Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)
1892-10-14 / nr. 227
Nr S&7—1892 pretorului din Ciacova cu datala 30 Iulie a. c. sub Nr. 4281 pe lângă indigerarea de a o redacta în limba statului, in limba maghiard. Intrevenindu necesitatea de a se schimba terminula adunării deja convocate, comitetulu In interesulu reuniunei a trebuită și a și convocata a doua oră adunarea pe 29 şi 30 Auguste (10 şi 11 Septemvre) facându-se de nou insinuările prescrise şi invitările la susnumitele auotorităţi politice şi şcolare in limba oficială a reuniunei. Din partea oficiului protopretoriale din Ciacova ni s’a rescris iarăşi, că însinuarea adunării se o facemu in limba maghiară. Rescriptulă aceluiaşă oficiu comitetulu reuniunei l’a transpusa, ca şi pe celă dintâiu, Ven. Consistoriu diecesant cu rugarea de a mijloci avisarea despre ţinerea adunării in modul cum va crede de trebuinţă, ca ţinerea aceleia să nu fiă eventual împedecată, de unde ni s’are scrise, că reuniunea satisfacenda disposiţiuniloru din statute, nu este nici îndatorată, nici îndreptăţită de a se abate dela dreptului de folosire a limbei românesci garantată prin § 6 ală art. de lege XLIV din 1868. Injiua de 29 Augusta (10 Septemvre) a. c., cjiua adunării generale, adunându-se in Ciacova uni număra mare de membri învăţători din tote părţile diepesei, precum şi alţi mulţi participători, după sânta liturgiă şi a chiemării duhului sânta, toţi participanţii s’au întrunită în sala destinată pentru ţinerea adunării şi conforme programei publicate, avându a se deschide adunarea, preşedintele reuniunei, domnula Ştefană Velovanu, încunjurata de intrega biroula reuniunei şi în presenţa representantului Consistoriului diecesanti, a asesorului consistoriala luona lonaşa, rosti primele cuvinte de deschidere: „Onorabilă Adunare generală“, după cari protopretorele cercului Ciacova a oprită şi la momentă a disolvată adunarea cu asistinţă numerosă de gendarmi şi în auctură mulţimei presente cu cuvintele: „Nem teljesítették kívánságomat, tehát törvénytelenül jártak el és azért a gyűlés megtartását nem engedem és feloszlatom“. (Nu s’a satisfăcută dorinţei mele, de aceea urmându-se în contra legii nu permite ţinerea adunării şi o disolva.) Aceste cuvinte de oprire şi de disolvare a adunării, preşedintele împărtăşindu-le adunării, a fost întreruptă în vorbire de cătră protopretorii cu ameninţarea, că va interveni imediată cu brachiula. In urmarea acestei ameninţări, preşedintele declara, că reuniunea nu urmăreşte scopuri politice, ci culturale, nu renunţă la drepturile sale statutare sprijinite de lege, pedeza însă brachiului şi Invită număroşii membrii a observa liniştea şi a dovedi, că suntu elemente de ordine, cultură şi civilisaţiune. Insinuânda protestă contra acestui acta violenta, dechiară adunarea de închisă, or membrii părăsescă sala în ordine esemplară. Actulă de oprire şi de disolvare s’a săvârşită in modulă cela mai brutală, comandându-se gendarmiloru, în frunte cu unii oficeru, a umple puşcile, a ameninţa mulţimea cu brachiulu, deca nu va părăsi sala în decursă de 5 minute, ba chiar a se depărta şi din piaţa publică. Concertulă dată în favorula fondului reuniunei, precum şi orândulă comunitală învăţătoriloră s’au pututu ţine numai în presenţa terorisatoare a protoproiorului şi a gendarmiloru armaţi, cari cţiua nóptea au patrolată înaintea ferestriloră şi la uşa salei adunării. In contra acestui acta de violenţă, comitetulu reuniunei în şedinţa sa din 30 Augusta a p., a decisă şi a şi insinuata protesta prin fiscula reuniunei d-lă Coriolanu Brediceanu advocată în Logosă, cerându asecurarea dreptului de folosire a limbei românesci în toate afacerile reuniunei şi tragerea la răspundere a numitului protopretore pentru violarea legii. Totă aşa s’a făcuta arătare V. Consistoriu diecesanu despre oprirea şi disolvarea adunării, rugândă a lua subscutula său reuniunea şi a asepara dreptul de folosire a limbei sale oficiale şi totodată a face paşii de lipsă la locurile competente contra procedurii arbitrare a desnumitului protopretor. Pe când cu părere de rău aduceme acesta la cunoscinţa onoratelor despărţăminte şi a tuturor membrilor reuniunei, conforma condusului luată în şedinţa comitetului, ţinută în Ciacova la 3 Augusta a. c. sub Nr. 3 prot, deodată se dă in cunoscinţă şi aceea, că comitetul reuniunii, considerândă starea materială a învăţătorilor şi spesele, ce le-a avut la adunarea, ce fu oprită, a decisa a nu se mai convoca pentru anulă acesta o altă adunare, ci biroulă şi comitetulă centrala de pănă aci dimpreună cu funcţionarii despărţămintelor, aleşi pe anulu 1891/2 să funcţioneze pănă la proxima adunare generală. Drept aceea se îndrumă onoratele despărţăminte a şi ţine adunările prescrise în statute după o sulă de pănă aci, or P. T. domni membri se îndatoreză a lua parte la acelea, desvoltând o activitate , bărbătescă şi demnă de chemarea nostră învățătorască în cele ce prescrie § 36 din statute, avându în vedere în acelaşi timpă şi cele publicate în perculariula nostru din 10 Noemvre de sub Nr. 121 ex 1891. Mai în special, se îndatoreza membrii învăţători a-şi plăti taxele lor a curente şi restante ori prin cassarii despărţămintelor, ori directe la cassa centrală a reuniunei şi astfelă a-şi împlini datorinţa, din care isvoresce şi dreptul, pentru fiecare membru de a fi părtaşă la folosele adunărilor reuniunei, precum şi la ajutorarea, ce în mai multe pasuri a dovedita reuniunea faţă de membrii învăţători neputincioşi, faţă de văduvele şi orfanii acelora. Din şedinţa comitetului reuniunii învâţâtoriloru ţinute în Ciacova la 30 August, 1892 st. n. Stefiiia Velovanu, Ioana Marcu, preş. reuniunei, primula natală reun în primulurenda contribue la punerea temeliei sigure a deşteptărei şi desvoltărei unui popor,or prin aceasta la asigurarea vieţii şi individualităţii lui naţionale. Dar precum o radă de lumină a soarelui contribue la viaţa şi desvoltarea generală a vietăţilor, astfelă şi bibiotecele şcolare suntu totu atâtea raete binefacetare, suntu totu atâtea mijloace eficace spre deşteptarea şi progresulu nostru culturala şi naţionala. Avisaţi fiindu noi Românii la propriele noastre mijloace de înaintare pe tărâmura culturala, avemO sfânta datoriă faţă de causa culturei noastre românesci, de-a ne crea după putinţă aceste mijloace şi de-a insui din toate puterile a ne îngrădi şi întări înmodesta posiţiune, care—în urma grelelor timpuri, ce străbatema luia mai rămasa, în șooilă. Senatulă scolastică română din comuna Şardă, avându în vedere marele folosit ce-l aducă bibliotecele școlare, și după-ce din propriele sale puteri materiale nu se simte destula de tare pentru înființarea unei asemenea biblioteci, apeleză la liberalitatea şi mărinimia publicului româna de pretutindeni, la autorii cărţilor didactice, instructive, morale şi literare, precum şi la redacţiunile foilor noastre cotidiane şi periodice literare, ca să binevoiască a dărui câte ună exemplare din productele lor literare pe seama înfiinţândei bblioteci şcolare din ŞardO. In deosebi insă apelama la vrednica şi numeroasa inteligenţă din ŞardO, ca la una, care şi-a primită instrucţiunea elementară în acesta şcolu , ca atâta prin contribuiri de cărţi, cât şi prin ajutoare dle bani se premergă cu esemplu întru sprijinirea şi realisarea acestui nobila scopa. Cu acesta ocasiune senatală scolastica din Şardo aduce mulţămita sa fierbinte d-lui Traiana H. Pupu, ca unuia, care prin aceea, că a dăruita 13 cărţi — întreceri didactice, instructive, morale şi literare — a făcuta realisabilă ideea înfiinţăm unei biblioteci şcolare române în comuna nostră. Asemenea aducem căldurose mulţumiri onorabilei redacţiuni afarului nostru „Gazeta Transilvaniei“, care a binevoit a să dea pe seama soţiei noastre numerul de Duminecă ala valorosului nostru organă naționala p */2 au a. Sperânda, că acesta apelu alu nostru va întâmpina la publiculu românu unu sprijina binevoitorii, Suntemu cu deosebită stimă: SardO (p. u. M. Igen), 24 Oot. 1892. In numele senatului scolasticO: Nicolau P. Bota, Gedeanu Radesu, secretaru. preşedinte. er în adunarea din 1 Februarie 1883 s’a alesă actuala președintă. Dela 1872 pănă cătră 1880 reuniunea cam slabă a prosperată, căci deși averea ei se urcase dela 800 fl. la vre-o 2500 fl., aceasta sumă inse era elocată mare parte în locuri dubiose, așa că capitalulă sigură ala ei nu trecea peste 1500 fl. In 1880 s’au introdusă reforme binefacătoare în administrarea passei, or dela 1 Februarie 1883, reuniunea își reguleaza și mai multă activitatea sa, așa că în 9 Septemvre 1886 averea ei ajunsese la 3458 fl. 74 or. La 1886, reuniunea își stabili activitatea sa pe base cu totul solide și corespunctătoare tuturoră formalităților, asigurându-se prosperarea ei pentru decenii înainte. La 11 Iulie 1888, starea passei era 3693 fl. 27 or.; în 2 Iunie 1891—4514 fl. 66 or., er în 21 Aprilie a. c. averea reuniunei ajunsese la 4869 fl. 83 or. Reuniunea țintesce la adunarea unui capitală de 10.000 fl., din ale căruia interese să se ajutoreze școlărițele române din Mediașă și jura. Vedemă așa der? că sub consciențiosa administrare a conducătorilor săi, aceasta Reuniune prospereaza în modă îmbucurătoră și se poate spera, că în curenda își va ajunge scopulă. ------------ Convocare. Prin ordinațiunea înaltului ministeriu de interne reg. ung. de data 14 Iulie 1892. Nr. 48.788 Comitetul reuniunei femeilor române din Brașovu a fostă provocata de a înainta de nou statutele Reuniunei spre aprobare mai înaltă modificându-se anume paragrafii 1 și 8, deorece acești 2 paragraf! n’ară corespunde împrejurarilor actuale. Pe temeiul acestei ordinaţiun! mai înalte s’a convocată o adunare generală estra-ordinară pe ziua de 11/23. c.*) Deoarece înse domnele membre nu s’au întrunită în numerala receruta de statute, adecă în maici.__-----------1...*.* n--------------------------llnctbttCl rt-UOUlULCt, UUUlUubUlU vjuiivoca pentru a doua ora o adunare generală estraordinară pe diua de Luni 19/31 Octomvre a. c., la orele 22 p. m. în sala cea mare din edificiulu şcolelor române. Findu terminulu pentru schimbarea statuteloru stabilită de înaltulu ministeră de interne pe ctiua de 3/15 Noemvre a. c. şi fiindu obiectulu însuşi de cea mai mare importanţă pentru Reuniune, rugama pe Onor. Domne membre se nu lipsesca dela aceasta adunare. Brașovu, 13/25 Octomvre 1892. Agnes Dușoiu, Lazaru Nastasi, președintă, actuara. A p e I a. Sooala este lumina. Precum lumina soarelui dă viață și căldură fâpturiloră de pe pământă, întocmai și soola este, oare *) Convocarea a fostă publicată în nr. dela 9 Octomvre ala fetei nóastre între „Spirile dilei “ Acesta o constatam, rectifîcându observarea, ce s’a făcută în numerula de Dumineca trecută. C-AÄETA TRANSILVANIEI Istoriculu Reuniunei femeilorü române din SMediaşu şi juru. Reuniunea femeilor române din Mediaşu este una din cele mai vechi reuniuni ale nostre. Actuala ei presidentă, d-na Maria Romană, în adunarea generală de astă veră a arătata, în vorbirea sa de deschidere, istoricul acestei reuniuni, din care reproducemă şi noi aci câteva date. Reuniunea s’a înfiinţata în 1868, inscriindu-se 11 membre fundatoare cu taxe de 20 fl., cr alte 106 membre ordinare cu taxa. s.dhb.1— cfb 1 n. 5.0 uniun 8 R r funcționată la începută ca filie a Reuniunei femeilor române din Braşovă. La începută a stată sub presidiulă d-nei Ana Chendi, sub a căreia conducere capitalulă acestei reuniuni filiale s’a sporită în modă îmbucurătoră. In 1 Decemvre 1868, când s’a înființata reuniunea, capitalulă ei era de 220 fl., în 1 Martie 1869 capitalulă se urcase la 498 fl. 11 cr., er în 19 Iulie 1870 ajunsese la 800 fl. Dela aceasta dată, reuniunea, la propunerea d-lui Al. Neagoi, se declară de sine statutare şi în 30 Maiu 1871, reuniunea primesce statute proprii elaborate de d-ră advocată Ionă Popa şi întărite de ministeriula instrucţiunei publice cu data Pesta, 15 Decemvre 1870. Preşedintă a reuniunei s’a ales şi: în adunarea gen. din 13 Octomvre 1872 d na Elena Neagoi; în adunarea din 15 Maiu 1876 s’a alesă pentru a doua oră d-na Ana Chendi; în adunarea din 11 Sept. 1879 d-na Susana Câmpeanu; în Iulie 1882 d-na Alexandrina Gerasima, Pag. 8. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Serviciul biuroului de cor. din Pesta) Budapesta, 25 Octomvre. Asupra crisei ministeriale, despre care se elicea, că s’ar fi iscată deja, seu că este iminentă, de câteva cjile se colporteza cele mai variate faime. Aceste faime suntu cu totulă neîntemeiate. Nici cabinetulu întregii, nici vr’unu membru alu acestuia n’a dimisionatu, sau că are de gându se dimisioneze, deoarece în nici o direcţiune nu este causă de dimisionare. Budapesta, 25 Octomvre. Erî s’au îmbolnăvită alte 20 de persoane de coleră, 5 au murită. Viena, 25 Octomvre. Er! s’a constatată în modă oficială primula casa de coleră asiatică. Viena, 25 Octomvre. Ministrulu Szögyeny plecă în luna lui Noemvre ca ambasadoră la Berlină. Londra, 25 Octomvre. „Daily Telegraph“ anunţă, că Rusia insistă în modă urgentă pentru replătirea sumei de unu milion de ruble, pe care Serbia a împrumutat- o din incidentul aresboiului cu Bulgaria. Berlin, 25 Octomvre. Contabilulu băncei germane, Rittdorf a defraudatu 100,000 mărci. Defraudantulu a fostă arestată. Bruxela, 25 Octomvre. Cassierulă principală ală băncei de depuneri a furată 120,000 franc! şi apoi a fugitu. Praga, 25 Octomvre. Curtea cu juraţi s’a pronunţată negativă în procesulu privitoră la moştenirea contelui Waldstein. In urma acestui verdictu acusaţii a fostu achitaţî. *) Necrologu. Ni se scrie, că d-lă Antoniu Bălibană, preotă în Unimătă, a perdută la 12 n. c. pe micula său fiiu Horia-Coriolanu. — Condolenţele noastre! *) Acesta procesa sensaţionala a durata patru săptămâni. Doi funcţionari administrativi ai decedatului conte Waldstein, cărora acesta li-a testata averea sa nobilă, au fost acusaţi de rudele contelui, că ar fi storşit cu înşelăciune testamentul de la Waldstein. Proprietară: *Dr. Aurel Mureșianu. Rsaactori responsabilă: dregor!« Maior«.