Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)

1892-10-14 / nr. 227

Nr S&7—1892 pretorului din Ciacova cu datala 30 Iulie a. c. sub Nr. 4281 pe lângă indigerarea de a o redacta în limba statului, in limba maghiard. Intrevenindu necesitatea de a se schimba terminula adunării deja convo­cate, comitetulu In interesulu reuniunei a trebuită și a și convocata a doua oră adunarea pe 29 şi 30 Auguste (10 şi 11 Septemvre) facându-se de nou insinuările prescrise şi invitările la susnumitele auo­­torităţi politice şi şcolare in limba ofi­cială a reuniunei. Din partea oficiului protopretoriale din Ciacova ni­ s’a rescris i­arăşi, că în­­sinuarea adunării se o facemu in limba maghiară. Rescriptulă aceluiaşă oficiu comitetulu reuniunei l’a transpusa, ca şi pe celă dintâiu, Ven. Consistoriu diece­­sant cu rugarea de a mijloci avisarea des­pre ţinerea adunării in modul cum va crede de trebuinţă, ca ţinerea aceleia să nu fiă e­­ventual împedecată, de unde ni­ s’are scrise, că reuniunea satisfacenda disposiţiuniloru din statute, nu este nici îndatorată, nici îndreptăţită de a se abate dela drep­tului de folosire a limbei românesci garantată prin § 6 ală art. de lege XLIV din 1868. In­­jiua de 29 Augusta (10 Septem­vre) a. c., cjiua adunării generale, adu­­nându-se in Ciacova uni număra mare de membri învăţători din tote părţile diepesei, precum şi alţi mulţi participă­­tori, după sânta liturgiă şi a chiemării duhului sânta, toţi participanţii s’au în­trunită în sala destinată pentru ţinerea adunării şi conforme programei publicate, avându a se deschide adunarea, preşe­dintele reuniunei, domnula Ştefană Ve­­lovanu, încunjurata de intrega biroula reuniunei şi în presenţa representantului Consistoriului diecesanti, a asesorului con­sistoriala luona lonaşa, rosti primele cu­vinte de deschidere: „Onorabilă Adunare generală“, după cari protopretorele cer­cului Ciacova a oprită şi la momentă a disolvată adunarea cu asistinţă numerosă de gendarmi şi în auctură mulţimei pre­sente cu cuvintele: „Nem teljesítették kívánságomat, tehát törvénytelenül jár­tak el és azért a gyűlés megtartását nem engedem és feloszlatom“. (Nu s’a satis­­făcută dorinţei mele, de aceea urmân­­du-se în contra legii nu permite ţinerea adunării şi o disolva.) Aceste cuvinte de oprire şi de di­­solvare a adunării, preşedintele împărtă­­şindu-le adunării, a fost­ întreruptă în vorbire de cătră protopretorii cu ameninţa­rea, că va interveni imediată cu brachiula. In urmarea acestei ameninţări, pre­şedintele declara, că reuniunea nu ur­­măreşte scopuri politice, ci culturale, nu renunţă la drepturile sale statutare spri­jinite de lege, pedeza însă brachiului şi Invită număroşii membrii a observa li­­­niştea şi a dovedi, că suntu elemente de ordine, cultură şi civilisaţiune. Insinuânda protestă contra acestui acta violenta, dechiară adunarea de închisă, or mem­brii părăsescă sala în ordine esemplară. Actulă de oprire şi de disolvare s’a săvârşită in modulă cela mai brutală, co­­m­andându-se gendarmiloru, în frunte cu unii oficeru, a umple puşcile, a ame­ninţa mulţimea cu brachiulu, deca nu va părăsi sala în decursă de 5 minute, ba chiar a se depărta şi din piaţa pu­blică. Concertulă dată în favorula fondu­lui reuniunei, precum şi orândulă comunit­ală învăţătoriloră s’au pututu ţine nu­mai în presenţa terorisatoare a protoproio­rului şi a gendarmiloru armaţi, cari cţiua nóptea au patrolată înaintea ferestriloră şi la uşa salei adunării. In contra acestui acta de violenţă, comitetulu reuniunei în şedinţa sa din 30 Augusta a p., a decisă şi a şi insi­nuata protesta prin fiscula reuniunei d-lă Coriolanu Brediceanu advocată în Logosă, cerându asecurarea dreptului de folosire a limbei românesci în toate afa­­cerile reuniunei şi tragerea la răspundere a numitului protopretore pentru viola­rea legii. Totă aşa s’a făcuta arătare V. Con­sistoriu diecesanu despre oprirea şi di­­solvarea adunării, rugândă a lua subscu­­tula său reuniunea şi a­­ asepara drep­­tul­ de folosire a limbei sale oficiale şi totodată a face paşii de lipsă la locu­­rile competente contra procedurii arbi­trare a desnumitului protopretor­. Pe când cu părere de rău aduceme acesta la cunoscinţa onoratelor­ despăr­­ţăminte şi a tuturor­ membrilor­ reu­niunei, conforma condusului luată în şe­dinţa comitetului, ţinută în Ciacova la 3 Augusta a. c. sub Nr. 3 prot, deodată se dă in cunoscinţă şi aceea, că comite­­tul­ reuniunii, considerândă starea ma­terială a învăţătorilor­ şi spesele, ce le-a avut­ la adunarea, ce fu oprită, a de­cisa a nu se mai convoca pentru anulă acesta o altă adunare, ci biroulă şi co­­mitetulă centrala de pănă aci dimpreună cu funcţionarii despărţămintelor, aleşi pe anulu 1891/2 să funcţioneze pănă la proxima adunare generală. Drept­ aceea se îndrumă onoratele despărţăminte a şi ţine adunările pres­crise în statute după o sulă de pănă aci, or P. T. domni membri se îndatoreză a lua parte la acelea, desvoltând o activi­tate , bărbătescă şi demnă de chemarea nostră învățătorască în cele ce prescrie § 36 din statute, avându în vedere în acelaşi timpă şi cele publicate în per­­culariula nostru din 10 Noemvre de sub Nr. 121 ex 1891. Mai în special, se în­­datoreza membrii învăţători a-şi plăti taxele lor a curente şi restante ori prin cassarii despărţămintelor­, ori directe la cassa centrală a reuniunei şi astfelă a-şi împlini datorinţa, din care isvoresce şi dreptul, pentru fiecare membru de a fi părtaşă la folosele adunărilor­ reuniunei, precum şi la ajutorarea, ce în mai multe pasuri a dovedita reuniunea faţă de mem­brii învăţători neputincioşi, faţă de vă­duvele şi orfanii acelora. Din şedinţa comitetului reuniunii în­­vâţâtoriloru ţinute în Ciacova la 30 Au­gust, 1892 st. n. Stefiiia Velo­vanu­, Ioana Marcu, preş. reuniunei, primula nat­­ală reun­ în primulu­­renda contribue la pune­rea temeliei sigure a deşteptărei şi des­­voltărei unui popor­,­or prin aceasta la asigurarea vieţii şi individualităţii lui na­ţionale. Dar precum o radă de lumină a soarelui contribue la viaţa şi desvoltarea generală a vietăţilor­, astfelă şi b­i­b­­­i­o­­tecele şcolare suntu totu atâtea raete binefacetare, suntu totu atâtea mij­­loace eficace spre deşteptarea şi progre­­sulu nostru culturala şi naţionala. Avisaţi fiindu noi Românii la pro­­priele noastre mijloace de înaintare pe tă­­râmura culturala, avemO sfânta datoriă faţă de causa culturei noastre românesci, de-a ne crea după putinţă aceste mij­loace şi de-a insui din toate puterile a ne îngrădi şi întări în­­modesta posiţiune, care—în urma grelelor­ timpuri, ce stră­­batema l­ui­a mai rămasa, în șooilă. Senatulă scolastică română din co­muna Şardă, avându în vedere marele folosit ce-l­ aducă bibliotecele școlare, și după-ce din propriele sale puteri ma­teriale nu se simte destula de tare pen­tru înființarea unei asemenea biblioteci, apeleză la liberalitatea şi mărinimia publi­cului româna de pretutindeni, la autorii cărţilor­ didactice, instructive, morale şi literare, precum şi la redacţiunile foilor­ noastre cotidiane şi periodice literare, ca să binevoiască a dărui câte­ ună exem­­plare din productele lor­ literare pe seama înfiinţândei b­blioteci şcolare din ŞardO. In deosebi insă apelama la vrednica şi numeroasa inteligenţă din ŞardO, ca la una, care şi-a primită instrucţiunea ele­mentară în acesta şcolu , ca atâta prin contribuiri de cărţi, cât­ şi prin ajutoare dle bani se premergă cu esemplu întru sprijinirea şi realisarea acestui nobila scopa. Cu acesta ocasiune senatală scolas­tica din Şardo aduce mulţămita sa fier­binte d-lui Traiana H. Pupu, ca u­­nuia, care prin aceea, că a dăruita 13 cărţi — între­ceri didactice, instructive, morale şi literare — a făcuta realisabilă ideea înfiinţăm unei biblioteci şcolare române în comuna nostră. Asemenea aducem­ căldurose mulţumiri onorabilei redacţiuni a­­farului nostru „Gazeta Tran­silvaniei“, care a binevoit a să dea pe seama soţiei noastre numerul­ de Dumi­necă ala valorosului nostru organă na­ționala p */2 au a. Sperânda, că acesta apelu alu nos­tru va întâmpina la publiculu românu unu sprijina binevoitorii, Suntemu cu deosebită stimă: SardO (p. u. M. Igen), 24 Oot. 1892. In numele senatului scolasticO: Nicolau P. Bota, Gedeanu Radesu, secretaru. preşedinte. er în adunarea din 1 Februarie 1883 s’a alesă actuala președintă. Dela 1872 pănă cătră 1880 reuniu­nea cam slabă a prosperată, căci deși averea ei se urcase dela 800 fl. la vre-o 2500 fl., aceasta sumă inse era elocată mare parte în locuri dubiose, așa că ca­­pitalulă sigură ala ei nu trecea peste 1500 fl. In 1880 s’au introdusă reforme binefacătoare în administrarea passei, or dela 1 Februarie 1883, reuniunea își re­­guleaza și mai multă activitatea sa, așa că în 9 Septemvre 1886 averea ei ajun­sese la 3458 fl. 74 or. La 1886, reuniunea își stabili activitatea sa pe base cu to­­tul­ solide și corespunctătoare tuturoră formalităților­, asigurându-se prosperarea ei pentru decenii înainte. La 11 Iulie 1888, starea passei era 3693 fl. 27 or.; în 2 Iunie 1891—4514 fl. 66 or., er în 21 Aprilie a. c. averea reuniunei ajun­sese la 4869 fl. 83 or. Reuniunea țintesce la adunarea unui capitală de 10.000 fl., din ale căruia in­terese să se ajutoreze școlărițele române din Mediașă și jura. Vedemă așa­ der­? că sub consciențiosa administrare a con­­ducătorilor­ săi, aceasta Reuniune pros­­pereaza în modă îmbucurătoră și se poate spera, că în curenda își va ajunge scopulă. ------------­ Convocare. Prin ordinațiunea înaltului mi­­nisteriu de interne reg. ung. de data 14 Iulie 1892. Nr. 48.788 Comitetul­ reuniunei femeilor­ române din Brașovu a fostă pro­­vocata de a înainta de nou sta­tutele Reuniunei spre aprobare mai înaltă modificându-se anume paragrafii 1 și 8, deorece acești 2 paragraf! n’ară corespunde împre­­jurarilor­ actuale. Pe temeiul­ acestei ordinaţiun! mai înalte s’a convocată o adu­nare generală estra-ordinară pe ziua de 11/23­­. c.*) Deoarece înse domnele membre nu s’au întrunită în numerala re­­ceruta de statute, adecă în maic­i.__-----------1...*.* n--------------------------­llnctbttCl rt-UOUlULCt, UUUlUubUlU vjuii­voca pentru a doua ora o adunare generală estraordinară pe diua de Luni 19/31 Octomvre a. c., la orele 2­2 p. m. în sala cea mare din edificiulu şcolelor­ române. Findu terminulu pentru schim­barea statuteloru stabilită de înal­­tulu ministeră de interne pe ctiua de 3/15 Noemvre a. c. şi fiindu obiectulu însuşi de cea mai mare importanţă pentru Reuniune, ru­­gama pe Onor. Domne membre se nu lipsesca dela aceasta adunare. Brașovu, 13/25 Octomvre 1892. Agnes Dușoiu, Lazaru Nastasi, președintă, actuara. A p e I a. Sooala este lumina. Precum lumina soarelui dă viață și căldură fâpturiloră de pe pământă, întocmai și soola este, oare *) Convocarea a fostă publicată în nr. dela 9 Octomvre ala fetei nóastre între „Spirile dilei “ Acesta o constatam, rectifîcându observarea, ce s’a făcută în numerula de Dumineca trecută. C-AÄETA TRANSILVANIEI Istoriculu Reuniunei femeilorü ro­mâne din SM­ediaşu şi juru. Reuniunea femeilor­ române din Mediaşu este una din cele mai vechi reu­niuni ale nostre. Actuala ei presidentă, d-na Maria Romană, în adunarea gene­rală de astă veră a arătata, în vorbirea sa de deschidere, istoricul­ acestei reu­niuni, din care reproducemă şi noi aci câteva date. Reuniunea s’a înfiinţata în 1868, in­­scriindu-se 11 membre fundatoare cu taxe de 20 fl., cr alte 106 membre ordinare cu taxa. s.dhb.1— cfb 1 n. 5.0 uni­un 8 R r funcționată la începută ca filie a Reu­niunei femeilor­ române din Braşovă. La începută a stată sub presidiulă d-nei Ana Chendi, sub a căreia conducere ca­­pitalulă acestei reuniuni filiale s’a sporită în modă îmbucurătoră. In 1 Decemvre 1868, când s’a înființata reuniunea, ca­­pitalulă ei era de 220 fl., în 1 Martie 1869 capitalulă se urcase la 498 fl. 11 cr., er în 19 Iulie 1870 ajunsese la 800 fl. Dela aceasta dată, reuniunea, la pro­punerea d-lui Al. Neagoi, se declară de sine statutare şi în 30 Maiu 1871, reu­niunea primesce statute proprii elaborate de d-ră advocată Ionă Popa şi întărite de ministeriula instrucţiunei publice cu data Pesta, 15 Decemvre 1870. Preşedintă a reuniunei s’a ales şi: în adunarea gen. din 13 Octomvre 1872 d na Elena Neagoi; în adunarea din 15 Maiu 1876 s’a alesă pentru a doua oră d-na Ana Chendi; în adunarea din 11 Sept. 1879 d-na Susana Câmpeanu; în Iulie 1882 d-na Alexandrina Gerasima, Pag. 8. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Serviciul­ biuroului de cor. din Pesta) Budapesta, 25 Octomvre. Asu­pra crisei ministeriale, despre care se elicea, că s’ar fi iscată deja, seu că este iminentă, de câteva cjile se colporteza cele mai variate faime. Aceste faime suntu cu totulă neîntemeiate. Nici cabinetulu întregii, nici vr’unu membru alu acestuia n’a dimisionatu, sau că are de gându se dimisioneze, deoarece în nici o direcţiune nu este causă de dimisionare. Budapesta, 25 Octomvre. Erî s’au îmbolnăvită alte 20 de per­­soane de coleră, 5 au murită. Viena, 25 Octomvre. Er! s’a constatată în modă oficială pri­mula casa de coleră asiatică. Viena, 25 Octomvre. Ministrulu Szögyeny plecă în luna lui Noem­vre ca ambasadoră la Berlină. Londra, 25 Octomvre. „Daily Telegraph“ anunţă, că Rusia in­sistă în modă urgentă pentru re­­plătirea sumei de unu milion­ de ruble, pe care Serbia a împru­mutat- o din incidentul a­resboiului cu Bulgaria. Berlin, 25 Octomvre. Contabi­­lulu băncei germane, Rittdorf a defraudatu 100,000 mărci. Defrau­­dantulu a fostă arestată. Bruxela, 25 Octomvre. Cassie­­rulă principală ală băncei de de­puneri a furată 120,000 franc! şi apoi a fugitu. Praga, 25 Octomvre. Curtea cu juraţi s’a pronunţată negativă în procesulu privitoră la moştenirea contelui Waldstein. In urma aces­tui verdictu acusaţii a fostu achi­­taţî. *) Necrologu. Ni­ se scrie, că d-lă An­­toniu Bălibană, preotă în Unimătă, a perdută la 12 n. c. pe micula său fiiu Horia-Coriolanu. — Condolenţele noastre! *) Acesta procesa sensaţionala a durata patru săptămâni. Doi funcţionari administrativi ai decedatului conte Waldstein, cărora acesta li-a testata averea sa nobilă, au fost­ acusaţi de rudele contelui, că ar fi storşit cu înşelă­ciune testamentul­ de la Waldstein. Proprietară: *Dr. Aurel Mureșianu. Rsaactori responsabilă: dregor!« Maior«.

Next