Gazeta Transilvaniei, august 1890 (Anul 53, nr. 172-195)
1890-08-01 / nr. 172
Braşovu, 31 Iulie st. v. Cu toate obiecţiunile, verbale nu-i vorbă, ridicate de Rusia prin ambasadorul seu din Constantinopolă, d. de Nelidor, şi cu toate protestele Serbiei şi Greciei făcute prin trimişii lor plenipotenţiari din capitala Turciei în contra înfiinţării episcopatului bulgară în Macedonia, Porta a înmânată exarhului bulgară beratele, prin cari se instituescu trei episcopi bulgari în Vesküb, Köprülü şi Ochrida. Faptulă înfiinţării episcopatului bulgară în Macedonia a făcută sânge reu în Rusia, mai alesă după nesuccesulu paşiloru întreprins de ambasadorulă rusă în acesta cestiune. Dar mai multă, a reînviată rivalitatea dintre Serb și Bulgari, care a și provocată înfilele aceste o demonstrațiă în capitala Serbiei în contra Bulgariloră. E vorba de meetingula macedoserbescă, ce s’a ținută în Belgradă. In acestă meetingă s’a accentuată tendinţa Bulgariloru de a desnaţionalisa şi a nimici elementulu serbescu din provinciile turcesc europene, contopindu’lu în elementulă tartaro-bulgară, au fostă numiţi Bulgarii „tiran!“, în contra cărora trebue se lupte Serbii cu risiculu vieţii. S’au mai acusatu autorităţile turcesc!, că persecută elementulu serbescu şi Bulgarii că au făcută pactă cu propagandiştii catolici şi protestanţi. Nu puternu sei, întru câtă aceste acusărî suntă temeinice, pentru că în nici una raportă alăcjiareloră despre decursulă meetingului nu vede să se fi citată vorbitorii fapte, care se adeverescu acusaţiunile ridicate în contra Bulgariloru şi autorităţiloru turcesc!. Deocamdată puternu semnala spirea, ce nî-o împărtăşesce „Pol. Corr.“, că guvernulă serbescă s’a şi adresată cătră Patriarchală ecu-1 menică din Constantinopolu, însăr-1 cinându-lu se numescu episcopser-, besci în Macedonia. Ceea ce da o deosebită însemnătate acestui meetingă, este telegrama ce s’a trimisă Țarului Rusiei, făcendu-se apelă la puternica sa protecțiune. Ce atitudine va lua Rusia în această cestiune, când i se cere ajutorul din partea Serbo-Macedonenilor, invocându-se politica ei tradiţională de a fi „protectarea credinţei şi a ortodoxiei“, e greu de spusă în acestă momentă, dar atâta se poate cuice, că cestiunea acesta va produce negreşită în Rusia ferbere, care ar pute sili pe Ţarulu se iasă din reserva de pănă acum. Scimă din trecută, că Ţarii Rusiei n’au remasă sure]!, când s’a făcută apelă de cătră poporele dela Balcani la protecţia şi ajutorulă loră. De aceea nu trebue se ne prinefii mirarea, că Porta e orecum îngrijată de resultatula finală, la care ar pute duce cestiunea instituirei episcopilor bulgari în Macedonia. Astfel, o telegramă din Constantinopolă ne spune, că îndată după trimiterea berateloră și contrară sfaturiloră ce i le-au dată unele puteri, Porta a adresată la Petersburg o telegramă, motivândă darea beratelor, cu aceea, că cestiunea loră e o cestiune curată internă şi că Porta n’a fostă in-1 fluinţată nici de nota bulgară dela 16 Iunie, nici de tripla alianţă şi de Anglia, ci hotărîrea sa de a le da e anterioră notei bulgare şi de altmintrelea aceste berate au fost cerute altădată chiar de Rusia. Porta esprimă speranţa, că raporturile dintre Rusia şi Turcia nu vor fi turburate din causa aceasta. Deca e adeverată, că Porta a adresată guvernului rusă o asemenea telegramă, atuncî ea a severşită o mare greşălă şi părerea generală în Constantinopolu e, că prin asemenea paşî mai multă îş! strică. Căci decă darea beratelor e o cestiune interioră, nu e nevoiă de a motiva, ori mai binefişă de a se scusa înaintea unei puteri streine de măsurile ce le ia una guvernă în interesulu liniştei şi păcii interne. Scusele Porţii voră încuraja guvernulă din Petersburg şi in locă de bune raporturi se potă nasce încordări, care potă fi fatale pentru pacea şi liniştea, de care e atâta nevoia în Peninsula balcanică. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ Şorecii din Hameln. Originea, nascerea şi aparinţa multora popoare pe scena lumei istorice de comună se vede a fi învălită în oarecare mită, legendă şi poveste. De sigură pentru aceea, că pe acelă timpă de formaţiune în rassă şi giute — seu în stată — oină nefiindu, înţelegemă omă contimporană, care anumită să fi scrisă istoria acelui poporă sau rassă, posteritatea mai dincoce, în lipsa unei istorii de pe acelă timpă, a fostă împinsă a scorni câte și mai câte povești, unele mai absurde ca altele, cu privire la acelă timpă străvechiu. In ăstă punctă de vedere, poporele cele mai de frunte, ce au trăită ori trăiescă — întărescă aserţiunea de mai susă. Grecii, Egiptenii, Galii şi Romanii, — apoi Ruşii, Slavii în genere; Arabii, Turcii ne dau destule fabule şi mituri, când începemă cu studiarea timpului lor o aşa clisă eroică. Nu mai multă, chiar şi originea omului la multe poporă se arată răsfrântă în aşafisele tradiţiuni ori credinţe religiose naţionale. Cum s’a formată omulă, fiă care poporă vechiu s’a cugetată în dreptă să ne spună: în resumată, toate admită nascerea seu originea aceluia dela o Putere preesistentă şi mai perfectă decâtă densulă. Suntă însă acestea lipsite de spiritul fabulei ? Cu ivirea creştinismului au cădută însă acele fabule de creaţiune. Grecii şi Romanii le părăsiră ; ei ca creştini adoptară credinţa în creaţiunea omului după cum o spune Biblia... Aşa cade şi minciuna în faţa adevărului istorică. * Saşii din Ardely, cu venirea loră aici — carea venire nu e din timpurile lui Noe, ci din timpurile forte apropiate ale istoriei lumesci — n’au putută să nu vină aci, fără a nu lăsa să se dică și despre a loră „aparițiune in acestă téra“ o fabulă seu poveste destulă de comică și bizară! Mitulă stă într’aceea, crezându-se adecă, că Saşii au fostă aduşi de cutare Spiritu pe sub pămentă cu cetera (lăuta) din ţările Flandria şi Sacsonia, şi de-odată numai s’au vădută că iesă la ivelă în Transilvania!... Ună poetă germană, cu numele Iuliu Wolff, are o poemă, întitulată: „Der Rattenfänger von Hameln“. (Prindetorul de sireci dela Hameln.) Veţi vedea, cum aceasta poemă tragicomică este o plămădală a fabulei despre poporulă săsescă cu venirea sa aici ! In „Rattenfänger din Hameln“, nu e personificată în fondu decâtă deală națională Odin (Oanh, Wondhank-Dunar) care conduce sufletele în o mare scu deală, ce se închide peste ele, de nu mai potă eşi — după antica credinţă germană. In fluerulă musicantului e personificată puterea seu sborulă morţii, ce’lă tace prin lume; sărecii suntu sufletele muritorilor, deorece pe cum Elinii personificau sufletulă prin vreună fluture, liliacă ori pasăre, ăstă modă personificau Germanii sufletulă prin „ună şprecea. Eroulă acestui poemă ală lui Wolff este ună lăutară, ună artistă, care se privia a ave puterea demonică sau a fostă chiar Demonulă, şi care poporaţîunei i-a făcută multă bine, și i-a făcută multă răa. Intâiu mântui comunitatea de șoreci, dér în urmă îi răpi copii. „Doch nirgends gibt es in Archiv für Forscher was und Finder, Als dass ein Peifer kam und rief Die Ratten und die Kinder“. A fostă déra una lăutară cu spirită, ună talentă musicală şi nimica alta. Şi fantasia poporală l’a făcută pe acesta se sufere multe şi l’a făcută obiectulă legendelor uimitoare. Cercați, ca să vă asigurați cum dau talentele mari destulă materială întru inventarea de fabule şi mituri la deosebite popoare. Ună asemenea mită are fericirea a purta la numele seu şi Musicantulă din Hameln! Adecă poporul ăl’a eternisată în IDI2ST Cestiunea amiéna. Patriarchula ortodoxa armenii Khoran Asikian, în contra căruia au fostă îndreptate demonstraţiile dinfilele trecute în biserica patriarchală din Kum- Kapu, şî-a datu demisiunea în manile marelui viziră Kiamil-paşa. Patriarchula îşi motiveză hotărîrea sa de a demisiona cu aceea, că oţărîrea poporului arménit a ajunsu unu punctu, care’i reduce la zero influinţa sa şi’lă împedecă d’a esercita vr’o autoritate, din care causă el, nu mai poate lua asupră’și nici o responsabilitate. Patriarchula a rugat pe marele vizira să’i presinte Sultanului petiția sa de demissionare, dar marele viziră a cerută patriarchului să schimbe forma petiției, deoarece, cum e compusă în termini de gravamine, nu i-o poate presenta Sultanului. Patriarchula a refusat orice schimbare şi’i trimise vizirului vorbă, că decă nu’i presintă Sultanului cererea sa, va găsi alte mijloace, să i-o înmâneze. Atunci Kiamil-paşa trimise petiţia la palata. Pănă acum nu s’a primită demisiunea patriarchului. Peste totu, cestiunea armână îi pricinuesce Porţii necontenită perplexităţi. Episcopii bulgari în Macedonia. Beratele pentru episcopii bulgari nou instituiţi în Macedonia, cari vor are reşedinţa în Vesküb, Ochrida şi Köprüki, au fost înmânate Exarchului bulgară din partea Porţii, cu tote obiecţiunile făcute de Rusia, Serbia şi Grecia în contra acestei instituiri. Deodată cu seriea acesta despre înmânarea beratelor, se anunţă din capitala bulgară şi demisiunea Patriarchului ecumenică, probabilă că din cauza resolvării cestiunei „Gazeta“ ese în fiăcare cji. jLe omite pe aici iuno-uii'm: Pe unu anu 12 fl., pe sev«lntî 6 fl., P& trei luni 3 fl. Paştii Misia ai străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni IQ franci. Se prenumără la tote oficiale poştale din întru și din afare și la doi. colectori. Atronamentic pentru Braşov: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiula I.: pe unu anü 10 fl., pe ş0SG luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă: Pe unu anü 12 fl. pe ş08G luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Cnu asemplaru cer, v. a.tav 15 bani. Atata abonamentele câtu înserţiunile suntu a se plăti înainte. Xira diii IS, Aia insîratii aia si flPfitib: SBA80V3J, pieței mars fer. 22 9di0..ri rvsiraxioat?' im an primedei. Mft.m«nvipbo nu s* re trimiia I Birourile te asrunm: Bra ovii, pata mare Kr 22 Inse»rate vriei , rimași în Viona &udolfii Moste Halmaiein é folge * 'Otto Maas), enrt Schalek, Alois Brund IM. linkes * .4.Oppenk,J,I)cn- Hilfavfl’in Bu *pr,sta: a. 7. OWibtiger An ori Mezat Schwein .3e*t*at: în Frank?uat:?. L Dwilettin Ham Burg: Ă. Steiner . Frețulu in&erț aniiurfi. o peria garcaonan ri o o oclónA 3 er •• SO cr. Imbra pentru o oliear®. Publi ar? mai des© după t&r.fă şi învoiala. Reel tme pp pachra HI-a i ■ereă iO cv. v. a. cou HO anî Hr. 172. Mercur! 113. Augustu 1810. episcopatului bulgară în Macedonia în favoarea cererei guvernului bulgară, în contra cărei resolvări protestase şi Patriarchulă. „Frontit cătră Franța.“ Sub acestu titlu a apărută în Amsterdam, sub pseudonimulă „ Aldegonde“, o broșură, care e chemată a dovedi, că guvernulu Teriloru de jos, n’ar putea face altceva mai bună, decâtu să se alăture câtă se poate mai curendu la alianța triplă. Pentru alianța cu Germania aduce autorulu următorele motive: Germania e înrudită cu noi, cu poporulă germană ne potrivimă mai multă în năravuri, în caracteră şi în modulă de a privi viaţa, şi multe din cele mai însemnate interese germane mergă paralelă cu ale noastre... A mai mări încă puterea triplei alianţe poate fi numai onorificii pentru Ţările de jos. Poporulă nostru şi guvernulă nostru trebue deci se declare cinstită şi sinceră, fără reservă şi bărbătesce, cu inimă deschisă, că în răsboiul tîcela apropiată vremii se’mpărţimu cu poporulă germană înrudită cu noi suferinţa şi bucuria. Prin acesta primimă garanţiă, că învingendă Europa centrală, independenţa nostra rămâne neatinsă; dar totodată lucrămă la realisarea unui scopă mare, şi anume, la împedecarea unei năvăliri panslaviste în Europa, adecă a năvălirei barbariei în Europa... Mergendă Germania mână’n mână cu Ţările de josă, o altă urmare va fi, că operaţiunile francese trebue să se restrîngă pe teritoriu francesă şi deciderea pe ună câmpă de bătaiă va fi în Franţa nordică ori în Belgia. Atunci e în totă casulă cu neputinţă ca, precum de obiceiu se admite aci, îndată după isbucnirea resboiului să se concentreze o armată francesă în partea estică dela Nordbrabant. In scurtă, prin alianţa nostrâ cursulă evenimentelor, s’ar regula în modă naturală şi forte avantagiosă pentru noi. SCHULEMLEL Procesul de pressă al „Gazetei Transilvaniei“. Directorulă și redactorulă responsabilă ale fetei noastre, Dr. Aurel