Gazeta Transilvaniei, iulie 1890 (Anul 53, nr. 147-171)

1890-07-24 / nr. 165

Pagina 2 La ZETA TRANSILVANIEI. Nr. 165-1690. vor­ lua mai târdiu măsurile preventive, cu atâtă mai sângerosă va fi sfirşitul .“ Cu privire la relaţiile germano-ruse, fos­­tul­ cancelarii a crisit: „Eu şi bătrânul­ meu Wilhelm, am simpatisato tot­deauna cu Rusia. In răsboiură cu Turcia aştep­­tamă nerăbdători spirea, că Rusia a pusă piciorul­ la Bosfor. Rusia a pierdută ocasia favorabilă, precum a pierdută mai târdiu şi ocasia d’a îndrepta greşela printr’o alianţă cu Turcia. Congresulă , din Berlină s’a convocată anume din ini-­­­ţiativa Rusiei. Eu aveamă numai să îns­­ceneză, să pună maşina în lucrare, cele-­­ lalte erau să fie treba diplomaţilor­­­ ruşi. Şuvalof lua asupră-şi sarcina d’a­­ îndupleca peEnglitera, er­au pe Austro-­ Ungaria. Câtă eramă atunci de prietină ■ cu Rusia, politica mea ar fi rămasă ne­schimbată chiar și deci ar fi fostă la­­ putere slavo­filii. După congresă urmă o înstreinare. Adevărată, că a fostă ună momenta în care contele Şuvalof pro-­­ puse o alianţă formală. Disposiţiele în cari se găsia atunci Rusia nu dedeau­­ însă garanţiele necesare. Afară de aceea o alianţă ar fi isolată pe Germania de , puterile apusene. In anulă 1879 am a­­i vută dovedil, că combinaţiile mele fuse­seră juste. Ba puseiu mâna pe ună ast-­­ felă de documentă în existenţa căruia n’aşi fi credută da altfelă. „Mă duseiu atunci la amiculă meu Andrassy şi puseiu basa alianţei întreite; cu toate acestea Germania nu e duşmană Rusiei. Ea credă, că Rusia ar pute ră­mâne neutră într’ună răsboi franco-ger­­mană. Nu tată astfelă Franţa într’unii răsboi ruso-germană. Germania însă nu va ataca nici-odată pe Rusia.“ Privitoră la atitudinea şi convorbi­rile lui Bismarck, i­ se scriu ziarului „Pol Corr.“ următorele din Petersburg­: „Ati­tudinea lui Bismarck şi criticele şi ob­servările lui faţă cu împăratul­ Wilhelm II, precum şi declaraţiile ce le-a făcută înaintea chiariştilor­ în Friedrichsruhe, au produsă o adevărată neplăcere in cercu­rile politice din Petersburg şi ele au stricată forte multă reputaţiunei bătrâ­nului bărbată politică. Pănă acuma ni­menea nu s’a îndoită, că principele Bis­marck îşi portă cu demnitate retragerea lui şi nime n’ar fi crecjută, că păşindă de pe arena politică va începe cu mici atacuri şi va căuta cu ori­ce preţă să-şî răsbune unde numai se poate. Omulă ar fi mai aşteptată, că ună bărbată cu po­­siţiune aşa de distinsă, ca principele Bismarck, cu toate greutăţile va păstra tăcerea. Cu atâta mai străină lucru şi mai chinuitor, se pare acum după retra­gerea lui modulă de-a’şi vărsa mănia pe calea pressei, declarându se în contra gu­vernului germană cu cea mai mare ne­­cruţare şi în genere lucrândă şi vor­­bindă aşa, ca şi când ar voi să ruineze în­săşi opera manilor­ sale: alianţa triplă.“ Luptele din America. Lui „Times“ i­ se telegrafiază din Buenos-Ayres, că Celman a adresată m­ă manifestă cătră poporaţiunea din repu­blica Argentină, în care se provocă la bună­starea şi libertatea, ce­a domnită sub guvernarea sa, şi în care atribue re­voluţia unei partide politice doritoare de domniă, care voesce să ajungă în fruntea republicei. Din San­ Salvador se scrie, că colo­­nelulă Rivas a primită ună nou ordină, să se reîntorcă din Honduras în San- Salvador, ca să-și adune oste în contra Guatemalei. Rivas însă a comisă trădare, că ,­, în locui de a se fi reîntorsă, în frun­tea a 2000 de Indiaul, a năvălită asupra capitalei, a atacată casarmele, în cari era asociată o mică gardă, pe cari le-a și ocupată după o luptă desperată. Casele au fostă jăfuite. Panica era ge­nerală, când generalulă Ezeta cu 2000 de omeni a atacată și l’a bătută rău pe Rivas. In urma acesta generalulă Ezeta a publicata m­ă manifestă, prin care fixeză alegerile generale înainte de Sep­­temvre­­. Pe lângă toate acestea, liniştea încă nu e restabilită, mai alesă în pro­vincia. Privitoră la stările din America, între guvernulă francesă și cela englesă se facă schimbări de note, prin care se pretinde dela guvernulă argentinian, ca să dea o despăgubire deplină teritori­­ilor­ francese şi englese vătămate. Pa­gubele pricinuite se dice că s’ar urca la 50 milioane franci. Pretensiunile acestea vor­ fi şterse cu ajutorul­ unei flote concentrate anglo-francese, care va lua posiţiune în faţa oraşului Buenos Ayres. Alianţa franceso-rusă. Din incidentulă, că ministrulă ru­­sescă de răsboiu, generalulă Wanonwsky se’ntorce dela băile Vichy din Franţa în Rusia, diatulă „Hamburgischer Corres­pondent“ vorbesce despre alianţa franco­­rusă, despre care atâta de multă s’a vorbită, şi ’şi esprimă îndoiela, că s’ar fi ’ncheiată ună astfelă de tractată de alianţă. „Duce ministrulă tractatură ruso­­francesă cu sine la Petersburg, ori­ nu ? întrebă numita fată. „E cu putinţă, că ministrulă rusă a vorbită amănunţită cu Freycinet şi cu militari superiori francesi despre eventualitatea unei espediţiunî co­mune, ce ar ave s’o poate Franţa şi Rusia. E forte probabilă, că pentru acestă casă s’au stabilită anumite învoeli în partea strategică, dar o alianţă for­mală se pare că încă nu s’a încheiată.“ Fota germană cjice­ că 0010 două părţi contractante suntă prea eterogene și cercurile din apropierea Ţarului se cam îngrijescă de o prea mare apropiere a republicanismului francesă de popo­rațiunea rusă. Afară de aceea ar fi fostă o lipsă de tactă a se încheia alianța tocmai când împăratulă germană visi­­teaza pe Ţarulă. In fine cei din Peters­burg voră sei, că publicarea încheierii alianței francese-ruse ar mări în modă estraordinara, aproape sub toate împreju­rările, seriositatea situațiunei. Din toate acestea foaia germană deduce, că Wan­­nowsky nu duce cu sine în Rusia actele unui tractata încheiată. Földvári Samuel a cuprinsă cu puterea o parte din hotarul­ Şireagului, anume 18 jugăre din păşunată, or Földvári Jó­zsef cuprinse vre-o 9 jugăre de pămăntă, pe care însă neputându-le ţine, le-a vân­dută cu 200 fi. lui Ioană Rebreanu din Mogoşmortă. Dealtmintrelea acesta locă încă şi acum este în procesă. Földvári Samuel îşi ţinea curtea pete numai din pedepse; vita, care ajungea în curtea lui, nu putea fi liberată fără a fi. Ionulfi Iftim­ei Drăgană din Mintiulă română şi-a şi răsbunată odată asupra lui Föld­vári Samuel, căci trecândă acesta călare peste o holdă a lui, l’a dusă în ogradă­­cu cală cu totă, și nu l’a lăsată pănă nu a plătită o pedepsă de 15 fi. Cam prin anulă 1858 cuprinse Földvári Sá­muel și m­ă drumă, ce duce la Mintiulă românescă cătră o grădină a sa. Ună israelită făcu la Sireagă o moră, în care își băga totă averea. Földvári Jozsef, după ce mara începu să umble, îi tăiă stavilele şi scutură, şi­ lă lipsi astfelă pe jidană de întregă averea. Sub astfelă de împrejurări, ce mai mirare ar fi, decă şi Românii Mogoş­­, morteni s’au aflată îndemnaţi a reîntorce împrumutulă în a miia măsură faţă cu aceşti tirani mici, faţă cu cari şi prove­­dinţa dumnezjeescă şi-a arătată neîndu­­rarea sa, căci Földvári Samuel fiindă necăsătorită şi fără eretil, peri în colera din 1872. Földvári Jozsef după­ ce şi-a ambiţionată pe fiulă său Földvári János, făcându-lă prin corumperi deputată, a nebunită, umbla desbrăcată şi desculţă, pănă ce în urmă a murită, or bunurile dela Chiuza şi Nimigea ung. le-au luată creditorii cu doba. Văduva Földvári Jo­zsef, conte Haller Klara împreună cu Földvári János luară lumea’n capă, dis­­părândă de pe aici. Astfel, astăzii Chiuzenii şi Nimi­­genii unguri şi români potă răsufla mai liberă. Tiranii s’au stinsă cu averea loră cu totă. Românul îi ţine, că averea câş­tigată cu nedreptulă, nu sporesce; aci în adevără s’a împlinită tjliala: „cum a venită aşa s’a dusă.“ Amintescă, că şi pe Pal Ferencz, slujbaşulă Földváresciloru, care efeptuia storsăturile poporului, încă îlă ajunse. Nemesis, lovindu-lă guta, şi nici tră­­iesce, nici mare, ci se năcăjesce, nepu­­tândă vorbi şi umbla. Fapte ca şi acestea, cinstitulă Kadar nu le descopere, ci le face. Câte neade­văruri voră mai fi cu primjendă scrierile lui Kadar, lasă să judece alţii, cari suntă mai competenţi ca mine. Petru Mureşianu­ StreganulO. Reorganisarea judecatoriilora. Proiec­­tul­ de lege pentru reorganisarea jude­­cătoriilor­ se află deja gata în ministe­­rială de justiţie şi, după cum împărtăşesce „Jogi Szemle“, se va presenta dietei încă în tomna ce vine. Proiectul­, de­­venindă lege, va intra în vigoare încă înainte de a se esecuta legea pentru de­­centralizarea tablelor­ regesc!. După acestă proiectă, judecătorii de la Curtă şi de la tablele regesc­ potă să fie apli­caţi şi ca presidenţî de tribunale, se înţelege, numai dacă se învoască la acesta şi pre lângă menţinerea ran­gului şi salariulă ce î lă au. Din proiectă străbate mai departe tendinţa de a ridica nivelulă judecătoriiloră de prima instanţă. Astfel, se are în vedere îmulţirea jude­­cătoriloră cercual! şi reducerea numărului subjudiloră. Preste totă posiţia subjudelui va fi radicală schimbată. La tribunale voră sistemisa adecă posturi de subjudi, dar cu restringerea, că numărulă acestora nu póte să fiă mai mare decâtă a patra parte din judii sistemisaţi la ună tribunală. Instituţiunea juditară de instrucţiune încă va trece prin o reformă radicală. De aci înainte ună notară tînără fără esperienţă nu va mai putea funcţiona ca jude de­­ instrucţia. Spre acestă scopă se va­­ numi anume ună jude de tribunală pentru I timpulă de doi ani cu ună adausă de 200 fl. la salariul­ său. Proiectulă reguleză mai departe şi Gestiunea dreptului de supraveghiere. La curtă şi la tablele reg. I se va introduce instituţiunea senatului presidială, care va ave să se îngrijască de candidare pentru posturile de jude­cătoria şi să sprijinesca pe presidentă în conducerea judecătoriei. Ună pasagiu se­parată se ocupă cu cestiunea controlei, pe care voră avè să o exercite judecă­toriile supreme asupra activităţii judecă­toriilor­ inferiore. De aci încolo cuali­­ficaţiunea judecătorilor­ nu o va mai forma examenulă de jude, ci censura ad­­vocaţială. Pentru ajungerea la ună postă de judecătoră mai înaltă se va pretinde dovedirea unei prabe câştigate pe cariera judiciară ca advocată, procuroră, pro­­fesoră, notară reg. etc. Proectul­ se ocupă mai departe cu cestiunea transferărilor­ şi reguleză disposiţiunile transitorice, care la crearea unei legi atâtă de meri­torice suntă de mare importanţă. * * * Esposiţiă in Aradă. Sâmbăta trecută s’a deschisă esposiţiă industrială şi agri­colă din Aradă prin ministrul­ Baross, care a accentuată în vorbirea sa de des­chidere importanţa oraşului Arad, din punctă de vedere industrială. Industria şi agronomia, cjisc d-lă Baross, suntă trăsurile caracteristice ale armoniei, pe care trebue s’o apărămă din tóate pute­rile ; viitorul­ şi permanenţa nostră a­­târnă dela acesta. Decă ne vomă soi împlini problemele noastre, atunci multe milenii vor­ aduce binecuvântare peste naţiune. După­ ce ministrulă îşi sfirşi vorbirea, musica militară a esecutată câteva piese. Ministrulă Baross apoi a visitată esposiţiă.* * * Societatea pentru fondu de teatru ro­mânii. Comitetulă centrală ală Societăţii, în şedinţa sa din urmă, a constatată, că averea societăţii la începutul­ lui Iulie a fostă: 54,785 fl. 59 cr.; acestă sumă se împarte astfel­: depuneri la institutulă „Albina“ 19,630 fl. 38 cr., acţii de ale „Albinei“ 7800 fl., felurite hârtii de va­­loare 26,876 fl. 66 cr. obligaţiuni private 200 fl., bani gata 278 fl. 55 cr.; dela a­­dunarea generală din urmă, ţinută la Ca­­ransebeşă, fondulă s’a sporită cu 2826 fl. 31 cr. Dintre cei ce au subscrisă în anii primi însă n’au plătită nici acuma, în anulă trecută unulă a plătită carnete în suma de 32 fl * * * Concerte corale. Corală metropoli­tană din Iaşi a dată săptămâna trecută două concerte şi în Sibiiu. Concertulă de Joi a avută ună succesă forte bună. Despre ală doilea concertă, dată Sâm­bătă, n’avemă încă nici o serie. *­­ * Unguri ? Oetimă în „Pester Lloyd“ . In esposiţiă de încheierea anului a aca­demiei de arte din München au fostă distinşi, precum spună estrasele oficiale, Ungurii Aranyossy, Zemplenyi, Laub şi Wellmann cu laudă. Două desemnuri de Laub şi Wellmann au fostă cumpă­rate de academiă. Laub şi Wellmann „Unguri“ ! Năs­­drăvani mai suntă şi cei dela „Pester Lloyd“. * * * Nenorocire. Ni­ se scrie din Teusiu cu data 3 Augustă n.: Juristulă de a­­nulă III Teofilă Ciortea, născută în Pe­­ţelca, în urma unei descărcări involun­tare de puşcă, a fostă omorîtă în 1 Au­gustă n. a. c. pe la 12 ore. Repausatură a fostă ună tînără de cea mai bună spe­ranță. Prin moartea lui tinerii universi­tari români din Cluşiu au perdută pe unulă dintre cei mai buni colegi, pe unulă dintre cei mai sinceri amici. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria vecinică. * * * D-sora Agata Bârsescu părăsesce cu desăvârşire Burgteatrală din Viena, căci direcţiunea i-a propusă ună contractă umilitoră, şi s’a angajată cu condiţiuni strălucite la­­Stadtteatrală din Ham­burg. * Membru al­ Academiei franceze. D-la Dr. Calenderu a fostă alesă membru co­respondentă ală Academiei franceze. * * * Muşcată de câne turbata. Acji dimi­­neţă ună câne turbată a muşcată pe una din fetiţele d-lui parochă Vasile Sfetea de pe Tocile. Cânele a intrată prin mai multe curţi, pănă ce a fostă împuşcată. * * * Detaliarea trenului accelerată dela Predeală Nr. 303, întâmplată la 1 Au­gustă n. diminaţa, la Rákos lângă Pesta, n’a pricinuită nici o nenorocire. Călă­torii au scăpata cu spaima ce le-a cășu­nat’o bagajele, ce le-au căciută pe capă din reţelele cupeurilor­. Vr’o două-trei persoane au fostă uşoră sdrelite. Se face cercetare, pentru a se afla causa deta­­lierii.* * * Mobilisare de probă. Ministrulă sâr­­bescă de răsboiu are intenţiunea să facă în tomna acestui ană o mobilisare de probă a trupelor ei sârbesci. * ie Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Ocna Sibiiului, 22 Iulie v. 1890. Băile sărate dela Ocna-Sibiilui (Vizogna.) Spre medă-nopte, la o depărtare de dece km. de Sibiiu, se află aceste băi, imediată lângă orăşelulă, sau mai bine ma­­rele sată cu acelaşă nume, în drumulă ce duce spre Copşa, unde se face jonc­ţiunea căiloră ferate spre Predelă şi Pesta. Acestă mare sată, care cuprinde peste o miiă case, din cari apróape 700 suntă românesc!, or restulă unguresci, nu de multă fu ridicată din partea gu­vernului la demnitatea de opidă, deşi toţi locuitorii, fără escepţie, se ocupă numai cu lucrarea pământului şi d’abia găsesc.

Next