Gazeta Transilvaniei, iulie 1890 (Anul 53, nr. 147-171)
1890-07-24 / nr. 165
Pagina 2 La ZETA TRANSILVANIEI. Nr. 165-1690. vor lua mai târdiu măsurile preventive, cu atâtă mai sângerosă va fi sfirşitul .“ Cu privire la relaţiile germano-ruse, fostul cancelarii a crisit: „Eu şi bătrânul meu Wilhelm, am simpatisato totdeauna cu Rusia. In răsboiură cu Turcia aşteptamă nerăbdători spirea, că Rusia a pusă piciorul la Bosfor. Rusia a pierdută ocasia favorabilă, precum a pierdută mai târdiu şi ocasia d’a îndrepta greşela printr’o alianţă cu Turcia. Congresulă , din Berlină s’a convocată anume din ini-ţiativa Rusiei. Eu aveamă numai să însceneză, să pună maşina în lucrare, cele- lalte erau să fie treba diplomaţilor ruşi. Şuvalof lua asupră-şi sarcina d’a îndupleca peEnglitera, erau pe Austro- Ungaria. Câtă eramă atunci de prietină ■ cu Rusia, politica mea ar fi rămasă neschimbată chiar și deci ar fi fostă la putere slavofilii. După congresă urmă o înstreinare. Adevărată, că a fostă ună momenta în care contele Şuvalof pro- puse o alianţă formală. Disposiţiele în cari se găsia atunci Rusia nu dedeau însă garanţiele necesare. Afară de aceea o alianţă ar fi isolată pe Germania de , puterile apusene. In anulă 1879 am ai vută dovedil, că combinaţiile mele fuseseră juste. Ba puseiu mâna pe ună ast- felă de documentă în existenţa căruia n’aşi fi credută da altfelă. „Mă duseiu atunci la amiculă meu Andrassy şi puseiu basa alianţei întreite; cu toate acestea Germania nu e duşmană Rusiei. Ea credă, că Rusia ar pute rămâne neutră într’ună răsboi franco-germană. Nu tată astfelă Franţa într’unii răsboi ruso-germană. Germania însă nu va ataca nici-odată pe Rusia.“ Privitoră la atitudinea şi convorbirile lui Bismarck, i se scriu ziarului „Pol Corr.“ următorele din Petersburg: „Atitudinea lui Bismarck şi criticele şi observările lui faţă cu împăratul Wilhelm II, precum şi declaraţiile ce le-a făcută înaintea chiariştilor în Friedrichsruhe, au produsă o adevărată neplăcere in cercurile politice din Petersburg şi ele au stricată forte multă reputaţiunei bătrânului bărbată politică. Pănă acuma nimenea nu s’a îndoită, că principele Bismarck îşi portă cu demnitate retragerea lui şi nime n’ar fi crecjută, că păşindă de pe arena politică va începe cu mici atacuri şi va căuta cu orice preţă să-şî răsbune unde numai se poate. Omulă ar fi mai aşteptată, că ună bărbată cu posiţiune aşa de distinsă, ca principele Bismarck, cu toate greutăţile va păstra tăcerea. Cu atâta mai străină lucru şi mai chinuitor, se pare acum după retragerea lui modulă de-a’şi vărsa mănia pe calea pressei, declarându se în contra guvernului germană cu cea mai mare necruţare şi în genere lucrândă şi vorbindă aşa, ca şi când ar voi să ruineze însăşi opera manilor sale: alianţa triplă.“ Luptele din America. Lui „Times“ i se telegrafiază din Buenos-Ayres, că Celman a adresată mă manifestă cătră poporaţiunea din republica Argentină, în care se provocă la bunăstarea şi libertatea, cea domnită sub guvernarea sa, şi în care atribue revoluţia unei partide politice doritoare de domniă, care voesce să ajungă în fruntea republicei. Din San Salvador se scrie, că colonelulă Rivas a primită ună nou ordină, să se reîntorcă din Honduras în San- Salvador, ca să-și adune oste în contra Guatemalei. Rivas însă a comisă trădare, că ,, în locui de a se fi reîntorsă, în fruntea a 2000 de Indiaul, a năvălită asupra capitalei, a atacată casarmele, în cari era asociată o mică gardă, pe cari le-a și ocupată după o luptă desperată. Casele au fostă jăfuite. Panica era generală, când generalulă Ezeta cu 2000 de omeni a atacată și l’a bătută rău pe Rivas. In urma acesta generalulă Ezeta a publicata mă manifestă, prin care fixeză alegerile generale înainte de Septemvre. Pe lângă toate acestea, liniştea încă nu e restabilită, mai alesă în provincia. Privitoră la stările din America, între guvernulă francesă și cela englesă se facă schimbări de note, prin care se pretinde dela guvernulă argentinian, ca să dea o despăgubire deplină teritoriilor francese şi englese vătămate. Pagubele pricinuite se dice că s’ar urca la 50 milioane franci. Pretensiunile acestea vor fi şterse cu ajutorul unei flote concentrate anglo-francese, care va lua posiţiune în faţa oraşului Buenos Ayres. Alianţa franceso-rusă. Din incidentulă, că ministrulă rusescă de răsboiu, generalulă Wanonwsky se’ntorce dela băile Vichy din Franţa în Rusia, diatulă „Hamburgischer Correspondent“ vorbesce despre alianţa francorusă, despre care atâta de multă s’a vorbită, şi ’şi esprimă îndoiela, că s’ar fi ’ncheiată ună astfelă de tractată de alianţă. „Duce ministrulă tractatură rusofrancesă cu sine la Petersburg, ori nu ? întrebă numita fată. „E cu putinţă, că ministrulă rusă a vorbită amănunţită cu Freycinet şi cu militari superiori francesi despre eventualitatea unei espediţiunî comune, ce ar ave s’o poate Franţa şi Rusia. E forte probabilă, că pentru acestă casă s’au stabilită anumite învoeli în partea strategică, dar o alianţă formală se pare că încă nu s’a încheiată.“ Fota germană cjice că 0010 două părţi contractante suntă prea eterogene și cercurile din apropierea Ţarului se cam îngrijescă de o prea mare apropiere a republicanismului francesă de poporațiunea rusă. Afară de aceea ar fi fostă o lipsă de tactă a se încheia alianța tocmai când împăratulă germană visiteaza pe Ţarulă. In fine cei din Petersburg voră sei, că publicarea încheierii alianței francese-ruse ar mări în modă estraordinara, aproape sub toate împrejurările, seriositatea situațiunei. Din toate acestea foaia germană deduce, că Wannowsky nu duce cu sine în Rusia actele unui tractata încheiată. Földvári Samuel a cuprinsă cu puterea o parte din hotarul Şireagului, anume 18 jugăre din păşunată, or Földvári József cuprinse vre-o 9 jugăre de pămăntă, pe care însă neputându-le ţine, le-a vândută cu 200 fi. lui Ioană Rebreanu din Mogoşmortă. Dealtmintrelea acesta locă încă şi acum este în procesă. Földvári Samuel îşi ţinea curtea pete numai din pedepse; vita, care ajungea în curtea lui, nu putea fi liberată fără a fi. Ionulfi Iftimei Drăgană din Mintiulă română şi-a şi răsbunată odată asupra lui Földvári Samuel, căci trecândă acesta călare peste o holdă a lui, l’a dusă în ogradăcu cală cu totă, și nu l’a lăsată pănă nu a plătită o pedepsă de 15 fi. Cam prin anulă 1858 cuprinse Földvári Sámuel și mă drumă, ce duce la Mintiulă românescă cătră o grădină a sa. Ună israelită făcu la Sireagă o moră, în care își băga totă averea. Földvári Jozsef, după ce mara începu să umble, îi tăiă stavilele şi scutură, şi lă lipsi astfelă pe jidană de întregă averea. Sub astfelă de împrejurări, ce mai mirare ar fi, decă şi Românii Mogoş, morteni s’au aflată îndemnaţi a reîntorce împrumutulă în a miia măsură faţă cu aceşti tirani mici, faţă cu cari şi provedinţa dumnezjeescă şi-a arătată neîndurarea sa, căci Földvári Samuel fiindă necăsătorită şi fără eretil, peri în colera din 1872. Földvári Jozsef după ce şi-a ambiţionată pe fiulă său Földvári János, făcându-lă prin corumperi deputată, a nebunită, umbla desbrăcată şi desculţă, pănă ce în urmă a murită, or bunurile dela Chiuza şi Nimigea ung. le-au luată creditorii cu doba. Văduva Földvári Jozsef, conte Haller Klara împreună cu Földvári János luară lumea’n capă, dispărândă de pe aici. Astfel, astăzii Chiuzenii şi Nimigenii unguri şi români potă răsufla mai liberă. Tiranii s’au stinsă cu averea loră cu totă. Românul îi ţine, că averea câştigată cu nedreptulă, nu sporesce; aci în adevără s’a împlinită tjliala: „cum a venită aşa s’a dusă.“ Amintescă, că şi pe Pal Ferencz, slujbaşulă Földváresciloru, care efeptuia storsăturile poporului, încă îlă ajunse. Nemesis, lovindu-lă guta, şi nici trăiesce, nici mare, ci se năcăjesce, neputândă vorbi şi umbla. Fapte ca şi acestea, cinstitulă Kadar nu le descopere, ci le face. Câte neadevăruri voră mai fi cu primjendă scrierile lui Kadar, lasă să judece alţii, cari suntă mai competenţi ca mine. Petru Mureşianu StreganulO. Reorganisarea judecatoriilora. Proiectul de lege pentru reorganisarea judecătoriilor se află deja gata în ministerială de justiţie şi, după cum împărtăşesce „Jogi Szemle“, se va presenta dietei încă în tomna ce vine. Proiectul, devenindă lege, va intra în vigoare încă înainte de a se esecuta legea pentru decentralizarea tablelor regesc!. După acestă proiectă, judecătorii de la Curtă şi de la tablele regesc potă să fie aplicaţi şi ca presidenţî de tribunale, se înţelege, numai dacă se învoască la acesta şi pre lângă menţinerea rangului şi salariulă ce î lă au. Din proiectă străbate mai departe tendinţa de a ridica nivelulă judecătoriiloră de prima instanţă. Astfel, se are în vedere îmulţirea judecătoriloră cercual! şi reducerea numărului subjudiloră. Preste totă posiţia subjudelui va fi radicală schimbată. La tribunale voră sistemisa adecă posturi de subjudi, dar cu restringerea, că numărulă acestora nu póte să fiă mai mare decâtă a patra parte din judii sistemisaţi la ună tribunală. Instituţiunea juditară de instrucţiune încă va trece prin o reformă radicală. De aci înainte ună notară tînără fără esperienţă nu va mai putea funcţiona ca jude de instrucţia. Spre acestă scopă se va numi anume ună jude de tribunală pentru I timpulă de doi ani cu ună adausă de 200 fl. la salariul său. Proiectulă reguleză mai departe şi Gestiunea dreptului de supraveghiere. La curtă şi la tablele reg. I se va introduce instituţiunea senatului presidială, care va ave să se îngrijască de candidare pentru posturile de judecătoria şi să sprijinesca pe presidentă în conducerea judecătoriei. Ună pasagiu separată se ocupă cu cestiunea controlei, pe care voră avè să o exercite judecătoriile supreme asupra activităţii judecătoriilor inferiore. De aci încolo cualificaţiunea judecătorilor nu o va mai forma examenulă de jude, ci censura advocaţială. Pentru ajungerea la ună postă de judecătoră mai înaltă se va pretinde dovedirea unei prabe câştigate pe cariera judiciară ca advocată, procuroră, profesoră, notară reg. etc. Proectul se ocupă mai departe cu cestiunea transferărilor şi reguleză disposiţiunile transitorice, care la crearea unei legi atâtă de meritorice suntă de mare importanţă. * * * Esposiţiă in Aradă. Sâmbăta trecută s’a deschisă esposiţiă industrială şi agricolă din Aradă prin ministrul Baross, care a accentuată în vorbirea sa de deschidere importanţa oraşului Arad, din punctă de vedere industrială. Industria şi agronomia, cjisc d-lă Baross, suntă trăsurile caracteristice ale armoniei, pe care trebue s’o apărămă din tóate puterile ; viitorul şi permanenţa nostră atârnă dela acesta. Decă ne vomă soi împlini problemele noastre, atunci multe milenii vor aduce binecuvântare peste naţiune. După ce ministrulă îşi sfirşi vorbirea, musica militară a esecutată câteva piese. Ministrulă Baross apoi a visitată esposiţiă.* * * Societatea pentru fondu de teatru românii. Comitetulă centrală ală Societăţii, în şedinţa sa din urmă, a constatată, că averea societăţii la începutul lui Iulie a fostă: 54,785 fl. 59 cr.; acestă sumă se împarte astfel: depuneri la institutulă „Albina“ 19,630 fl. 38 cr., acţii de ale „Albinei“ 7800 fl., felurite hârtii de valoare 26,876 fl. 66 cr. obligaţiuni private 200 fl., bani gata 278 fl. 55 cr.; dela adunarea generală din urmă, ţinută la Caransebeşă, fondulă s’a sporită cu 2826 fl. 31 cr. Dintre cei ce au subscrisă în anii primi însă n’au plătită nici acuma, în anulă trecută unulă a plătită carnete în suma de 32 fl * * * Concerte corale. Corală metropolitană din Iaşi a dată săptămâna trecută două concerte şi în Sibiiu. Concertulă de Joi a avută ună succesă forte bună. Despre ală doilea concertă, dată Sâmbătă, n’avemă încă nici o serie. * * Unguri ? Oetimă în „Pester Lloyd“ . In esposiţiă de încheierea anului a academiei de arte din München au fostă distinşi, precum spună estrasele oficiale, Ungurii Aranyossy, Zemplenyi, Laub şi Wellmann cu laudă. Două desemnuri de Laub şi Wellmann au fostă cumpărate de academiă. Laub şi Wellmann „Unguri“ ! Năsdrăvani mai suntă şi cei dela „Pester Lloyd“. * * * Nenorocire. Ni se scrie din Teusiu cu data 3 Augustă n.: Juristulă de anulă III Teofilă Ciortea, născută în Peţelca, în urma unei descărcări involuntare de puşcă, a fostă omorîtă în 1 Augustă n. a. c. pe la 12 ore. Repausatură a fostă ună tînără de cea mai bună speranță. Prin moartea lui tinerii universitari români din Cluşiu au perdută pe unulă dintre cei mai buni colegi, pe unulă dintre cei mai sinceri amici. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria vecinică. * * * D-sora Agata Bârsescu părăsesce cu desăvârşire Burgteatrală din Viena, căci direcţiunea i-a propusă ună contractă umilitoră, şi s’a angajată cu condiţiuni strălucite laStadtteatrală din Hamburg. * Membru al Academiei franceze. D-la Dr. Calenderu a fostă alesă membru corespondentă ală Academiei franceze. * * * Muşcată de câne turbata. Acji dimineţă ună câne turbată a muşcată pe una din fetiţele d-lui parochă Vasile Sfetea de pe Tocile. Cânele a intrată prin mai multe curţi, pănă ce a fostă împuşcată. * * * Detaliarea trenului accelerată dela Predeală Nr. 303, întâmplată la 1 Augustă n. diminaţa, la Rákos lângă Pesta, n’a pricinuită nici o nenorocire. Călătorii au scăpata cu spaima ce le-a cășunat’o bagajele, ce le-au căciută pe capă din reţelele cupeurilor. Vr’o două-trei persoane au fostă uşoră sdrelite. Se face cercetare, pentru a se afla causa detalierii.* * * Mobilisare de probă. Ministrulă sârbescă de răsboiu are intenţiunea să facă în tomna acestui ană o mobilisare de probă a trupelor ei sârbesci. * ie Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Ocna Sibiiului, 22 Iulie v. 1890. Băile sărate dela Ocna-Sibiilui (Vizogna.) Spre medă-nopte, la o depărtare de dece km. de Sibiiu, se află aceste băi, imediată lângă orăşelulă, sau mai bine marele sată cu acelaşă nume, în drumulă ce duce spre Copşa, unde se face joncţiunea căiloră ferate spre Predelă şi Pesta. Acestă mare sată, care cuprinde peste o miiă case, din cari apróape 700 suntă românesc!, or restulă unguresci, nu de multă fu ridicată din partea guvernului la demnitatea de opidă, deşi toţi locuitorii, fără escepţie, se ocupă numai cu lucrarea pământului şi d’abia găsesc.