Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)
1888-01-28 / nr. 20
Reaactiunea, Adminstratia Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se primescu, Manuscripte nu se retrimite! Birourile de annncinri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescü în Viena:, Rudolf Mosse, Haasenstein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schnick, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Danneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G.L. Daube; în Hamburg: A. Steiner. Preţul al inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 er. şi 30 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoielă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cf. v. a. sau 30 bani. A1TULTI LI. „Gazeta“ iese în fiecare di. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe unu ană 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fi. Pentru România și străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe sase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentului pentru Brașovu: la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiula I.: pe una ană 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă. Pe unu aim 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tina esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserțiunile sunt a se .xflăti înainte. Nr. 20. BraşovU, Joi, 28 Ianurie (9 Februarie) 1888. Milei de 50 de ani ala „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Somcuta mare, Ianuarie 1888. A 7 Splendidului jubileu de unii semiseculți alui multu prețuitei „Gazeta“ nóastra, se urmeze bucuria de renascere a naţiunei nóastre române, căreia ea se potă da espresiune sub conducerea multu stimatului Redactoru alu ei din presenta. Acesta bucuria se o alungă și multu onoratulu întemeiătoru alu „Gazetei“, Georgiu Bariță, era memoria acum deja decedatului întemeiatorui. Iacoba Mureşianu, iubitului de întrega națiune română, se fiă vecînică. Andreiu Medana, proprietara. Brasovu. 26 Ianuarie 1888. 1 7 Foile, ce ne sosiră cu poşta de ai fi, se ocupă toate cu discursulu principelui Bismark, pe care’ici vomu publica mâne în tóta estinderea lui. O depeşă, ce-o primesce „Neue freie Presse“ din Petersburg, pretinde, că publicarea tratatului de alianţă germano-austriaca s’a făcut cu scriea şi cu consemţementul Ţarului, şi că de aceea ea a şi făcută puţină efectu asupra foilor rusesc!. Aceleiaşi foi i se împărtăşesce ca una semna favorabilă pentru situaţiune, că generalulu Grebenchcov, comandantulu regimentului de grenadirî din Varşovia, a căruia şefă onorară este anperatura Austriei, a plecată la Viena ca se se presenteze împăratului şi încă la „dorința espresă“ a Ţarului. In ceea ce priveste călătoria generalului Grebencicov, acesta nu se poate privi decât ca una simplu actu de curioasă, care nu poate avea nici cea mai mică influință asupra mersului lucrurilor. El câtă pentru atitudinea pressei rusesc! față cu publicarea tratatului, ea a fost mai reservată la prima impresiune, dar s’a schimbată curenda în sensul opusa. (fiarele rusesc! dela 6 Februarie a. c. declară că noua publicare a tratatului germano-austriac) este o „demonstrațiune“, o „grobianitate politică“, care nu va contribui nicidecum la întărirea păcii. „Novosti“ chipe, că resboiula în contra Rusiei pare a fi una lucru hotărîtă. ,,No voie Vremia“, care era liniştită la primirea scriei, şî-a schimbată asemenea limbagiulă a douaţi şi declară asemenea, că publicaţiunea este o „tulburare a păcii“; dar adauge, că Rusia se află într’o situaţiune mai favorabilă, decâtă se afla Francia când cu publicarea tratatului federală între statele de nordă şi de sudă ale Germaniei, Rusia e tocmai pe cale de a forma o „contra-ligă a păcii“. Diatură „Graşdanin“ declară, că desvoltarea drumurilor de ferit şi a intendenţei suntă singurii aliaţi ai Rusiei. Tot „Graşdanin“, c zice că publicarea tratatului de alianţă s’a făcut cu consemţementulit Rusiei, dar remâne încă ca acesta se se dovedeasca. Cela puţină din Viena se desmintescirea, că contele Kalnoky a informată mai înainte pe ambasadorulă rusescă despre intenţiunea publicării. In cercurile francese domnesce părerea, că Rusia nu intenţiondză a ataca nici pe Austro-Ungaria, nici pe Germania, ci că scopulă înarmăriloră rusesc! este, de a da mai mare greutate cuvintelor Rusiei în cestiunea bulgară. Decă nu se va afla vr’ună modă oarecare pentru aranjarea lucrurilor în Bulgaria, se crede în Parisă ca probabilă o ocupaţiune rusesca a Bulgariei, pentru care scapă Rusia voiesce se-şî asigure o posiţiune defensivă prin mişcările de trupe în Polonia. Dealtmintrelea Francesii sunt şi de astădată cu mare băgare de semn. Faptul că tratatur de alianţă germano-austriacă nu are o tendinţă agresivă în contra Franciei nu-i liniştesce, pentru că se temă că alianţa germano-italiană este îndreptată în contra loră. Organulă guvernului „Temps“ etice, că situațiunea europeana impune act! Franciei doue datorii: se-şî reguleze afacerile interiore prin votarea bugetului şi se-şî păstreze cu sânge rece toata libertatea de acțiune. Vomă vedea ce voră otice foile francese despre vorbirea lui Bismark. In totă casulă putemă admite ca sigură, că ele voră da din nou cele mai solemnele asigurări, că Francia nu se gândesce a ataca pe nimeni și că prin urmare nu ea este, care vrea să arunce în mijlocul Europei tăciunele aprinsă, cum o dată Bismark să se înţelegă. Aşadar pentru moment, situaţiunea este predominată de cancelarură germană, care a scosă pe plană alianţa cu Austro-Ungaria şi Italia, declarând, totodată susă şi tare, că Germania e în stare a aşecta la graniţele sale dela răsărită şi apusă câte „ună milionă de soldaţi bun!,“ la spatele cărora voră sta reserve în numeră de celă puţină jumătate p’atâta. Aşa stau lucrurile actî. Pentru ceea ce va fi mâne Bismark însuşi mărturisesce, că nu pote lua asupră’şî nici o garanţiă, pete ave pentru interesele imperiului germană acea însemnătate ce s’a accentuată acii cu atâta putere de prinţulă Bismark... De când a vorbită eră, în anilă trecută, în parlamentă, ghiaţa care a răcită vechia amiciţiă dintre Francia şi Germania, s’a îngroşată enormă. Vorbirea prinţului Bismark oferă liniştea, că alianţa e tare ca o stâncă, dar că nu e încăaproape diua, când se va proba alianţa în luptă sângerosă. Europa însă va sta multă timpă încă apăsată de grija politică. Nici chiar prinţulă Bismark nu cuteză a’şi esprima speranţa, că Rusia va face o pausă în pregătirile sale militare. Astfel, fiecare regimentu rusescă, ce se trimite la graniţă, va aduce una regimentu austriacă la Galiţia, şi fiecare milionă ce-lă jertfesce Rusia, va impune şi Austriei sarcina de ună milionă, şi prin urmare nu se poate conta pe o linişte dinabilă, recreatare. Puterea ce o avemă, dise prinţulă Bismark, să vindece nervositatea opiniunei publice. In aceasta zace rătăcirea cancelarului. Puterea militară s’a sporită în toate statele, der Europa nu e liberată de grijea ce o chinuiesce. Vorbirea prințului Bismark poate va micșora frica de răsboiu, der nu ne va face să credemă în Pressa și vorbirea lui Bismark „Neue freie Presse“ chiceacă după părerea prinţului Bismarck concentrarea trupelor rusesc e îndreptată contra Austriei, dar cancelarulă se aşteptă ca Rusia să facă pretenţiunî diplomatice tocmai înziua când ea îşi va fi terminată mobilisarea armatei sale. Așadăr deocamdată lipsesce orî-ce periculă nemijlociții atâtă pentru Germania câtă și pentru Austria. Nu-i vorbă — continuă foia vieneză — Austria numai atunci poate conta pe ajutorul Germaniei, decă va păși să respingă unii ataca rușii, dar poate în ori-ce împrejurare conta pe aceea, că o perdere a Austriei ar fi deplânsă în Germania ca o nenorocire politică, că o Austriă îngenunchiată nici odată n’ar pace. __________ înarmările rusesce. „Kreuzzeitung“ aviseaza din Prusia estică, ca nouă semne despre intenţiunile răsboinice ale Rusiei, că trei mici localităţi rusesci, ce se află tocmai în graniţa est-prusiană, anume Marinopolă, Kalvaria şi Suwary au primită garnisoane de infanterie, anume patru batalioane de vânători, pe lângă cele şese escadroane de dragon ce se aflau deja acolo. Aceste trupe sunt destinate a forma un corp volantă, care la isbucnirea ostilităţilor să înainteze spre Königsberg. Fortificările de la Kowno constătătore din 12 forturi, în care încapă 300,OCX de omeni, sunt terminate. Se mai anunţă din Bruxela, că împrmnutură rusescă de 500 milioane e aproape de a se încheia. După cum anunţă scrrile din Varşovia, înzilele din urmă a crescută preţulă cerealeloră în modă de totă considerabilă în guvernamentele vestice rusesei şi cu deosebire în Volhynia, din crnsă că s’au furnisată mari cantităţi de cereale de cătră erară. Pressa francesă şi Românii. „ L’Autriche slave et roumaine“ din Paris, reproducendă în Nr. 10 dela 11 Ianuarie 1888 articolul lui „Pesti Napló“ (Nr. 342 din 1887) care propunea ca în casă de resboiu naționalitățile se fiă puse sub pază, or deca Ungurii voră scăpa de resboiu, se se grăbăscă a constitui câtă se poate mai curândul una regiuna administrativă centralistă, face urmatorea observațiune : Acestă citațiune poate fi lipsită de orice comentară. Ea e ună programă de tirăniă ungurescă în sînulă monarchiei austriace... In Nr. 11 dela 18 Ianuarie 1888 foia parisiană scrie: Faimosulă articula ală lui „Pesti Napló“ ce l’amă reprodusă în numărulă nostru din urmă a provocată viguroase replice, anume din partea „Gazetei Transilvaniei“ (Nr. 269 şi 287 din 1886...) O reptilă din Ciusiu se silesce a slăbi răulă efectă ce l’a produsă în toate părţile articululă lui „Pesti Napló“ şi aruncă responsabilitatea asupra „Gazetei Transilvaniei“.... „Gazeta riposteaza şi menţine comentariile sale. Ceea ce „Pesti Napló“ inţelege prin „partidă naţională“, pentru Român! n’are sensu, deoarece partidulă naţională română e naţiunea română întrega şi când se vorbesce de agitatori, se’nţelegă toţ! Românii cu carte, cari suntă representanţii poporului... In Nr. 13 dela 1 Februarie 1888 aceeaşi fotă parisiană scrie: „Gazeta Transilvaniei“ publică sub semnătura d-lui V. Babeş ună articulă importantă, ale cărui idei le împărtăşimă toate şi pe care suntem fericiţi a le face cunoscute cetitorilor noştri. D-lu V. Babeş îşi ridică vocea în favoarea unităţii de acţiune a tuturoră Românilor din monarchia Habsburgilor, fiind aceasta acţiune comună o necesitate impusă de actuala situaţiune a Ungariei. Foia francesă reproduce apoi articululă d-lui V. Babeş, publicată în Nr. Gală „Gazetei Transilvaniei“ din 1888. Totodată numita foiă promite, că în numerulă său viitoră va publica programul, adoptată de toţi Românii în conferinţa din Sibiiu la 1881. Greci şi Români. (Urmare.) Iată acum prima parte a studiului corespondentului fetei „Revue de l’Orient“ , Monastică, 21 Decemvre 1887. „De timpă îndelungată Grecii nu înceteza, de a induce în greşală opiniunea publică în paguba Românilor, cari locuescă în Macedonia, în Epiră, în Thesalia şi în Grecia. „Chiar acum de curenda diarulă „Message d’Athénes“ a publicată ună lungă articulă în care faptele chiar cele mai bine cunoscute suntă cu totulă denaturate. „Messagerulă“ dice, că în Thesalia nu suntă decâtă dece mii de Români, că ei nu suntă mai numeroşi în Epiră şi că în Macedonia nu s’ar afla mai mult, de cinci-spre-crece pănă la două-deci de mii. „Spre a demonstra lipsa de temeiu a acestoră aserţiuni, daţi-mi voiă să transcriu aci câteva rînduri dintr’ună articulă cea publicată d. Ranghabe în 1865 în diatură său literară „Pandora“. Etă ce elice marele literatură grecă, acestă eminentă omă de stată care, după cum se scie, a visitată Macedonia, Epirulă şi Thesalia: „Când se vorbesce astăzi la Atena de Români s’au Valachi, se înţelegă „întotdeauna acele meteore, cari din timp „în timpă apară pe orisontală septentrională ală Eladei şi aruncă în acesta „frumosă ţară plaia câmpiilor” dunărene. „Şi noi, noi uitămă că în mijlocul nostru, chiar în Atica şi în alte ţinuturi „grecesci esistă şi alţi Români a căroră „rassă formază o mare parte a locuitoriloră aceloră ţinuturi şi merită, din „mai multe puncte de vedere, atențiunea „nostră. „Pandora“ — adaugă d. Bhanghabe „— s’a hotărîtă să facă dreptate acestor „românce, cari locuiescă în aceeaşi ţară „cu noi şi cari — cu toate că nu joacăpolca, şi nu portă haine parisiane — nu „suntă mai puţină demne de a sta alături cu damele civilisate. „Românii din Elada, din Macedonia, „din Epiră și din Thesalia, mai dire ”.