Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-10-24 / nr. 234.

Nr. 234. Spera că d-vastră, d­le președinte, de astădată veți satisface rugării mele cu atâta mai vertosa, cu câta eu abia mî-așî putea închipui uni motiva ponderosa, care să potă justifica violarea procederii legale în acesta primă casa de aplicare practică a legii, a acelei legi, care s’a creata de cătră legislaţiunea nostră tocmai cu privire la ast­fela de caşuri escepţionale, dar provenite din relaţiu­­nile nostre politice. Primesce d-le preşedinte asigurarea simţâmintelor­ mele de adăncă stimă. Caransebeşu, în 30 Octomvrie 1887. Traiana Doda m. p. aleşii deputatii ale cercului Caransebeşti. Din afară. Scirile despre sosirea Ţarului în Berlin sunt, adi mai puţin hotărîte ct erî. Cercurile curţii néga, că visita Ţarului ar fi fost deja ofi­cială notificată, dar admită, că e forte proba­bilă şi că e posibilă să asiste la întrevedere şi ministrulă de estenne rusă Giers. In porturile maritime rusesce se susține, precum e informată „Kreuzzeitung“, că Tarulă va alege drumul­ pe mare. „Times“ află, că Tarulă numai din acel motivă ar fi hotărîtă să calătoreasca la Peters­­burg, prin Germania, fiindă că nu voia să se despartă de copii săi, care nu potă suporta că­lătoria pe mare. „Pol. Korr.“ anunţă din Varşovia, că la în tă riturile cele mai­ cu şanţuri în R o w n o , D u b n o şi Luck, cu toate că ano­­timpulă e nefavorabilă, se lucrăză cu puteri în­semnate şi cu totă graba. Se înfiinţază int­e­­roase magazine şi se umple cu provisiuni de pro­­vianţă. Fortific­aţiunile V a r­ş o vi­e i situate pe ambii termi ai Vistulei se legă printr’o a doua reţea suterană de sârmă sub albia Vistulei. După cum comunică o telegramă din B­u­­­curesci, în cercurile informate de acolo nu se scie nimică despre o apropiată călătoria a mi­nistrului de externe Feri­ciri de la Viena pen­tru reluarea tractărilor­ de c­omerţă. „Pol. Korr.“ anunţă din Bucur­esc­u, că nu se scie nimică sigură în cercurile inform­a­te de acolo despre o apropiată călătoria a minis­trului preşedinte bulgară Stambulov în Ro­mânia; cu tota h­otărîrea însă se contestă, că acestă eventualitate ar ave de obiectă o întâl­nire între Regele Carol I şi între Prințulu Fer­dinand, deoarece despre o astfelă de întâlnire nu este nicidecum vorba. Din Constantinopolă se comunică fetei „Pol. Korr.“, că o comisiune militară formată din ordinul­ Sultanului s’a dusă în 28 Octomvre n. la graniţa greco-turcăscă pentru ca să studieze terenulă pentru lucrările strategice plă­nuite. Totodată s’a plănuită şi înfiinţarea unui batalion­ de căi ferate, întocmire ce n’are pănă acum armata turcesca. Proiectulă pentru acâstă nouă întocmire e lucrată de ună oficeră bava­reză în unire cu oficeri turci, ministerulă de răs­­boiu l’a aprobată și s’a presentatu Sultanului spre primire. Asupra misiunei engese cătră Regele Abissiniei se comunică urmatorea versiune ca acreditată: E vorba aci de o acţiune indepen­dentă, dar paralelă, despre care guvernulu­ita­te plânge „Kolozsvár” în articululă sau de fondă dela 2 Noemvre, că universitatea din Cluşiu nu-i destulă de îm­populată. Causa o atribue lăcomiei cetăţenilor­ din Cluşiu, despre cari dice, că suntă conduşi de principiulă de a storce câtă numai se pole pe bieţii studenţi. Cine are vre-o odăiţă rea, umedă şi nesănâtosă, pe care n’o pote folosi la nimică, o dă studenţilor­ universitari şi stârce de pe spinarea loră sume nespusă de mari Mai uşoră este susţinerea unui universitară în Budapesta, de­­câtă în Clusă și părinții mai bucurosă își ducă copii acolo, fiindă­că le vine mai ușoru. Hă doare inima pe „Kolozsvár« când face aceste descoperiri în publică, der n’are ce face, căcî e faptă. — Este și asta o causă, dér cea principală e alta și ne minimă că jupânii dela »Ko­lozsvár* se prefacă că nu o sciu. Este: 1) Ardelula nu e ungurescă; că studenții nemaghiarî suntă batjocurițî şi persecutați la universitatea din Clusiu, ca la toate scolele unguresc!: 3) că li­ se propune numai unguresce. Deo­camdată îi amintir­ă numai atâtă fon­ unguresc!. —x— FON­IETONO. IMIarcuL și Ti^rcii.*) Baladă culesa de Dascălulu Iuliu Bugnariu. I. ba crâşmuţa cea din dealfi Bea Marcu celă din Ardeală, Marcu bea vină îndulcită Fănă ce s’a sumenită. £ră muma Marcului Din mijloculă satului, La densulă se repeijia Şi din graiu aşa 4*cea : — „Tu, Marcule, mila mea, Nu se dâ în crâșmă a be,... *) Acâstă baladă, culăsă în mai multe variante pline de idei mari, imagini încantatoare și poesiă adevă­rată naturală, mi-a comunicat­ o ună locuitoră din co­muna Telciu. Acâstă comună se află situată într’o vale romantică, în partea nordi­ă din fostulă „Districtus Va­­lachorum Rodnensis“ şi are la 2461 locuitori, dintre cari 2411 suntă neaoşi Români de confesiunea gr. cat., 5 de confes. rom. cat. şi 45 de confes. mosaic­â. Lo­cuitorii suntă oameni muncitori şi materialminte stau cât­ numai se poate de bine, deşi jidovimea stăruiesce să facă din dânşii „codă de toporă... * — Se ocupă cu agricul­tura şi prăsirea viteloră, apoi cu pregătirea fabricatelor: Că săraci ’omă remâne Şi nimica n’omă avé...! Dă-țî pistolele pe boi, Că mai am acasă doi; Er clopotulă celă înstruțată Pe-ună pluguță încobgilată­« — „Măiculiţă dulcea mea Pogoniciu pe cin’ mi-a da ?“ — „Pe soră-ta Măriuca, Că şcie boii mâna!* N­. Marcu multă nu aştepta Ci pistolete îşi vindea Şi doi boi îşi cumpăra Şi cu plugulă se ducea Colo ’n josă pe şesurele La moşiia maicii sele. Când acolo îmi sosia pe cari: veşti, coveţi etc., pe cari omenii cei cu mai puţină dare de mână le transporta în cantităţi mai mari la deosebitele târguri de ţară, precum în Deşiu, Gherla, Cluşiu, Turda, Zalau, Szigeth etc., unde le vândă cu preţuri pipărate la deosebiţi neguţători de profesiune. Ca aşezăminte de cultură, ce înterm­ină în aceasta comună frumoasa, înregistrămă o scóalá fundaţională cu doi învăţători, o scolă conf. cu ună învâţătoră şi o scóalá comunală asemenea cu ună învâţătoră. Salariele aces­­tor­ învăţători se plâtescă parte din fondă, parte dela comună şi variază dela 240 —400 fi. v. a. Inteliginţă încă se află destulă in acesta comună . Soru-sa din graiu 4'cea : — „Dali frate frăţiore, Caută ’n josă pe şesurele, Că-să mălaie răsărite, Cânepile înflorite Şi eureche răsădite!“ Eră Marcu îi 4*cea: — »Sorioara dulcea mea, Nu­ să mălaie râsările, Nice cânepi înflorite, Nici cureche răsădite, Ci îsă Turcii, păgânii, Vină la tine a­veţi!“ — Las’ sâ vie — ţâpa-i mance, Că după ei nu m’oiu duce Numai morta şi împuşcată, De săgâtă săgetată, Că de aia mori îndată!“ aia întâlnimă ună preotă, şase învăţători, dintre cari 2 pensionaţi ună notară harnică, colectoră, primară, etc. numai ce ţi e necazulă, că lipsesce aceea ce e mai scump, mai sfântă: armonia, carea puţină însemnătate are pe buzele celor­ mai mulţi! La adresa »bogăilor­" din Telciu sună foarte nime­rita proverbială latină: „inter opus litigantes tertius gau­­det,“ care proverbă esprimă ună adevară adâncă, însâ ună adevară, care în toate­­Jilele se poate nu numai de­monstra, ci chiar vede și cu ochii — la frații Teleenî! N’avemă ce să le facemă, poate că n’au încă cunoscințâ de poesia lui Antonă Pană: »Urmările judecății!“ GAZETA TRANSILVANIEI.­ liană pretinde a nu­mei nimică oficială. Acţiunea s’a înscenată aşa de târziu, pentru ca să nu îm­­pedece înaintarea şi acţiunea trupelor­ italiane; dar îndată ce Italienii vor­ ocupa punctele stra­tegice luate în perspectivă şi succesură militară va împlini dorinţele armatei, atunci guvernul­ italiană va fi gata a primi propunerile de pace ale Regelui Abissiniei. ■SOIRILE PILEI Fata ungurescă „Magyar Föld", scriind­ nişce ar­­ticuli de fondă despre starea moralităţii publice în Un­garia, între altele susţine în Nr. 125, că: „Moralitatea publică o afli cu atâtă mai scăzută, cu câtă te apropii mai multă de marginele nord-estice şi de mârjă-di ale ţârei. Fără Indoélá dérá, că cu miseria ce domnesce la poporaţiunea din aceste margini ale ţârei, domnesce îm­preună şi aşa (fisa ,moral insanity). Décá „Magyar Föld“ ar fi amintită aci numai părţile nord-estice ale ţârii, póte ar fi râmasă trecută cu vederea, dar fiind-că elă amintesce şi părţile de miaera­di ale ţârei — înţele­­gemă patria „Kulturegylet“-ului — a păţit’o urîtă; »pa­trioţii“ dela Cluşiu s’au supârată focă, ună amică ală lui »Kolozsvár« îlă întrebă pe .Magyar Föld­ : „Unde este statistica pe a căreia basă cuteza sâ afirme, că in părțile acestea scade moralitatea publică? Intâmplatu­­s’au aici atâtea defraudărî oficiale ori altă feliu de de­­fraudărî? intâmplatu s’au atâtea falimente păcâtoase ori altfeliu de înșelăciuni de natura aceasta? hoţii, hoţii îm­preunate cu omoruri, sau aprinderi, ruperea eclatantă a sigilului matrimonială şi scandalurile urmate din acestea? Află-se aici o judecătorie ca la Seghedină, ori mnă sta­­tariu ca la Somogy? Intâmplatu-s’au aici persecuţiunile Evreilor­ dela Pojană, ori procesele salteresei dela Nyí­regyháza? Avut’amă noi pe ună Spanga? Află-se la noi comunismă, ori grevă de lucrători? Află-se aicea o foaia, care după ce a primită abonamentele începe mai ântâiu a eși în formată mai mică, or după aceea începe a eși numai a doua cji, în locă de a eși în fiăcare 4b precum fă anunțată?? Decá în loculă acestora ar fi zise »Ma­­gyar Föld«, că noi suntetilți barbari orientali, — amă fi ascultată cu modestia batjocura lui, dér conceptulă imo­ralității orientale, pentru Ungaria este ună non sens“. — Ceartá în familiă șî bine sciu ei de ce se certa, păcatele suntă ca năsipulă mării. — x— Prâsfinţia Sa Episcopulă Caransebeşului Ionu Popasu a cumpărată vila Nicolaeviei din Mehadia, avândă inten­­ţiunea a înfiinţa o şcălă romănâscă în acea casă, care e lipită de biserica gr. cat. Ună preotă, care va fi instalată acolo, va fi totodată şi învâţătoră. Deja s'a începută re­­paratura casei. Reuniunea femeilor­ române din comitatul­ Hu­­nedoarei a primită dela archiducele Ferdinand d’Est o co­mandă de perdele naţionale românesc­ pentru împodo­birea castelului împârătescă din Emns. —x— Bugetulu orașului Clusiu pentru anulă viitoră s’a preliminată cu 388,205 fl. 5 cr. cheltueli și 290,692 îl. 10 cr. venituri. Rămâne deficită 77,512 îl. 95 cr., ce va ave a se acoperi prin ună aruncă comunală de dare de 44°/0. — Strașnică deficită! Dar Românii sâ trăască din comitatul­ Cojocnei, ca să platéscu ce cheltuescă Ungurii! —x— Dela isvoarele Someșului mare ni se scriu urmă­­toarele: Tomna anului acestuia a fostă și este fóarte ne­­favoritoare pentru economii de pâmentă din acestă ținuta. Timpulă ploiosă și foarte rece deoparte a causată forte mare stagnare și întâixiiare în săceratură holdeloră, cu­­lesulă cucuruiu lui, baraboiloră și in strângerea bucateloră și a tenului de pre câmpă, or de alta parte, bucatele şi tenula fiindă ude şi punându-se în starea aceasta în po­duri, toate se inferbentă, încolțescă, putrezescu şi se strică. Mai multă de cinci săptămâni este de când ploia nu în­­cată, noroiulă şi tina, precum şi apa nu o mai poţi feri, er’ zăpada a căzută pănă josă sub munţi. O brumă gresa şi cu geră mare în două nopţi a friptă şi îngheţată totă ce­a mai fostă râmasă verde, nimicindă în modulă acesta tóta pășunea viteloră la câmpă. Economii de vite (care este uniculă isvoră de susținere în acesta ținută) suntă foarte ingrijați pentru casulă, deci va urma o ernă lungă și grea. Vitele suntă foarte eftine și nu au căutare. O oaie bună se capelă cu bagatelulă preță de 2—3 d­. v. a. Cu toate acestea, esecutorii de dare și sunetulă dobei nu inceta de a mări și ele suferințele poporului. — Someșanul, tergula de terci în Clusiu e foarte cercetată, spună foile unguresc! de acolo. S’au vânduta pănă acum 2230 vite cornute și 175 cai. Prețulă e numai mijlociu, deși cumpărători suntă mulţi. Pniţa de zarzavaturi şi legume e forte încărcată. —x — In noaptea de 26 spre 27 Octomvre n., în comuna Vâlcelele bune din ţinutură Haţegului au arsă 82 de case cu toate clădirile economice şi recolta anului acestuia. Locuitorii abia au putută scăpa cu viaţa şi cei mai mulţi au râmasă cerşetori pe drumuri. Nenorociţii aştâptă ajutore —x— »Naţiunea* spune cum s’a inventată de curândă ună aparata, care este vorba a se introduce în locomo­tivele dela trenurile române spre a servi în contra eşirei cu atâta putere a scânteielor­, ce adesea ori producă ar­derea de păduri ale diferiţilor­ proprietari, cari suntă în­vecinaţi cu liniele ferate —x— Cetimă în .Românulă": „Niculae Dumitru Negrea de 15 ani, de meserie ciobană, fiinlă lui Dumitru Negrea şi ală Reveriei Dumitru Negrea, născută în Transilvania şi locuindă în comuna Burduşani, plasa Balta, judeţul­ Ialomiţa, a încetată din viaţă în penetenciarul­ Văcărescu, unde era deţinută provisoriu spre executarea osândei de 1887.

Next