lui Garasanin, d’a face din Serbia ună regată dependentă de Austria. Aceasta schimbare arată, că combinațiunî diplomatice pentru lungă durată în statele balcanice n’au locă. Cea mai bună politică e d’a se feri să facă cineva din statele balcanice ună focară din intrige esterne. „Novosti“ scrie, că lesne se poate întâmpla, ca noulă ministeră sârbă, deşi are sprijină tare în partida naţională, se fiă în curândă sdrobită în luptă cu influenţa austro-ungară, dar viitorulă e ală acestui ministeră. »Swiet“ privesce cu ochi forte optimiști situația actuală a Serbiei; ca partida națională să învingă deplină, n are acum decâtă se reabiliteze și pe metropolitulă Mihaile. Despre numirea lui Gruici, ambasadorulă sârbă din Petersburgă, ca ministru sârbescă de răsboiu, scrie foaia germană „Kreuzzeitung“ . E caracteristică că acestă postă, în locă se se dea bărbatului de încredere ală Regelui, lui Boghicevici, s’a încredinţată unui bărbată, care a representată pănă acum pe Serbia în Petersburgă, și că cabinetulă s’a întărită cu ună bărbată, care a avută ocasiune a se informa acolo despre vederile rusesci. „Post“ scrie : însemnătatea ministerului Ristici va avea să o vădă cineva nu atâtă în întreprinderi imediate, câtă în aceea că Ristici se ţine gata ca la isbucnirea unei crise acute în peninsula balcanică să-şi urmărescă imediată idea sa de o Serbie mare. Ce atitudine va lua Austria față cu aceasta, e o cestiune a viitorului, despre care nu se poate spune câtă de aproape ctitatulă francesă „Les Débats“, vorbindă de constituirea cabinetului Ristici, face că acestă faptă este o înfrângere pentru cabinetulă din Viena și o isbândă pentru politica ruseascâ, influența Austro Ungariei va fi micșorată politicesce și comercialicesce pe țărmurile Savei. Serbia emancipată va putea de a fi înainte să începa afaceri cu Europa fără intermediaruilă Austriei piarulu partidei liberale „Nova Ustavnost“ de la 14 iunie trice: ţiilele cele triste au trecută pentru Serbia, a sosită ună timpă de veselie. Prin încrederea regelui, între entusiasmulă întregului poporă sârbescă, au fostă chemaţi la guvernă bărbaţi, cari suntă în stare a resolva problema ce o are Serbia. Poporulă sârbescă e plină de bucuriă. Fie-care fată străluce de bucuriă, că timpurile grele au fostă învinse, fie-care privire dovedesce voința d’a face totă ce ar putea scoate pe Serbia din situațiunea actuală. Fie-care Sârbă are dreptulă să se bucure de aceasta schimbare, pentru că vede în bărbații, cărora li s’a încredinţată guvernulă, in fruntea cărora stă doveditulă bărbată de stată, multă meritatură pentru tronă şi stată Dr. Jovan Ristici, pe adevăraţii patrioţi sârbi. In noii conducători ai statului vede Sârbulă şi pe bărbaţii, cari întreţină bune relaţiuni cu toate puterile, mai alesă inse cu amicii noștri naturali. Noii conducători ai statului voră repara totă ce s’a stricată în cursulă ultimiloră șăpte ani. Salutămă noulă guvernă și dorimă se ’și esecute programare, sprijinita de întregulă poporă sârbescă. Probleme mari pretindă bărbați mari, ei sunt aflaţi — succesulă să încoroneze opera loră piarură radicală fusionistă sârbă „Odjek“ dela 14 iunie scrie : Ţara şi străinătatea trebue să salute cu bucurie faptulă împlinita ală schimbărei de ministeră şi nici Austro Ungaria n’are motive serioase să regrete căderea guvernului progresistă. Nu se poate crede, că Austro-Ungaria găsesce ună avantagiu ca aversiunea naţiunei sârbe să crască necontenită contra ei. Austro-Ungaria şi-a sprijinita influenţa pe guvernulă progresistă urîtă de toţi, punându-şî interesele sub protecţia unui guvernă, care nici în propria ţară şi poporă n’avea ună razima sau partisană. Austro-Ungaria a căutată ună mijlocă de legătură cu Serbia într’ună guvernă care nu era în contacta legală şi constituţională cu poporulă. Acum oricine trebue să înţelegă că Austro-Ungaria trebue, spre a’şî mănţine interesele şi raporturile de bună vecinătate Pressa şi cabinetul Ristici. Foile rusesc vede în formarea cabinetului Ristici o complectă victorie a Rusiei, de la care va data în Serbia o nouă eră. „ Vjedomosti“ din Petersburg. (z ice că Ristici îşi poate dovedi acum în faptă sinceritatea sa cătră Rusia. Cu câtă mai tare e terenulă pe care stă elă cu atâtă mai ușoră poate înlătura pedecile și să justifice încrederea amiciloră sei, or Rusia, spre a’șî îndrepta greșelele din trecuta, se facă acum mai multă decâtă se ajute pe Ristici numai cu promisiuni și trase. „Novoje