Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1889 (Anul 52, nr. 244-267)
1889-11-01 / nr. 244
Pagina 2_________ GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 244—1389. şi oratorii, reposatulu Eötvös, incâtă celă dintâiu lucru de sub ministeriatulu său este scrisoarea din Iunie 1867, prin care îndrumă pe toate autorităţile lumesci şi confesionale, ca să facă totul posibilulă, ca învățătorii să se constitue în reuniuni învăţătorescî. p. 147 din art. de lege XXXVIII din 1868, în care se dice, că învăţătorii dela şcolele poporale şi civile din fiăcare ţinută suntă îndatoraţi a se constitui în reuniuni învăţătorescî, pledeză numai pentru acesta mărită ideă. Inspiraţi de acâstă salutară ideă şi pe basa disposiţiunilor legei positive, învăţătorii mai bătrâni dela şcola normală din Năsăudul, cari au avută totdeuna la inimă sartea învăţătorilor şi causa învăţământului, au începută a se ocupa cu acâstă ideă şi a o familiarisa cu învăţătorimea de pe valea Someşului, Bârgăului şi Şieului, aşa încât, pe la anii şaptedeci punerea în practică a unei idei, ce promitea atâtă de multă pentru desvoltarea şi înaintarea învăţământului poporală pe de o parte, er pe de alta pentru asecurarea învăţătorilor şi familielor acestora, deveni o întrebare numai de timpă. Cu o ocasiune binevenită învăţătorimea, dechiarândă idea de a sa şi făcândă causă de urginţă din lucru, isî alege ună comitetă provisoriu, căruia îi concrede pregătirea statutelorfl corespundetoare. In urma acestei însărcinări, comitetulă compune ună proiectă de statute — de sciu bine — pe basa principielor, cuprinse în ordonanţa ministerială din 2 Septemvre 1872 emanată spre împărtăşire tuturoră inspectorilor şcolari, în carea se dice limpede „că în acesta privinţă se lase lucrului cursulă celă mai naturală şi mai liberă.“ Acela proiectă în o adunare generală se statoresce definitivă, ca statute ale „Reuniunei Mariane“ şi apoi se înaintază căpitănatului supremă spre aşternere la locală competentă. După ce au fost remise spre întregire respectivele statute — cum e rândurit acestor lucruri, — în fine la anul 1876 în luna lui Ianuarie se prevădă cu înalta clausulă de aprobare. Din acestea resultă, că cu înfiinţarea „Reuniunei Mariane“ s’a pusă în practică una din cele mai măreţe şi mai umane idei, or la înfiinţarea ei s’au observată în modă strictă disposiţiunile legei şi mai pe susă de toate resultă, că acestă instituţiune se află pe basele cele mai legale. Pe basa acestoră statute şi conform disposiţiunilor, loră s’a constituită reuniunea în modă ordinară şi şi-a ordinat afacerile, aşa că şî-a formată 4 filiale. Ană de ană se adunau învăţătorii , la câte o adunare generală şi la câte 2 filiale. Adunările generale se ţinau prin centre, aşa în Năsăudă, Bârgău, Rodna, Monoră şi Sângeorgiu; or filialele cercetau cu adunările lor celelalte comune. Laudă zelului învăţătorilor fi, comitetul reuniunei s’a aflată totdeauna în posiţiunea cea mai plăcută de a ave de unde alege operate teoretice spre cetire şi practice spre esecutare. Trăgendu-ne seama de activitatea şi influinţa acestei reuniuni asupra învăţătorimei, trebue să constatămă, că aceea în adunările generale era pusă în posiţiunea plăcută de a-şi putea câştiga cunoscinţă despre ideile, ce se ventileza în lumea pedagogică : în cele filiale i se puneau sub ochi prelegeri de modelă, şi peste totă i se da oeasiune de a-şi încerca puterile atâtă pe terenură practică, câtă şi teoretică, supunându-se criticei binevoitore a colegilor, prin urmare „Reuniunea Mariană“ a fostă dela înfiinţarea ei până astăzi ună factură puternică de cultură pedagogică, o şcolă pentru învăţători. O instituţiune deci, care nu numai din punctă de vedere ală statului, dar şi numai din punctă de vedere umană încă era îndreptăţită a reclama celă mai mare interesă şi sprijină dela tată cetăţânulă. Intre ideile cari domineză statutele acestei reuniuni este şi aceea, de a înfiinţa cu timpulă ună fondă de pensiune sau ajutare a învăţătorilor lipsiţi şi a familielor văduvite a acestora, şi acesta din motivă, că pănă la 1875 nu era îngrijită de învăţători şi de familiile lor, în caşuri de nenorocire. Spre realisarea acestei idei s'a statoritit taxa anuală considerabilă de 4 fl. In timpulă, câtă au umblată statutele pentru câştigarea clausulei de aprobare, acă se decreteza artic.ole lege XXXII din 1875, care îndatoresce pe fiăcare învețătură a solvi anumite taxe în favoarea fondului de pensiune regnicolară. Comitetulă reuniunei solindă, că greu s’ar pute înființa ună fondă de pensiune mai sigură decâtă acela ală statului, apoi avendă în vedere şi grelele împrejurări materiale ale învăţătorilor, în urmarea cărora greu potă solvi învăţătorii câte 4 fl.aici, şi pe atâta şi mai bine la stată, propune în o şedinţă generală ţinută în vara anului 1879 în Sângeorgiu modificarea statutelor şi în punctulfl acesta şi în altele de forma: Conformă acestoră modificări se reduse taxa anuală dela 4 fl. la 1 fl. 50 cr. pe ană. Modificările statorite se trimită, de îmi aducă bine aminte, încă în tomna acelui ană la inspectorală scolastică din Bistriţa cu rugarea de a esopera aprobarea lor dela locurile mai înalte. In anul 1880, primăvara, se reuită dela Bistriţă, cerând in sensulă unei hârtii ministeriale, ca să se prelucre statutele conformă modificărilor, și provăcându-se cu o traducere maghiară să se trimită din nou. Se si trimită cum s’a cerută. Spre tomna erăşi capătă presidiulă statutele mai cerându-se 2 esemplare. S’a satisfăcută şi acestei cerinţe şi s’au presentată din nou. Dar şi de astă-dată fură respinse, cerândă înaltulă ministeriu unele modificări. Şi după ce s'au îndeplinită şi aceste, credeţi, că s’au aprobată'( S’a aşteptată aprobarea pănă la 1884 sau doră 1885, dar în zadară, urgândă comitetulă lucrulă, inspectoratulă cere autenticarea traducerei, firesce trimeţând şi statutele, deşi îu o scrisoare de mai nainte disecă „bucurosă“ va autentica dânsulă traducerea. Când vorbese el faptele, suntă superflue vorbele ! Rămâne să se pronunţe acum publiculă, dacă următorii luminatului Eötvös au lucrată conformă principielor emanate de dânsulă în genere, și dacă în acesta afacere au procedată organele, cărora e adresată înalta scrisore ministerială dtt. 14 Septemvre 1872 Nr. 23.201 conformă aceleia şi în specială dacă s’a dată o cursă naturală şi liberă lucrului“ . Una însă e mai pe susă de orice îndoielă, şi anume : o întreprindere, care urmăresce scopurile cele mai măreţe şi mai umane, atâtă din punetulfl de vedere ală statului, câtă şi ală înveţătorimei, ar merita mai multă bunăvoinţă şi mai alesă din partea organelor el, cari au obligamentul, nu numai a sprijini, dar a lucra, ca să se înfiinţeze atari instituţiuni. In urmă factorii dătători de tonă, amărîţi de procedura necualificabilă, avându în vedere mersulă nenaturală ală lucruriloră şi spiritulă neliniştită importată în acestă comitată, au aflată lucru mai cu minte a nu mai face încercări cu aprobarea modificărilor statorite în adunarea din Sângeorgiu, şi acesta cu atâtă mai vârtosă, cu câtă căi nici modificările nu acoperiau pe deplin cerințele presintelui, ci continuară activitatea acestei reuniuni în modă pacînică pe basa statutelor» aprobate, dela cari nu s’au abătută decâtă in punctulă taxei de 4 fl. Este lucru fără socotelă a aduna bani pentru fondă de pensiune resp. ajutorire, atunci, când era hotărîtă a nu se înfiinţa. După cum sunt informată, în primavera acestui an, vice-comitele comitatensă ceru prin organele administrative politice unele date referitoare la acestă reuniune. Deşi suntemă dedaţi acum cu încăl- carea celor mai legale şi mai vitale interese ale noastre, totuşi se spera, că se va face şi ceva lucru bună şi nu le venea oamenilor, a crede, că şi acesta instituţiune nu numai nevinovată, ci din potrivă forte umană şi binefăcătore, să fie lovită în esistenţa ei. Durere însă, că ciua de 26 Octomvre a. c. m-a nimicită orice speranţă de bine şi ne-a întărită în credinţa, că Românulă din acestă ţinută este persecutată pe toate terenele. In acea zi se presentă protonotarul comitatensil pe la orele 10 a. m. însoţită de pandură şi cancelistă la şcola normală şi cere dela directorul ei actele reuniunei. Acesta-i spune, că acuma are ore, or colegii săi, cari facă parte din organul pl esecutivă al acelei reuniunî asemenea să în prelegere ; dar după finirea orelor, i se voră pune toate la disposițiune. Nu multă după aceea se pomenesce directorele, care e și vice - preşedintele reuniunei, cu o hârtiă, în care’ă însdiinţază, că, pe basa ordinaţiunei mai înalte, va revida actele reuniunei. Spre a se pute efectul revisiunea, va fi a se desemna loculă, de cumva ar fi greu de purtată actele; or de nu atunci, la 22 ore d. a. se Vă presentaţi la oficiulă proto-judelui cu protocolele adunăriloră comitetului şi a adunărilor generale. Aşa stă scrisă în hârtiă — după cum am putută afla. Ca resultată ală acelei revisiuni, care ţină pănă cătră seră la 6 ore, putemă însemna, că protocolele comitetului şi ale adunărilor generale le - a reţinută, activitatea reuniunei a declarat’o de suspendată, or cărticica despre depositură de vre-o 1000 fl. i-a lăsat’o în răspunderea personală a vice-preşedintelui. Se poate întâmpla, că vre-o hârtiă să nu fiă la numărul său între actele reuniunei, dar trebue să se ia în considerare, că organele aceleia nu sunt persoane plătite şi nici remunerate, şi oricine va cerceta hârtiile acelei reuniuni, va trebui să constate, că acele organe în genere, or învăţătorii din Năsăudă — în potriva oficiului greu, ce îmbracă — în specie — şi-au impusă multă muncă, multă ostenelâ şi spese. Nici o cercetare însă nu va pute descoperi neorânduală în administraţiunea averei bănesc!, pentru că pe aici omenii ţină multă la omenită în acestă privinţă. Din tote apare câ : 1. „Ileunimiea Mariană a hrcetătoriloru din fostulu Districtu alu Năseudului şi ţiurui an statute aprobate; 2. Neaprobarea modificărilor a provenită — nu din vina organelor reuniunei — ci din lipsa de bunăvoinţă, şi mai pe susă de tate, că: 3. Activitatea aceleia s’a suspendaţii fără motivă fundată. De s’ar scula astădi din mormentu luminatului bărbată de stată Eötvös, despre care dicea Gyulai Pál la 1872, că „nu avea mai tare la inimă sortea patriei sale decâtă pe aceea a omenirei, de care nu o soia despărţi", amantă pănă în adencură sufletului, că aşa nesocotescă următorii săi ideile sale, ar dice: bineţl este ţie în mormentă Eötvös, căci: S’a întorşit maşina lumei, s’a întorşit cu capu’n josu Şi mergi tote dimpotrivă anapoda şi pe dosii, Unu înveţătoră. Cum m’a dată maica pe mine Dup'ună urîtă ca şi-mnă câne. * Tu bădiţ’aşa-i gândită Că sóarele când răsare Resare n costă de munte Şi tu eşti fecioră de frunte; Dor soarele când resare, Răsare în stâlpi de poftă Şi tu eşti fecioră de cadă. Măi bădiţă, până verde, Rău mă temă că io te-oiu perde, Că te-am mai perdută odată Şi te-am cătată lumea totă. Susă la vârfu muntelui La curţile dorului Prins’o doru-a mă’ntreba Ce câţi, fiică, p'aicea? —Cată mă pui cu penă verde Dumnedeu să nu’lă mai rebde, Că m’a’nvăţată a iubi Şi de-atuncî nu potă trăi. * Mândră, doru dela tine Peste multe dealuri vine Şi nu’lă poate opri nime; Nici ţigană cu cetera, Nici Română cu fluera Numai eu cu inima. Raporturile franco-ensilese. După nunta din Atena, prinţulă de Wales, moştenitorulă tronului englesu, care încă a luată parte la serbări, s’a dusă în Egiptă. La gara din Cairo a fostă întâmpinată numai de represen- t tanţii Germaniei, Danimarcei și Greciei, or representanţii celorlalte puteri, împreună cu ală Franciei, au absentată. Nici chiar Muktar-pașa n’a fostă de față. Foile francese reamintescă din acestă incidență îndatoririle Angiei de-a deșerta Egiptulă și declară, că la cestiunea egipteana nu s’a renunțată și totdeauna va fi reluată, pănă ce se va resolva. Gestiunea aceasta, dică foile francese, poate că nu va provoca tulburări mari, dar ea va susține o stare de nedumerire între Anglia și celelalte puteri. Anglia se ia notă despre acesta și să nu uite, că nedeşertarea Egiptului de trupele englese e o călcare a drepturilor internaționale. Situația nea în Creta. Din Atena se răspândiseră sciii, că trupele turcesc! din Creta s’ară fi revoltată și că guvernatorul Şakir-paşa a plecata cu trei corăbii de râsboiu și cu ună regimentă la Sphakia, ca se năbuşescă revolta trupelor». Adevărată e din toate acestea, că corăbii de resboiu turcesc! încrucişază pe lângă litoral!, şi că Şakir-paşa călâtoresce în interiorul insulei, dar acestea suntă numai măsuri de precauţiune ; trupele turcesc! suntă forte strictă disciplinate. De asemenea spirite despre „acte de violenţă turcesci“, comise cu Grecii din Creta, sunt desagerate, precum a declarată Salisbury, ministru-preşedinte englesu, cătră o deputaţiune, basată pe depeşile consulului englesă din Canea. Conflictui între Statele Unite şi Portugalia. Guvernulă portugeză a găsită cu cale se detragă Intreprincjetorilor, de pănă acum ai căii ferate dela baiulă Delagoa concesiunea. Guvernulă Stateloră Unite americane nu găsesce îndreptăţită acesta măsură a guvernului portugeză şi, fiindcă acţionarii suntă Americani, guvernulă Stateloră Unite li-a luată în apărare interesele şi a trimisă guvernului portugeză ună ultimatum. In casă când Portugalia nu dă ascultare cererei Statelor Unite, atunci se va face asa de puterea armeioră. Cestiunea unirii Dalmaţiei cu Croatia. In Dieta Croată s’a desbătută propunerea ce se presentase, d’a se pune la cale unirea Dalmaţiei cu Croaţia. In cestiunea aceasta toate partidele s'au declarată ințelese în ce privesce necesitatea unirii, și numai în privința timpului, când să se pună la cale unirea, a fostă deosebire de păreri. Croaților și Dalmatâi! li s’a imputată, chiar de Starcevici