Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)
1887-10-24 / nr. 234.
Nr. 234. Spera că d-vastră, dle președinte, de astădată veți satisface rugării mele cu atâta mai vertosa, cu câta eu abia mî-așî putea închipui uni motiva ponderosa, care să potă justifica violarea procederii legale în acesta primă casa de aplicare practică a legii, a acelei legi, care s’a creata de cătră legislaţiunea nostră tocmai cu privire la astfela de caşuri escepţionale, dar provenite din relaţiunile nostre politice. Primesce d-le preşedinte asigurarea simţâmintelor mele de adăncă stimă. Caransebeşu, în 30 Octomvrie 1887. Traiana Doda m. p. aleşii deputatii ale cercului Caransebeşti. Din afară. Scirile despre sosirea Ţarului în Berlin sunt, adi mai puţin hotărîte ct erî. Cercurile curţii néga, că visita Ţarului ar fi fost deja oficială notificată, dar admită, că e forte probabilă şi că e posibilă să asiste la întrevedere şi ministrulă de estenne rusă Giers. In porturile maritime rusesce se susține, precum e informată „Kreuzzeitung“, că Tarulă va alege drumul pe mare. „Times“ află, că Tarulă numai din acel motivă ar fi hotărîtă să calătoreasca la Petersburg, prin Germania, fiindă că nu voia să se despartă de copii săi, care nu potă suporta călătoria pe mare. „Pol. Korr.“ anunţă din Varşovia, că la în tă riturile cele mai cu şanţuri în R o w n o , D u b n o şi Luck, cu toate că anotimpulă e nefavorabilă, se lucrăză cu puteri însemnate şi cu totă graba. Se înfiinţază interoase magazine şi se umple cu provisiuni de provianţă. Fortificaţiunile V a rş o vie i situate pe ambii termi ai Vistulei se legă printr’o a doua reţea suterană de sârmă sub albia Vistulei. După cum comunică o telegramă din Bucuresci, în cercurile informate de acolo nu se scie nimică despre o apropiată călătoria a ministrului de externe Fericiri de la Viena pentru reluarea tractărilor de comerţă. „Pol. Korr.“ anunţă din Bucurescu, că nu se scie nimică sigură în cercurile informate de acolo despre o apropiată călătoria a ministrului preşedinte bulgară Stambulov în România; cu tota hotărîrea însă se contestă, că acestă eventualitate ar ave de obiectă o întâlnire între Regele Carol I şi între Prințulu Ferdinand, deoarece despre o astfelă de întâlnire nu este nicidecum vorba. Din Constantinopolă se comunică fetei „Pol. Korr.“, că o comisiune militară formată din ordinul Sultanului s’a dusă în 28 Octomvre n. la graniţa greco-turcăscă pentru ca să studieze terenulă pentru lucrările strategice plănuite. Totodată s’a plănuită şi înfiinţarea unui batalion de căi ferate, întocmire ce n’are pănă acum armata turcesca. Proiectulă pentru acâstă nouă întocmire e lucrată de ună oficeră bavareză în unire cu oficeri turci, ministerulă de răsboiu l’a aprobată și s’a presentatu Sultanului spre primire. Asupra misiunei engese cătră Regele Abissiniei se comunică urmatorea versiune ca acreditată: E vorba aci de o acţiune independentă, dar paralelă, despre care guvernuluitate plânge „Kolozsvár” în articululă sau de fondă dela 2 Noemvre, că universitatea din Cluşiu nu-i destulă de împopulată. Causa o atribue lăcomiei cetăţenilor din Cluşiu, despre cari dice, că suntă conduşi de principiulă de a storce câtă numai se pole pe bieţii studenţi. Cine are vre-o odăiţă rea, umedă şi nesănâtosă, pe care n’o pote folosi la nimică, o dă studenţilor universitari şi stârce de pe spinarea loră sume nespusă de mari Mai uşoră este susţinerea unui universitară în Budapesta, decâtă în Clusă și părinții mai bucurosă își ducă copii acolo, fiindăcă le vine mai ușoru. Hă doare inima pe „Kolozsvár« când face aceste descoperiri în publică, der n’are ce face, căcî e faptă. — Este și asta o causă, dér cea principală e alta și ne minimă că jupânii dela »Kolozsvár* se prefacă că nu o sciu. Este: 1) Ardelula nu e ungurescă; că studenții nemaghiarî suntă batjocurițî şi persecutați la universitatea din Clusiu, ca la toate scolele unguresc!: 3) că li se propune numai unguresce. Deocamdată îi amintiră numai atâtă fon unguresc!. —x— FONIETONO. IMIarcuL și Ti^rcii.*) Baladă culesa de Dascălulu Iuliu Bugnariu. I. ba crâşmuţa cea din dealfi Bea Marcu celă din Ardeală, Marcu bea vină îndulcită Fănă ce s’a sumenită. £ră muma Marcului Din mijloculă satului, La densulă se repeijia Şi din graiu aşa 4*cea : — „Tu, Marcule, mila mea, Nu se dâ în crâșmă a be,... *) Acâstă baladă, culăsă în mai multe variante pline de idei mari, imagini încantatoare și poesiă adevărată naturală, mi-a comunicat o ună locuitoră din comuna Telciu. Acâstă comună se află situată într’o vale romantică, în partea nordiă din fostulă „Districtus Valachorum Rodnensis“ şi are la 2461 locuitori, dintre cari 2411 suntă neaoşi Români de confesiunea gr. cat., 5 de confes. rom. cat. şi 45 de confes. mosaicâ. Locuitorii suntă oameni muncitori şi materialminte stau cât numai se poate de bine, deşi jidovimea stăruiesce să facă din dânşii „codă de toporă... * — Se ocupă cu agricultura şi prăsirea viteloră, apoi cu pregătirea fabricatelor: Că săraci ’omă remâne Şi nimica n’omă avé...! Dă-țî pistolele pe boi, Că mai am acasă doi; Er clopotulă celă înstruțată Pe-ună pluguță încobgilată« — „Măiculiţă dulcea mea Pogoniciu pe cin’ mi-a da ?“ — „Pe soră-ta Măriuca, Că şcie boii mâna!* N. Marcu multă nu aştepta Ci pistolete îşi vindea Şi doi boi îşi cumpăra Şi cu plugulă se ducea Colo ’n josă pe şesurele La moşiia maicii sele. Când acolo îmi sosia pe cari: veşti, coveţi etc., pe cari omenii cei cu mai puţină dare de mână le transporta în cantităţi mai mari la deosebitele târguri de ţară, precum în Deşiu, Gherla, Cluşiu, Turda, Zalau, Szigeth etc., unde le vândă cu preţuri pipărate la deosebiţi neguţători de profesiune. Ca aşezăminte de cultură, ce întermină în aceasta comună frumoasa, înregistrămă o scóalá fundaţională cu doi învăţători, o scolă conf. cu ună învâţătoră şi o scóalá comunală asemenea cu ună învâţătoră. Salariele acestor învăţători se plâtescă parte din fondă, parte dela comună şi variază dela 240 —400 fi. v. a. Inteliginţă încă se află destulă in acesta comună . Soru-sa din graiu 4'cea : — „Dali frate frăţiore, Caută ’n josă pe şesurele, Că-să mălaie răsărite, Cânepile înflorite Şi eureche răsădite!“ Eră Marcu îi 4*cea: — »Sorioara dulcea mea, Nu să mălaie râsările, Nice cânepi înflorite, Nici cureche răsădite, Ci îsă Turcii, păgânii, Vină la tine aveţi!“ — Las’ sâ vie — ţâpa-i mance, Că după ei nu m’oiu duce Numai morta şi împuşcată, De săgâtă săgetată, Că de aia mori îndată!“ aia întâlnimă ună preotă, şase învăţători, dintre cari 2 pensionaţi ună notară harnică, colectoră, primară, etc. numai ce ţi e necazulă, că lipsesce aceea ce e mai scump, mai sfântă: armonia, carea puţină însemnătate are pe buzele celor mai mulţi! La adresa »bogăilor" din Telciu sună foarte nimerita proverbială latină: „inter opus litigantes tertius gaudet,“ care proverbă esprimă ună adevară adâncă, însâ ună adevară, care în toateJilele se poate nu numai demonstra, ci chiar vede și cu ochii — la frații Teleenî! N’avemă ce să le facemă, poate că n’au încă cunoscințâ de poesia lui Antonă Pană: »Urmările judecății!“ GAZETA TRANSILVANIEI. liană pretinde a numei nimică oficială. Acţiunea s’a înscenată aşa de târziu, pentru ca să nu împedece înaintarea şi acţiunea trupelor italiane; dar îndată ce Italienii vor ocupa punctele strategice luate în perspectivă şi succesură militară va împlini dorinţele armatei, atunci guvernul italiană va fi gata a primi propunerile de pace ale Regelui Abissiniei. ■SOIRILE PILEI Fata ungurescă „Magyar Föld", scriind nişce articuli de fondă despre starea moralităţii publice în Ungaria, între altele susţine în Nr. 125, că: „Moralitatea publică o afli cu atâtă mai scăzută, cu câtă te apropii mai multă de marginele nord-estice şi de mârjă-di ale ţârei. Fără Indoélá dérá, că cu miseria ce domnesce la poporaţiunea din aceste margini ale ţârei, domnesce împreună şi aşa (fisa ,moral insanity). Décá „Magyar Föld“ ar fi amintită aci numai părţile nord-estice ale ţârii, póte ar fi râmasă trecută cu vederea, dar fiind-că elă amintesce şi părţile de miaeradi ale ţârei — înţelegemă patria „Kulturegylet“-ului — a păţit’o urîtă; »patrioţii“ dela Cluşiu s’au supârată focă, ună amică ală lui »Kolozsvár« îlă întrebă pe .Magyar Föld : „Unde este statistica pe a căreia basă cuteza sâ afirme, că in părțile acestea scade moralitatea publică? Intâmplatus’au aici atâtea defraudărî oficiale ori altă feliu de defraudărî? intâmplatu s’au atâtea falimente păcâtoase ori altfeliu de înșelăciuni de natura aceasta? hoţii, hoţii împreunate cu omoruri, sau aprinderi, ruperea eclatantă a sigilului matrimonială şi scandalurile urmate din acestea? Află-se aici o judecătorie ca la Seghedină, ori mnă statariu ca la Somogy? Intâmplatu-s’au aici persecuţiunile Evreilor dela Pojană, ori procesele salteresei dela Nyíregyháza? Avut’amă noi pe ună Spanga? Află-se la noi comunismă, ori grevă de lucrători? Află-se aicea o foaia, care după ce a primită abonamentele începe mai ântâiu a eși în formată mai mică, or după aceea începe a eși numai a doua cji, în locă de a eși în fiăcare 4b precum fă anunțată?? Decá în loculă acestora ar fi zise »Magyar Föld«, că noi suntetilți barbari orientali, — amă fi ascultată cu modestia batjocura lui, dér conceptulă imoralității orientale, pentru Ungaria este ună non sens“. — Ceartá în familiă șî bine sciu ei de ce se certa, păcatele suntă ca năsipulă mării. — x— Prâsfinţia Sa Episcopulă Caransebeşului Ionu Popasu a cumpărată vila Nicolaeviei din Mehadia, avândă intenţiunea a înfiinţa o şcălă romănâscă în acea casă, care e lipită de biserica gr. cat. Ună preotă, care va fi instalată acolo, va fi totodată şi învâţătoră. Deja s'a începută reparatura casei. Reuniunea femeilor române din comitatul Hunedoarei a primită dela archiducele Ferdinand d’Est o comandă de perdele naţionale românesc pentru împodobirea castelului împârătescă din Emns. —x— Bugetulu orașului Clusiu pentru anulă viitoră s’a preliminată cu 388,205 fl. 5 cr. cheltueli și 290,692 îl. 10 cr. venituri. Rămâne deficită 77,512 îl. 95 cr., ce va ave a se acoperi prin ună aruncă comunală de dare de 44°/0. — Strașnică deficită! Dar Românii sâ trăască din comitatul Cojocnei, ca să platéscu ce cheltuescă Ungurii! —x— Dela isvoarele Someșului mare ni se scriu următoarele: Tomna anului acestuia a fostă și este fóarte nefavoritoare pentru economii de pâmentă din acestă ținuta. Timpulă ploiosă și foarte rece deoparte a causată forte mare stagnare și întâixiiare în săceratură holdeloră, culesulă cucuruiu lui, baraboiloră și in strângerea bucateloră și a tenului de pre câmpă, or de alta parte, bucatele şi tenula fiindă ude şi punându-se în starea aceasta în poduri, toate se inferbentă, încolțescă, putrezescu şi se strică. Mai multă de cinci săptămâni este de când ploia nu încată, noroiulă şi tina, precum şi apa nu o mai poţi feri, er’ zăpada a căzută pănă josă sub munţi. O brumă gresa şi cu geră mare în două nopţi a friptă şi îngheţată totă cea mai fostă râmasă verde, nimicindă în modulă acesta tóta pășunea viteloră la câmpă. Economii de vite (care este uniculă isvoră de susținere în acesta ținută) suntă foarte ingrijați pentru casulă, deci va urma o ernă lungă și grea. Vitele suntă foarte eftine și nu au căutare. O oaie bună se capelă cu bagatelulă preță de 2—3 d. v. a. Cu toate acestea, esecutorii de dare și sunetulă dobei nu inceta de a mări și ele suferințele poporului. — Someșanul, tergula de terci în Clusiu e foarte cercetată, spună foile unguresc! de acolo. S’au vânduta pănă acum 2230 vite cornute și 175 cai. Prețulă e numai mijlociu, deși cumpărători suntă mulţi. Pniţa de zarzavaturi şi legume e forte încărcată. —x — In noaptea de 26 spre 27 Octomvre n., în comuna Vâlcelele bune din ţinutură Haţegului au arsă 82 de case cu toate clădirile economice şi recolta anului acestuia. Locuitorii abia au putută scăpa cu viaţa şi cei mai mulţi au râmasă cerşetori pe drumuri. Nenorociţii aştâptă ajutore —x— »Naţiunea* spune cum s’a inventată de curândă ună aparata, care este vorba a se introduce în locomotivele dela trenurile române spre a servi în contra eşirei cu atâta putere a scânteielor, ce adesea ori producă arderea de păduri ale diferiţilor proprietari, cari suntă învecinaţi cu liniele ferate —x— Cetimă în .Românulă": „Niculae Dumitru Negrea de 15 ani, de meserie ciobană, fiinlă lui Dumitru Negrea şi ală Reveriei Dumitru Negrea, născută în Transilvania şi locuindă în comuna Burduşani, plasa Balta, judeţul Ialomiţa, a încetată din viaţă în penetenciarul Văcărescu, unde era deţinută provisoriu spre executarea osândei de 1887.