Gazeta Transilvaniei, iunie 1889 (Anul 52, nr. 122-145)
1889-06-10 / nr. 130
edacticea, Administratiunea si Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancafce nu se primescn. Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de amcron: Brafovu, piaţa mare Hr. 22. Inserate maiprimescü înVIena Rudolf Mosse, Haasenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M,I)ukes, A.Oppelik,J. Danneberg ; în Budapesta: A. V Goldberger, AutonMezei, Eck stein B er nat; în Frankfurt: G. L, Daube; în Hamburg : A. Steiner. Preţul inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. in 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cf. v. a. sau 80 bani. LII. „flaneta“ iese la fiecare 41 Abonamente pentru Austro-Dugari Pe una ană 12 fl., pe şase lunî 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unii ani 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficie.'i poştale din Intru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovi: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I.: pe unu anu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe unu anu 12 fl. P® şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 er. v. *». sau 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 130. Braşovu, Sâmbătă 10 (22) Iunie 1889. Braşovu, 9 Iunie Reforme şi urăşi reforme. Reforme în justiţia, reforme în administraţia, reforme în finanţe, acesta e devisa ministerului ungurescu reconstituită. In Tiiele din urmă d-lui Tisza s’a hotărîtă se dea și ministerulu de interne definitivă în mâna altuia și foia oficială de alaltaerî publică autografulu, prin care e numită ministru de interne contele Géza Teleki, de origine ardelenii. Contele Teleki, precum se asigură din partea foilor inspirate, deşi este de patru-spre-zece ani deputată, e puţină cunoscută ca personalitate politică, deoarece a jucată ună rolă modestă şi retrasă, dar este ună aderentă mare alu lui Tisza, cu care este şi înrudită, şi aşa se crede, că va înainta pe cărările ce i le va desemna ministrulă preşedinte. Foile oposiţionale unguresc! înse sunt, de părere, că contele Teleki urmăresce principii de sine stătătore şi că, în contra vederilor ministrului preşedinte, el s’a declarată hotărîtă pentru reforma administrației, prefăcenduse în administrația de stată. Tisza — zice „Egyetértés“ — nu bucurosu s’a hotărâtă a da ministerulu de interne în manile altuia, der a făcută acestă pasă renunțândă la o parte a puterii sale, pentru ca se mântuescă cealaltă parte și se remâna la cârmă. De altă parte, organul lui Apponyol, „Budapester Tagblatt“, susţine, că d-la Tisza ’şî-a încheiată roiula de conducetură, şi că cu câtă mai mare va fi succesulă contelui Teleki în adminisstraţie, cu atâtă mai mare va fi şi desastrulă ministrului preşedinte. Pentru subtilitățile acestea ale foiloră oposiționale, mărturisimă că n’avemă pricepere, deoarece nu scimă ,ce potă și ce nu potu ele spera dela persoanele, car! formézâ altî ministerulu reconstituită. Pentru noi poate fi de interesă numai o singură întrebare: avevoră reformele proiectate vr’ună resultată pentru o adeverată îmbunătăţire a miserabilelor stări actuale or! nu? Deci, de pildă, ministrulă de justiţiă Szilagyi ar fi declarată, că va stărui pentru ca se se mesure dreptatea cu egală mesură tuturoră cetățenilor, după cum pretindă interesele lor de viaţă materiale, morale şi naţionale; déca ar fi promisă ca va face se se respecte cu cea mai mare rigoare şi acele disposiţiunî ale legilor, car! suntă favorabile desvoltării naţionale a popoarelor nemaghiare; déca ar fi declarată, că se va îngriji, ca în viitoru la justiţiă se fiă funcţionari, care se cunoscă limba poporului, atunci am fi putută se considerămă şi noi schimbările proiectate ca o îmbunătăţire, cela puţină parţială, a stărilor anormale de actu. Deci de altăparte ministrulă Teleki ar fi susţinută asigurarea lui, că va respecta adeveratulă liberalismu, prin enunțarea unora asemenea principii; deca arci declarată că va păzi cu scumpetate libertatea alegerilor, și va insui ca și compatrioții sei ardeleni se se bucure în mesură egală cu locuitorii din Țara ungureasca de dreptulu electorală, atunci amu fi mai crecjută, că este vorba a se pune capetă regimului personală şi absolutismului parlamentară de azî. Déca în fine ministrulă de finanţe Wekerle ar fi venită cu asigurarea, că în totă chipulă va căuta se-i uşureze poporaţiunei grelele sarcini, prin diferite economii; déca ar fi promisă, că va stărui se se micşoreze dările şi se fi ferită ţeranulă de abusurile organelor financiare, şi că de aceea va face ca şi organele financiare se comunice cu poporele în limba loră maternă, atunci ne mai puteam aştepta la oarecare îmbunătăţiri şi pe teremul financiară. Dar așa, toate reformele se reducă la instiințele pentru pretinsa întărire a „ideii de stat“, care în cele din urmă culmineaza în idea maghiarisării totale a statului. Ceea ce voră se cladesc, noii miniștri are prin urmare numai o temelie fictivă și nu poate fi durabilă, cu atâtă mai puţină poate ave succesu în ceea ce privesce bunăstarea şi mulţămirea popoarelor, care alcătuescă statulu. FOILETONUL: „GAZ. TRANS.“ Finiri ce n se căsetoresci tarbaţii ? (Fine.) „V’aţi introdusă în cercul vederilor noastre cu o afirmare“, începu doamna consilieră, „care la începută mi-a venită atâtă de neaşteptată, înoată mi-a răpită graiulă, pe care vi se vă rogă a o motiva acum.“ „Voiam să iau cuventură pentru confraţii mei, cari lipsescu, de oarece domnului adjunctă nu i-ar fi iertată funcţia precum şi cunoscuta sa sfială a contrazice dóamnele. Mai întâiu de toate vă întrebă, stimații mei, cine se află în timpulă de față în plăcuta posițiune a’și putea lua o nevastă?“ „Acela, care o poate hrăni“, răspunserămă noi. „Câtă suntă de puțini aceia, numărulă acelora, cari ară putea să ceara o fată fără a întreba mai întâiu decă aduce o Vrestre, şi din câtă va consta acesta, dispare de mică ce e.“ „Nici mai de mult nu sta lucrul altfel, şi totuşi se socoteau bărbaţii mai puţină ca aciî când era vorba de a întemeia o căsnicie“, răspunse doamna V. „Pentru iubire se însărcinau cu lupta vieţii şi socotela juca pe atunci ună rolă cu multă mai însemnată. „La acesta trebue se vă contrazică în orice casă, stimată domnă, tocmai în aşa numitele vremuri vechi şi bune se făceau căsătoriile adesea numai prin înţelegerea reciprocă a părinţilor şi după ună calculă forte acurată. Bărbaţii, cari într’ună norocă şi fără multă chibzuiela facă îndrăsneţulă pasă ală căsătoriei, se găsescă şi azi ca şi mai de demultu.“ „Eu credă, că nu se cere ună deosebită curagiu, nici nu ţină de-o prea mare cutezare a’ţi lua de soţiă o fată tinără, frumuşică, modestă şi bine crescută, spre a întemeia cu acesta o căsnicia“, răspunse din nou doamna Y. „Decă s’ar găsi şi în Zdel® nostre aşa de uşoră fata cea modestă, bine seu, mai corectă Zisele pentru căsnicia crescută. Regula o facă în totă casulă şi damne forte bine crescute, înse cu mai puţină modestiă şi cu mai multe pretenţiuni, decâtă cu perspectiva restrînsă de a îngriji de bucătăria viitorului ei soţă, de a-i cârpi rufele şi a ţină în ordine mica-i gospodărie. Fetele noastre nu suntă în stare după educaţiunea de a fi nici de a supraveghia un menagiu, nici de a se îndeletnici independentă cu acesta, ceea ce este neapărată de lipsă la ună venită modestă. Ele au învăţată, nu-i vorbă, multă, forte multă, pentru aceea însă le lipsesce ceea ce se respecta mai înainte vreme la o bună găzdăie, ceea ce mă bărbată scie şi a-i preţui la nevasta sa. Ca medică avui mai multă ca odată ocasiune a mă convinge, câtă de secă, câtă de puţină calculată pentru viaţa practică este educaţiunea fetelor din Ziua de aZi- Ca copile mici, încoţonate ca păpuşile, suntă deprinse sistematică cu vanitatea şi îngâmfarea. Şi să te mai prindă apoi mirarea, deci mai târziu săverşescă totă ce îşi pote cineva închipui pentru luxulă îmbrăcămintei, cândă sâmţulă loră nu este îndreptată spre căsniciă, ci spre lumea din afară şi spre plăcerile adesea , forte triviale ale acesteia. Poţi vede pe ţinerile nóstre fete ori şi unde, la baluri, în concerte, la ghiaţă şi la teatru, deci aceste petreceri trecu sau nu peste veniturile părinţilor, şi atunci trebue să se întrebe bărbaţii: „De unde luămă noi mijloacele spre a întâmpina trebuinţele unei femei spre a-i satisface pretenţiunile luxului şi a plăcerilor ?“ „D-ta zugrăvesc! lucrură cu colori pre strigătore.“ Ziseiueu, „dar chiar admiţendă că afirmările d-tale ar fi drepte, atunci ar căde vina mai puţină pe fete, decâtă pe mamele loră, cari suntă datore a supraveghia educaţiunea şi purtarea acestora,precum şi a determina numărulă plăceriloră, cari le suntă permise.“ „Eu nu am păşită ca acusatorulă loră, ci am răspunsă numai în loculă amicului nostru, ală d-lui adjunctă, la întrebarea stimatei domne; dómnele însăși m’au silită a’mi motiva răspunsulă.“ D-lă adjunctă nu se amestecase în conversaţiune cu nici ună cuvântă, se uita însă cu ună felă de respectă tăcută la doamna, ale cărei fiice făceau ast- IDNST ESIL. Căsătoria princesei Milena şi Regenţii şerbi. Correspondentul din Viena aloliatului „Times“ din Londra anunţă, că principele Muntenegrului a adresată regenţilor Serbiei o scrisoare forte cordială, prin care’i invită a asista la căsătoria ficei sale Milena cu marele duce alu Rusiei, și nepotu ala Ţarului, P. Nicolaevici. Regenții au primitu invitarea, înarmările Franciei. In camera francesă s’a discutată și s’a primită bugetulă marinei. In cursulă discuţiunii, admiratulă Krantz a Tistt, că va ave nevoie să facă în curând o mare opintire pentru construcţiuni navale. Ministrul marinei va cere ună credită de 50—60 milioane, pentru că e vorba de a face, ca flota francesă să fie egală cu flota germană şi italiană la uină locă litate. Turcia şi serbarea dela Kossovo. O telegramă din Constantinopol comunică următorele : Având în vedere situaţiunea critică actuală a Serbiei şi prevăcănd, prin urmare, că serbarea aniversării bătăliei dela Kossovo, care cade la 15 (27) Iunie, ar pute să pricinuiască tulburări şi poate chiar încercarea de răscolă, Porta a luată măsuri de precauţiune la graniţa turco-serbască. Se scrie, că câmpuilă de bătălie Kossovo e pe teritorială otomană. Cercurile diplomatice sunt asemenea îngrijate de serbarea de la Kossovo. O interesantă întrevorbire cu Boulanger. Generalulă Boulanger a fostă învinovăţită, că a încheiată contracte cu furnizori în contra regulamentului. „Figaro“ publică în astă privinţă o întrevorbire cu generalulă de interesă istorică : „Contractele, declara Boulanger, privescă miliţiile (landverulă). Când în timpul incidentului dela graniţă cu Schnaebele lui informată prin biuroulă nostru de sciri despre intenţiunile duşmane ale Germaniei, m’am gândită să pună puterile noastre în stare de a putè întâmpina orice atacă. Hotărîi să pună Franţa cu 900,000 de omeni mai multă pe picioră, echipândă reserva miliţiilor. Acesta trebuia să se facă în celă mai mare secretă. Arme erau destule, dar lipsia îmbrăcămintea şi trebuia deci repede făcută. Dela cameră nu putemă cere credită, căci se alarma opiniunea publică, şi-apoi noi nici nu voiam să provocămă. Lasăi deci să se lucreze îmbrăcămintea în celă mai scurtă timpă. Fabricile încetară orîce altă lucrare şi în faţa situaţiunii ameninţătore industriaşii francesî îşi şi dovediră patriotismulă loră. Fabricile lucrară diua şi noaptea, îmbrăcămintea a fostă predată, nu s’a comisă nici o indiscreţiune. Ţinta ni-o ajunserămă. In diua unei declaraţiuni de răsboiu, inimiculă arci avută la spatele armatei nóastre încă o formidabilă armată de 600,000 omeni, despre a cărei esistenţă nici presimţire n’avea. Ţera o scia bine acesta, noi eramă gata; atunci armata nostră era cu 600,000 omeni mai tare decâtă a Germaniei. Decretulă de furnisărî iscălită de preşedintele Grevy se află în archiva ministerului de răsboiu. Generalul Ferron, succesorulă meu, a făcută în acestă privinţă împărtăşiri răutăciose asupra mea. Astfel, Germania a aflată despre acesta din foile ministeriale. In Berlină a domnită câtva timpă consternare. Apoi făcu Bismarck de se vota o nouă lege militară, care’i procura și Germaniei cu 600,000 omeni mai multă. Decă secretulă n’ar fi fostă trădată, Francia ar putea avea și cu 600,000 omeni