Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-01-28 / nr. 20

Reaactiunea, Adminstrati­a Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se pri­me­scu, Manuscripte nu se re­­trimite! Birourile de annncinri: Braşovu, piaţa mare Nr. 22.­­ Inserate maiprimescü în Viena:, Rudolf Mosse, Haasenstein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schnick, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan­­neberg; în Budapesta: A. V. Gold­berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G.L. Daube; în Ham­burg: A. Steiner. Preţul al inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 er. şi 30 er. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă și învoielă. Reclame pe pagina IlI-a o se­ria 10 cf. v. a. sau 30 bani. A1TULTI LI.­­ „Gazeta“ iese în fie­care di. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe unu ană 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni­ 3 fi. Pentru România și străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe sase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentului pentru Brașovu: la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiula I.: pe una ană 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă. Pe unu aim 12 fl., pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tina esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserțiunile sunt a se .xflăti înainte. Nr. 20. BraşovU, Joi, 28 Ianurie (9 Februarie) 1888. Milei de 50 de ani ala „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Somcuta mare, Ianuarie 1888. A 7 Splendidului jubileu de unii se­­miseculți alui multu prețuitei „Ga­zeta“ nóastra, se urmeze bucuria de renascere a naţiunei nóastre române, căreia ea se potă da espresiune sub conducerea multu stimatului Redactoru alu ei din presenta. Acesta bucuria se o alungă și multu onoratulu întemeiătoru alu „Gazetei“, Georgiu Bariță, era me­moria acum deja decedatului în­­temeiatorui. Iacoba Mureşianu, iu­bitului de întrega națiune română, se fiă vecînică. Andreiu Medana, proprietara. Brasovu. 26 Ianuarie 1888. 1 7 Foile, ce ne sosiră cu poşta de ai fi, se ocupă toate cu discursulu principelui Bismark, pe care’ici vomu publica mâne în tóta estin­­derea lui. O depeşă, ce-o primesce „Neue freie Presse“ din Petersburg­, pre­tinde, că publicarea tratatului de alianţă germano-austriaca s’a fă­­cut­ cu scriea şi cu consemţemen­­tul­ Ţarului, şi că de aceea ea a şi făcută puţină efectu asupra fo­­ilor­ rusesc!. Aceleiaşi foi i se împărtăşesce ca una semna favo­rabilă pentru situaţiune, că gene­­ralulu Grebenchcov, comandantulu regimentului de grenadirî din Var­şovia, a căruia şefă onorară este anperatura Austriei, a plecată la Viena ca se se presenteze împă­ratului şi încă la „dorința espresă“ a Ţarului. In ceea ce priveste călătoria generalului Grebencicov, acesta nu se poate privi decât­ ca una simplu actu de curioas­ă, care nu poate avea nici cea mai mică in­­fluință asupra mersului lucrurilor­. El câtă pentru atitudinea pressei rusesc! față cu publicarea trata­tului, ea a fost mai reservată la prima impresiune, dar s’a schim­bată curenda în sensul­ opusa. (fiarele rusesc! dela 6 Fe­bruarie a. c. declară că noua pu­blicare a tratatului germano-aus­­triac) este o „demonstrațiune“, o „grobianitate politică“, care nu va contribui nicidecum la întă­rirea păcii. „Novosti“ chipe, că resboiula în contra Rusiei pare a fi una lucru hotărîtă. ,,No voie Vremia“, care era liniştită la pri­mirea scriei, şî-a schimbată ase­menea limbagiulă a doua­­ţi şi declară asemenea, că publicaţiunea este o „tulburare a păcii“; dar adauge, că Rusia se află într’o si­tuaţiune mai favorabilă, decâtă se afla Francia când cu publicarea tratatului federală între statele de nordă şi de sudă ale Germaniei, Rusia e tocmai pe cale de a forma o „contra-ligă a păcii“. Diatură „Graşdanin“ declară, că desvol­­tarea drumurilor­ de ferit şi a in­tendenţei suntă singurii aliaţi ai Rusiei. Tot „Graşdanin“, c zice că publi­carea tratatului de alianţă s’a făcut cu consemţementulit Rusiei, dar remâne încă ca acesta se se do­­vedeasca. Cela puţină din Viena se desminte­scirea, că contele Kal­­noky a informată mai înainte pe ambasadorulă rusescă despre in­­tenţiunea publicării. In cercurile francese domnesce părerea, că Rusia nu intenţiondză a ataca nici pe Austro-Ungaria, nici pe Germania, ci că scopulă înarmăriloră rusesc! este, de a da mai mare greutate cuvintelor­ Rusiei în cestiunea bulgară. Decă nu se va afla vr’ună modă oare­­care pentr­u aranjarea lucrurilor­ în Bulgaria, se crede în Parisă ca probabilă o ocupaţiune rusesca a Bulgariei, pentru care scapă Rusia voiesce se-şî asigure o po­­siţiune defensivă prin mişcările de trupe în Polonia. Dealtmintrelea Francesii sunt şi de astădată cu mare băgare de sem­n. Faptul­ că tratatur­ de a­­lianţă germano-austriacă nu are o tendinţă agresivă în contra Fran­ciei nu-i liniştesce, pentru că se temă că alianţa germano-italiană este îndreptată în contra loră. Or­­ganulă guvernului „Temps“ etice, că situațiunea europeana impune act! Franciei doue datorii: se-şî re­guleze afacerile interiore prin vo­tarea bugetului şi se-şî păstreze cu sânge rece toata libertatea de acțiune. Vomă vedea ce voră otice foile francese despre vorbirea lui Bis­­mark. In totă casulă putemă ad­mite ca sigură, că ele voră da din nou cele mai solemnele asi­gurări, că Francia nu se gândesce a ataca pe nimeni și că prin ur­mare nu ea este, care vrea să arunce în mijlocul­ Europei tă­ciunele aprinsă, cum o dată Bis­­mark să se înţelegă. Aşadar pentru moment, situ­aţiunea este predominată de can­­celarură germană, care a scosă pe plană alianţa cu Austro-Ungaria şi Italia, declarând, totodată susă şi tare, că Germania e în stare a aşecta la graniţele sale dela răsă­rită şi apusă câte „ună milionă de soldaţi bun!,“ la spatele cărora voră sta reserve în numeră de celă puţină jumătate p’atâta. Aşa stau lucrurile actî. Pentru ceea ce va fi mâne Bismark în­suşi mărturisesce, că nu pote lua asupră’şî nici o garanţiă, pete ave pentru interesele imperiului germană acea însemnătate ce s’a accen­tuată acii cu atâta putere de prinţulă Bismark... De când a vorbită eră, în a­­nilă trecută, în parlamentă, ghiaţa care a răcită vechia amiciţiă dintre Francia şi Germania, s’a îngroşată enormă. Vor­birea prinţului Bismark oferă liniştea, că alianţa e tare ca o stâncă, dar că nu e încă­­aproape diua, când se va proba alianţa în luptă sângerosă. Eu­ropa însă va sta multă timpă încă apă­sată de grija politică. Nici chiar prinţulă Bismark nu cuteză a’şi esprima speranţa, că Rusia va face o pausă în pregătirile sale militare. Astfel, fie­care regimentu rusescă, ce se trimite la graniţă, va aduce una regimentu austriacă la Galiţia, şi fie­care milionă ce-lă jertfesce Rusia, va impune şi Austriei sarcina de ună mili­onă, şi prin urmare nu se poate conta pe o linişte dinabilă, recreatare. Puterea ce o avemă, dise prinţulă Bismark, să vindece nervositatea opini­­unei publice. In aceasta zace rătăcirea cancelarului. Puterea militară s’a sporită în toate statele, der Europa nu e liberată de grijea ce o chinuiesce. Vorbirea prin­țului Bismark poate va micșora frica de răsboiu, der nu ne va face să credemă în Pressa și vorbirea lui Bismark „Neue freie Presse“ chicea­că după părerea prinţului Bismarck concentrarea trupelor­ rusesc­ e îndreptată contra Austriei, dar cancelarulă se aşteptă ca Rusia să facă pretenţiunî diplomatice tocmai în­­ziua când ea îşi va fi terminată mobilisarea armatei sale. Așadăr deocamdată lipsesce orî-ce periculă nemijlociții atâtă pentru Germania câtă și pentru Austria. Nu-i vorbă — continuă foia vieneză — Austria numai atunci poate conta pe ajutorul­ Germaniei, decă va păși să respingă unii ataca rușii, dar poate în ori-ce împrejurare conta pe aceea, că o perdere a Austriei ar fi deplânsă în Ger­mania ca o nenorocire politică, că o Austriă îngenunchiată nici odată n’ar pace. __________ înarmările rusesce. „Kreuzzeitung“ aviseaza din Prusia estică, ca nouă semne despre intenţiunile răsboinice ale Rusiei, că trei mici loca­lităţi rusesci, ce se află tocmai în graniţa est-prusiană, anume Marinopolă, Kalvaria şi Suwary au primită garnisoane de in­­fanterie, anume patru batalioane de vâ­nători, pe lângă cele şese escadroane de dragon­ ce se aflau deja acolo. Aceste trupe sunt­ destinate a forma un­ corp volantă, care la isbucnirea ostilităţilor­ să înainteze spre Königsberg. Fortifi­cările de la Kowno constătătore din 12 forturi, în care încapă 300,OCX­ de omeni, sunt­ terminate. Se mai anunţă din Bruxela, că îm­­­prmnutură rusescă de 500 milioane e a­­proape de a se încheia. După cum anunţă scrrile din Var­şovia, în­­zilele din urmă a crescută pre­­ţulă cerealeloră în modă de totă consi­derabilă în guvernamentele vestice ru­­sesei şi cu deosebire în Volhynia, din crnsă că s’au furnisată mari cantităţi de cereale de cătră erară. Pressa francesă şi Românii. „ L’Autriche slave et roumaine“ din Paris, reproducendă în Nr. 10 dela 11 Ianuarie 1888 articolul­ lui „Pesti Napló“ (Nr. 342 din 1887) care propunea ca în casă de res­­boiu naționalitățile se fiă puse sub pază, or deca Ungurii voră scăpa de resboiu, se se grăbăscă a constitui câtă se poate mai cu­­rândul una regiuna administrativă cen­tralistă, face urmatorea observa­­țiune : Acestă citațiune poate fi lipsită de ori­ce comentară. Ea e ună programă de tirăniă ungurescă în sînulă monar­­chiei austriace... In Nr. 11 dela 18 Ianuarie 1888 foia parisiană scrie: Faimosulă articula ală lui „Pesti Napló“ ce l’amă reprodusă în numărulă nostru din urmă a provocată viguroase replice, anume din partea „Gazetei Tran­silvaniei“ (Nr. 269 şi 287 din 1886...) O reptilă din Ciusiu se silesce a slăbi răulă efectă ce l’a produsă în toate părţile articululă lui „Pesti Napló“ şi aruncă responsabilitatea asupra „Gazetei Transilvaniei“.... „Gazeta riposteaza şi menţine comentariile sale. Ceea ce „Pesti Napló“ inţelege prin „partidă naţională“, pentru Român! n’are sensu, deoare­ce partidulă naţională română e naţiunea română întrega şi când se vorbesce de agitatori, se’nţelegă toţ! Românii cu carte, cari suntă representanţii poporului... In Nr. 13 dela 1 Februarie 1888 aceeaşi fotă parisiană scrie: „Gazeta Transilvaniei“ publică sub semnătura d-lui V. Babeş ună articulă importantă, ale cărui idei le împărtăşimă toate şi pe care suntem­ fericiţi a­ le face cunoscute cetitorilor­ noştri. D-lu V. Babeş îşi ridică vocea în favoarea unităţii de acţiune a tuturoră Românilor­ din monarchia Habsburgilor­, fiind­ aceasta acţiune comună o necesitate impusă de actuala situaţiune a Ungariei. Foia francesă reproduce apoi articululă d-lui V. Babeş, publi­cată în Nr. G­ală „Gazetei Tran­silvaniei“ din 1888. Totodată nu­mita foiă promite, că în numerulă său viitoră va publica progra­mul, adoptată de toţi Românii în conferinţa din Sibiiu la 1881. Greci şi Români. (Urmare.) Iată acum prima parte a stu­diului corespondentului fetei „Re­vue de l’Orient“ , Monastică, 21 Decemvre 1887. „De timpă îndelungată Grecii nu înceteza, de a induce în greşală opiniu­­nea publică în paguba Românilor­, cari locuescă în Macedonia, în Epiră, în The­­salia şi în Grecia. „Chiar acum de curenda diarulă „Message d’Athénes“ a publicată ună lungă articulă în care faptele chiar cele mai bine cunoscute suntă cu totulă de­naturate. „Messagerulă“ dice, că în Thesalia nu suntă decâtă dece mii de Români, că ei nu suntă mai numeroşi în Epiră şi că în Macedonia nu s’ar afla mai mult, de cinci-spre-crece pănă la două-deci de mii. „Spre a demonstra lipsa de temeiu a acestoră aserţiuni, daţi-mi voiă să tran­scriu aci câte­va rînduri dintr’ună arti­culă ce­a publicată d. Ranghabe în 1865 în diatură său literară „Pandora“. Etă ce elice marele literatură grecă, a­­cestă eminentă omă de stată care, după cum se scie, a visitată Macedonia, Epi­­rulă şi Thesalia: „Când se vorbesce astăzi la Atena de Români s’au Valachi, se înţelegă „în­totdeauna acele meteore, cari din timp „în timpă apară pe orisontală septen­trională ală Eladei şi aruncă în acesta „frumosă ţară plaia câmpiilor” dunărene. „Şi noi, noi uitămă că în mijlocul­ nos­­­tru, chiar în Atica şi în alte ţinuturi „grecesci esistă şi alţi Români a căroră „rassă formază o mare parte a locuito­­­riloră aceloră ţinuturi şi merită, din „mai multe puncte de vedere, atențiunea „nostră. „Pandora“ — adaugă d. Bhanghabe „— s’a hotărîtă să facă dreptate acestor „românce, cari locuiescă în aceeaşi ţară „cu noi şi cari — cu toate că nu joa­că­­polca, şi nu portă haine parisiane — nu „suntă mai puţină demne de a sta ală­turi cu damele civilisate. „Românii din Elada, din Macedonia, „din Epiră și din Thesalia, mai dire ”.

Next