Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)
1892-01-28 / nr. 21
! KîîUSâg* a talMlttiMUI* îtMîfâs: tîlRtts m».re fâr 30 ft«w?isî ri xt«&anc«âft ;c.c tn «&*«?&. ÎÂMaUDGl'ipt© sx O. ?}fc FV isimitu! ..iâ**ie oii* wse in ttă-parte c|i im&imte mxa timo-anaarta Ps ’mu anu 12 fi., pe b6u» luci S fl., Pe trei luni 3 ft. Peatra lemânia -si străiastate: Pe mm anu 40 franoi, pe sese lun? 20 franoî, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiel« poştal« din Intru și din atari și la doi. colectori. Abonamentali neatia Brașovă: l a admini.trațiuna, piața mai. Nr. 30, etapiul S. I., peunu anu 10 fl., pe șese luni S .I., pe trei ioni 2 fl. 50 or. Ou dusul« in casă. Pe un& ană 12 fl. pe e4se luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. ÎTnfi «semplaru 5 d, v. u. »CU 15 bani. Atftti abonamentele ofttfi .1 Inseițiunile «țintă a se pl&ti înainte. Biroilî ie aiudvi: fr»;cvi, gj'etfc mare Hr. 30 iasoratm mai primofleft Srt Vinne sktdolfu Mossa BaasensUin é Yalg&r ■;$táe Maas'), ifenik Sthalek, Alois Stemnăl M. Birkes, A. GppeW., J. Dmsrair?; tn BRiapoatm:/. v. g0U- wrpsr Anton Meß»* Eckstein a eritat: «a Frankfurt: 9. L.Danbe;\n Hnmbourg: A. Steiner. fifetuli! ins©rţ2ajDiiora;c «s»i?iâ ga^monda p© o ooAóná 8 ox, și BOCK. ns&bm pentru o publicare. Publicări mai dese dupa tarită ţi învoiala. Apoama p® pajjisxa Hla ,o leneă 10 o.. ▼. a. nov. 80 bani. Hr. 21. Braşovii, Luni, Marţi, 28 Ianuarie (9 Februarie) 1892. CRISĂ. Braşovii, 27 Ianuarie v. încă nu s’a deschisă noua dietă ungurescă şi se şi vorbesce de-o crisă. Nu de-o crisă ministerîo 1 o n 1 /In ooTTO mai mulţii ri o_ r\ X XUllA y Vi VA V V V I IA 41 * (AIA IU lAXVIAj V. V V crisă, prin care trece chiar partida dela putere cu sistemulu ei de guvernare cu totu. Atunci când cabinetul u Szapary s’a decisă a disolva dieta trecută, cu multă înainte de a-i espira mandatulă, amă emisii, că a dată o dovadă de slăbiciune, a arătată că e frică de oposiţiă şi de agitările ei. Aci e mai presusă de orîce îndoială, că amă avută dreptate afirmândă acesta. S’a temută contele Szapary ca nu cumva oposițiunea maghiară, care dobândise în dieta trecută succese vedite prin atitudinea ei obstrucţionistă şi care pe 4* ce merge vedea mărindu-se cerculă aderenţiloră sei în sînulă poporaţiunei, se-i crâscă peste capă. De aceea a voită se-i dea o lovitură oposiţiunei, disolvândă fără de veste dieta şi nelăsându-i timpă de a se pregăti cum se cade pentru lupta electorală. Ei bine, scopulă acesta nu şi l’a ajunsă. Oposiţiunea a eşită în privinţa numerică şi morală multă mai întărită din alegerile, ce s’au terminată cu ziua de alaităerî. E mai multă ca probabilă, că dacă Szapary aştepta se espire mandatulă dietei trecute şi dacă făcea alegerile la vară, n’ar fi avută o majoritate cum are actî. Acâsta înse nu schimbă nimică din seriositatea situaţiunei actuale. In locă se se îmbunătăţâscă, situaţiunea guvernului a devenită multă mai rea şi posomorită. Acâsta o recunoscă acuma şi amicii lui mai independenţi, ca aceia de la „N. P. Journal“. Astă vară a făcută obstrucţiune numai stânga estremă. Apponyiştii au sprijinită guvernul Szapary în cestiunea reformei administrative. Acum înse vor fi tocmai aceştia din urmă în fruntea obstrucţioniştilor. Deja de pe acum anunţă „Pesti XTank»^ nvmann ol ft narfirloi nflfin. ~ * v*b«*-** £----------------~—r ~ nale apponyiste, că cu ocasiunea desbaterei proiectului de adresă, va vorbi fiecare deputată oposiţională. Se vor ţina aşadar în totală 160—170 vorbiri numai din partea oposiţiei şi, dacă vom calcula câte 6 vorbiri lungi pe 4, desbaterea va fi trăgănată cel puţină o lună. După desbaterea adresei va urma desbaterea bugetului. Oposiţiunea, ne spune „P. Napla“, e hotărită de-a împiedeca încuviinţarea bugetului, se înţelege că iată numai prin obstrucţiune. Şi pre când oposiţiunea desfăşură acestă plană de bătaie, în tabera guvernamentală domnesce mare încurcătură şi nemulţămire. Se înmulţescă secesiunile. Pănă acuma doi magnaţi unguri au declarată, că nu voră se mai facă parte din partida guvernului, care trăiesce numai din violenţe şi abusuri. Semnele disoluţiunei se arată în tote părţile şi nu este lucru puţină, dacă încă înainte de întrunirea noului parlamentă ungurescă foi amice guvernului mărturisescă, că situaţiunea s’a complicaţii în defavorulă contelui Szapary. Aceleaşi foi recunosc înse şi mai multă decâtă atâtă. Recunoscu, că domnesce mare zăpăcală în sînulă partidei guvernului, şi că şeful ei, contele Szapary, n’are nici energiă destulă, nici nu se scie orienta! Ca dovadă se citază atitudinea lui în cestiunea alegerei preşedintelui camerei. Partida guvernului a voit se aibă un preşedinte mai rigurosă şi mai cu autoritate ca cum a fostă preşedintele Pechy. Oposiţiunea din contră e pentru alegerea acestuia. După ce a căutată multă vreme, Szapary s’a întorsă arăşi la Pechy şi s’a învoită ca totă elă se fiă preşedinte. Chiar ună magnată din partida guvernului se zice că au4endă acâsta a strigată: „Acâsta este primulă nostru desastru!“ *NTn nni vnmft fî qocrfi nari vnmft ^ . va..« —- ---------* plânge, dacă voră urma și alte desastre și cu ele căderea întregului sistemă de a4î. Căci ori-cine ar urma după Szupary şi ori câtă de mare duşmană ar fi elă desvoltării naţionalităţii nostre, mai reu ca acum nu pute fi. Din crisa, prin care trecea ei regimulă întemeiată de Tisza Kalman, naţionalităţile nemaghiare numai profita potă. Cu câtă mai mare va fi încurcătura în tabera duşmană, cu atâtă mai multă se pote spera în folosul causei drepte a egalei îndreptăţiri naţionale. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ închisorile mele. De Silvio Pellico. Homo de muliere natus, brevi vivens tempore, repletus multis miseriis. Iobi. Am scrisă eu are aceste memorii numai din îndemnală, ca să vorbescă de mine? Dorescă să nu fiă aşa! Incâtă omulă poate să judece despre sine, credă că am avută intenţii mai bune; am fostă condusă de dorinţa, că arâtândă nenorocirile ce-am suferită şi mângâierile, ce chiar şi între cele mai mari lovituri ale sorţii le-am putută gusta, să mângăiu astfel, pe câte ună nenorocită. Am avută de gândă să dau mărturiă despre aceea, că nici chiar sub durata lungiloră mele torturi nu am aflată omenirea atâtă de nedreptă, atâtă de nevrednică de iertare și atâtă de săracă în omeni bravi, pe cum de obiceiu se 4i°e Am voită să îndemnă inimile nobile, să iubescă multă şi să nu urască pe nici ună muritură ; dar să urască fără cruţare prefacerea josnică, dosirea laşă, înşelăciunea şi orice degradare morală; am voită să accentueză din nou ună adevără foarte cunoscută, însă prea adeseori uitată , că adecă religia şi filosofia pretindă de-o potrivă o voinţă energică şi o judecată rece, şi că lipsindă acestea două condiţii, nu esistă nici dreptate, nici demnitate morală; nu esistă princpii solide de vieţă. I. M’au prinsă într’o 4010 Vineri, 20 Oct. 1820 în Milano şi de aici m’au dusă în Santa-Margareta. Erau 3 ore după amicza. In ziua aceea şi în cele urmatore am fostă pusă sub lungi investigaţiuni. Despre acestea însă nu vorbescă. Faţă cu politica procedeză ca şi ampresură, cu care iubita lui tractândă rău, s’a hotărită seriosă s’o părăsescă; lasă deci şi eu politica la o parte şi voiu să vorbescă despre altceva. La 9 ore din sera acelei 4^e de tristă amintire notarală tribunalului m’a predată păzitorului închisorii. Acesta m’a condusă în odaia, ce-mi fu destinată, şi m’a provocată cu urbanitate să-i dau orologiulă, banii şi totă ce am în buzunare, şi după ce m’a încredinţată, că la timpulă său Urăşi le voiu primi, mi-a poftită cu cinste deplină, nópte bună. — „Te rogă aştaptă puţină“, i-am zisă. „Aci încă nu am mâncată nimică; adă-mi ceva.“ — „Numai decâtă, domnule; ospătăria se află în vecini şi vinulă îţi va fi pe plăcere.“ — „N’am obicinuită să beau vină.“ La răspunsulă acesta, domnulă Angiolino mă privi spăriată și se părea că presupune o glumă din parte-mi. Păzitorii dela închisori se înfioreză de prisonierii, cari nu beau vină. — „Dar seriosă, că nu m’am obicinuită să beau.“ — „Regretă, domnule, câci dacă nu vei bea, o să simțesc îndoită singurătatea“.... Când a văzută, că rămână pe lângă hotărârea mea, a eșită și peste o jumătate de oră mi-a adusă mâncare. Am luată câteva bucăți din ea, am beată ună pahară de apă, apoi am rămasă singură. Odaia mea era în parteră și fereastra mi se deschidea spre curte. In jurulă meu nu erau decâtă închisori: de-a drepta, de-a stânga şi în faţă. M’am răzimat şi de ferăstră şi câtă-va vreme am ascultată mersură şi întorsură păzitoriloră şi cântecile turbate ale celoră închişi. Căzuiu pe gânduri. Bună vecă de când zidirea acesta era ună claustru. Ore gândit’au vreodată acele feciore sfinte şi cucernice, cari au locuită aici, că chiliile loră voră răsuna odată, nu de suspine şi de rugăciuni pie, ci de înjurături şi de cântece surugesci; că în ele voră locui câţi traşi împinşi, cari cea mai mare parte suntă osândiţi la muncă silnică, ori la furci. Şi peste ună vecă cine va locui în aceste chilii ? O, câtă de repede trece timpulă, câtă de vecinică este aceasta schimbare pe pământă! Cine se gândesce la acestea, poate oare să fie deprimată din pricina, că noroculă nu-i surîde mai multă, că va fi îngropată în temniţă, ori că-lă ameninţă spân- gurătorea? Eri eramă celă mai fericită dintre muritori; astăzi mă vădă lipsită * CRONICA POLITICĂ» — 27 Ian. (8 Febr.) Spre caracterisarea planurilor» 0posiţiei maghiare pentru viitoarea campaniă parlamentară, servesce ună articulă aici chiarului apponyistă „Pesti Napló“, în care sefi°e între altele: „Crede pre contele Szapary, că desbaterea adresei se va termina în trei 4de ? —Acesta este o sinamăgire. Se va termina ea în trei săptămâni ? — Nu seimit... dar soimi, că datoria oposiției este de a constata nelegala formare a majorităţii guvernului şi abusurile cabinetului Szapary şi ale organelor lui oficiale, pentru ca să vedă fiecare, de la rege pănă la ţărani, şi să se convingă, că guvernula actuală nu e vrednică ca să i se încredinţeze şi mai departe paza constituţiei şi esecutarea legilor...“ — De aceea, orice „Peste Naple“, este de lipsă ca fie-care deputată să vorbescă la desbaterea adresei. In fine mai spune, că oposiţia e decisă de- a nu vota bugetulă ministrului Szapary. Cu ună cuvântă, obstrucţiunea prosperă, ca să se împedece primirea bugetului și să fie silită astfel și guvernul Szapary a se retrage. * Același «fiară publică la rubrica abusurile electorale o declarare a contelui Ernest Bissingen, în care acesta trice, că nu mai poate fi aderentă ală unui sistem de guvernare, care-și radică puterea pe violenţe şi abusuri, şi de aceea declară, că, ele dîn narfirle m. , ---------------------— Gu'vernului. * Multă sânge rău a produsă în sînulă oposiției maghiare ună articulă ală fetei oficioase militare „Armee Blatt“ din Viena, care vorbindă despre alegerile unguresc!,dice între altele: „Acum grupurile oposiţionale au câştigată tărâmă în poporaţiune şi vor fi mai tari în noua dietă. Acestă împrejurare, precum şi esperienţa, că nu poate face legătură cu nici o fracţiune a oposiţiei maghiare, îi arată guvernului şi partidei sale direcţiunea pentru viitorea lui atitudine. Sub guvernă e naturală a se înţelege şi ministerială de răsboiu comună şi acestuia îi adresază fiăoare austriacă cugetătorii şi fiăoare Ungurii leală faţă cu resultatulă alegerilor, admoniţiunea urgentă, nici o concesiune mai multa bechiarismului“. In Germania lumea e agitată prin noua lege şcolară pusă în desbatere în Reichstag. Intragă pressa se ocupă cu proiectulă de lege prusianii. Chiar şi foile liberal-naţionale accentueză cu mare energiă necesitatea de a combate noului proiectă pasă de pasă, căci aşa ,fisa combatere a „ateismului,“ cum s’a esprimată (filele trecute cancelarulă Caprivi, ar fi ună pericolă nu numai pentru şcolele primare, ci şi pentru gimnasii şi universităţi. Afară de acesta în cercurile liberale prusiene nu se speră de lopă, că legea şcolară a comitelui Zedlitz se va modifica în comisiuni conformă dorinţelor loră. E de însemnată, că legea şcolară prusiană inspiră îngrijiri şi faţă cu Alsaţia-Lotaringia, deorece mai târziu s’ar pute încerca de a se introduce şcole confesionale, reformă ce nu le e de locă pe plăcere „liberaliloră“ germani.