Gazeta Transilvaniei, decembrie 1892 (Anul 55, nr. 265-289)

1892-12-01 / nr. 265

Pagina 2 în unanimitate ? Nu cumva credu Făgărăşenii, că în comitat. Românii potu urma o politică guvernamentală şi numai faţă de dietă au se stea pe basa programului naţională ? Este prin urmare o rătăcire durerosă, în care au căciutu membrii români din congregaţia de la Făgăraşu, rătăcire care, în casula celu mai bunii pentru denșii, se presentă, ca o amară pâcălitura, ca unu pasă cu totula greșită, care, de nu se voră reculege curendă recunoscendu-șî greșela cu tăriă bărbătăscă, pote avă urmări fatale pentru causa năstră. (IRONICA POLITICA. — 30 Noemvre, piarele diferitelor partide din Austria dispută şi acum asupra luptelor parlamentare ale Cehilor şi Germanilor. Şoima, că cu opasiunea votărei asupra fondului de disposiţiune, Cehii tineri au votată cu stânga germană liberală în contra fondului de disposiţiune, prin ceea ce guvernula contelui Taaffe a fostă pusă în minoritate. Foile Cehiloră bătrâni şi ale marilor proprietari cehi, facă imputări Cehiloră tineri, pentru că aceştia au votată cu stânga germană, dândă prin acesta concursă conducătorului Germanilor liberali, Dr. Plener, de-a câştiga ună nou triumfă asupra contelui Taaffe. Dar şi altefiare vorbescă despre acesta votare. Aşa (fiarula clerioară „Vaterland“, organă ală contelui Hohenwart (f106) că perderea fondului de disposiţiune are pentru guvernă aproape acea însemnătate, ca şi perderea unui portemonnais ală vreunui Rothschild, dar o victorie a partidei lui Plener, şi mai cu sema în momentulă, când aceasta partidă voesce să impună guvernului principiile ei, are pentru naţiunea boemă însemnătatea unei lupte perdute, care trebue să fie simţită de orice politică cugetătoră din acea ţară, unde principiile aceste au produsă destulă durere. Numita faie de 06 apoi, că Cehiloră tineri li-s’a dată atunci o ocasiune favorabilă pentru ca să şi documenteze raporturile loră politice. Ei puteau, după bunulă loră placă, să-și esprime neîncrederea în guvernă, dar totdeodată trebuiau să spună partidei lui Plener, că niciodată nu voră sprijini prin votulă loră o partidă, pe care o privescă ca de cea mai dușmană a loră. Multă vreme va trece până când li se va mai oferi Cehilor tineri o astfelă de favorabilă ocasiune. Ună deputată cehă tânără a motivata acostă votă ala Cehilor, tineri susţinânda, că abţinerea dela votare ar fi fosta tocmai aşa, ca şi când ei ar fi fugita cu eroismul.ţiarula „N. Wiener Tgbl.“ adusese spirea, că deja s’au începută pertractări între Germanii liberali şi Cehii tineri, pentru formarea unei majorități ceho-germane, ziarul „Narodni Listy“ însă desminte aceste solri,frcendo, că sunt nisce minciuni tendențiose. Tota numita fete mai scrie în privința acesta următorele: „Nimenea nu va vedea, ca partida noastra liberală și independentă să se întrunescă la o masă comună cu duşmanii juraţi ai poporului nostru“. Detima în „Carierula Financiara“ din Bucuresci: „Tarifulu nostru autonomii continuă a da rodele cele mai bune. Acesta tarifa, avénda de basă d’a protege pe de o parte o seriă de industrii strinsa legate cu agricultura noastra, er pe de alta, d’a facilita intrarea în ţeră a produselor ţărilor străine, ce nu se potu fabrica la noi şi cari nu potu face nici o concurenţă industriei noastre, era naturala, ca ela să obţiă adesiunea tuturora economiştilora şi să ne pue în posiţiune d’a vedéa politica nostră economică apreciată şi aprobată din ce în ce mai bine. După Englitera, Francia, şi după Francia era că și Italia se declară astăzi gata a ne oferi beneficiulu drepturoră sale de vamă cele mai reduse, in schimbul tarifului nostru autonomă. Acesta este al treilea succes, ce trebue să fnregistram la activula ministrului nostru de esterne d. Al. Lahovari. Trebue să o spunem, încă, că și d. marchisti de Cartopassi, ministrul Italiei la Bucuresci, are partea sa de gloriă în acesta afacere, care e menită a da o largă desvoltare comerciului dintre România şi Italia. După d. conte Tornielli, d. marchisa de Curtopassi este în adevăru ministrulu italiano, care a înțelesa bine interesele Italiei în România, și pe ale României în Italia. Tariful nostru vamala, fiindu uua tarifa care nu geneaza interesele nici unei țări și care face pe toate să-şi păstreze posiţiunile lor, e de sperata, că esemplula Engliterei, ale Franciei şi ale Italiei, va fi urmata şi de celelalte ţări.“ Pressa ruseasca despre Austro- Ungaria. I. De când cu scandalulu Hentzi şi cu nouele crise ministeriale, pressa ruseasca se ocupă forte mulţii cu stările din monarchia nostră. Dămii aici un resumatu din câtevafiare rusesc!. „Moskovskija Vjedomosti11 scrie: In monarchia habsburgică nu numai Germanula, Cehula, Polovula, Ungurula, Rusula şi Românula înţelega în diferite moduri datorinţeie lor cetăţenesci faţă de patria lori, ci fiă-oare din aceste popoare se provocă la o deosebită constituţiune, la o deosebită bullă, ori chiar şi patentă împărătască, prin cari fiă-oare îşi justifică postulatele politice, după cum s’a asociata naţionalitatea sa în ţară. Afară de acesta, Germanulu din Austria de jos, Polonia din Galiţia, Cehulü din Bohemia, ca să nu mai vorbim de Ungurulu din Ungaria, numai elü pe sine se ţine a fi buna patriota şi credinciosa supusa ; se ţine îndreptăţită, ca pe basa unui podice politica speciala să numescă de tradatorii pe vecinul său, care vorbesce altă limbă, decâta a lui, sau care se ţine de altă partidă politică, nu de a lui... In delegaţiuni s’a data pe faţă, c’o putere ne mai aucjită, antagonismul, între aderenţii şi contrarii triplei alianţe, în parlamentul maghiara, afacerea monumentului honvecjitor, şi încununarea statuei lui Hentzi a condusa la unii ataca turbata între aderenţii pactului cu Austria şi între aderenţii deplinei neatârnări a Ungariei. In Boemia, diseusiunile privitore da dreptul a publica ceha, au pricinuita cu totula o nouă formaţiune de partide. Mai multu decât tote acestea, e caracteristica, că părţile beligerante şi-au apărata posiţia lorü în acestă luptă astfela, că şi-au ridicata flamurele patriotismului lora austriaca, maghiara etc. De altfelu e neîndoios, că în cercurile guvernamentale se recunosce în fine lipsa, că monarchia dunareua trebue în oarecare chipa păcjită de cădere şi imbucătăţire. Spre scopula acesta se arată înclinarea de-a se schimba sistemulu politicii esteran şi internă, a cărui aplicare a pausato pănă acum resultate dureroase. Că în ce se esprimă proiectata schimbare, s’ar pute deduce în parte din acela programa ala politicei esterne, pe care contele Kalnoky l’a desvoltat, în ultima şedinţă a delegaţiunilor austroungare. Este adevărata, că tripla alianţă figurezâ în acesta programa, ca basa raporturilor esterne a monarchiei. Insă scopula şi tendinţele alianţei s’au descrisu, ca unele, cari nu se contrariază cu tendinţele şi scopurile acelora state şi puteri, cari au suatu în alianţă, şi s’a mai amintitu, că nu numai e posibila a se susţine raporturi pacluice, ci în deosebi cu Rusia se poate susţinâ o apropiere intimă şi amicală. Decă luămă în considerare, că deputaţii cehi cari au vorbita mai înainte de Kalnoky, au pretinsa hotărîta, ca alianţa austro-germană să se schimbe cu o alianţă austro-rusă, atunci conclusiunile ministrului de esterne ale monarchiei sunta forţe caracteristice şi şi-au primită o deosebită importanţă, mai ales, prin aceea, că îndată a urmată primirea sărbătorescă şi strălucită, ce ’i s’a fâcutO principelui moştenitoră rusescu la Curtea din Viena. Este soluită, că cei mai neîmpăcaţi duşmani ai Rusiei, suntu Ungurii, cari în timpurile din urmă au esercitatu o foarte mare influenţi asupra politicei esterne a monarchiei habsburgice. De aici vine, că pe când delegaţiunile erau încă în Budapesta, a oocruta ministeriula Szapary, care n’a fosta capabilă a ţinea în frâu şovinismula maghiara. Acesta s’ar pare unu presemun, că papula încoronata aia Habsburgilor, nu se gândesce a lua în pre mare atențiune, ca pănă acum, simpatiile supușilora săi din translaithania. Surprincfetoarea întorsături însă o caracteriseză aceea, că la pretensiunile prințului Schwarzenberg, contele Tanfie şi-a întorsi mantaua şi a declarata, că e gata a face looi în cabinetul său unui ministru boema, sensaţiune, şi depa ela oască petindă pa Homer şi pe Pindar, apoi causa e, că vinula sănătosh, sucuia rubiniu şi auriu ala strugurelui nu’ia mai mulţămesoe şi ela are trebuinţă de absinta şi cognaca. Toţi cunosc«m de rosta numele şi chiar şi multe versuri din classicii noştri şi avem topurile lora în bibliotecile noastre; dar când vrem să ne procuram o gustare spirituală, apoi nu întindem mâna noastră după cărţile acestea. Mulţi nu voră să conceda, că literatura eserciteză o influinţă forte mare asupra moralităţii şi nervosităţii unui poporu şifilmea se dispută cestiunea, decă caracterula unei literaturi e causa sau efectula stărei morale a unui poporu. Insă acestă problemă nu va pute fi niciodată deslegată, pentru că nu e corecta pusă. Mai ’nainte de toate literatura e fructura unui pomit, precum îla representă spiritula şi sufletula unui popor şi a pământului din care cresce; după aceea însă ea devine causa altor efecte, cari se asocieză calităţii spirituale şi sufieteşie a poporului, de care se ţine literatura respectivă. (Va urma1) GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 264—1892. SCIRILE piLEl. — 30 Noemvre. Progresulu limbei române in Epira. „Timpulu“ primesce din Epira o corespondenţă, în care se descrie aventura, pe care l’au luata de câtva timpu şcolele româneşci în comunele din Epire. In Somaria funcţionază de multe şcoli românesci, dar acum s’au organisatn în chipe temeinica şi institutorii le-au populata în deajunsu cu elevi. In comunele Avela şi Perivole, Românii au scuturatu de asemenea cu totula jugula culturii grecesci şi au şters, pentru totdeuna ori pe urmă de partida greca în sfinla lora. In biserică de asemenea întraga liturghiă se oficieza în limba română de părintele Riza Esarhu, care îndurase atătea persecuţiuni din partea episcopului din Grebena. Românii din valea Pindului, Bocsa, s’au pusu și ei în anul din urmă cu toţii dinadinsula pe lucru şi, graţiă institutorului loru, unii absolventa ala liceului româna din Monastira, au reuşita să populeze scola română şi să silesca pe dascălula grecii din acea localitate să se mulţămască dânda lecţii numai la cei doi fii şi nepoţi ai săi, în familiă. Cu ocasia ultimului esamenut dela şcolla románescá din Bácsa, s’a putută constata îmbucurătorulO progresă alu culturei românesci şi aci. Acum, săptămâna trecută, au isbutitit şi Românii din Turia (Vlaho-Crania) să măture din comuna lor o şcola grecescá, rémánéndu numai cu şcola în care fiii şi fiicele lor învaţă românesce. Stăruinţele şi mai aiest intrigele, sprigiuite cu bani buni de silegiurile grecesci, suntu mari pentru recâştigarea posiţiilor perdute aci de elenisma. Dar în zadară, căci ele se ciocnesc de resistenţa hotărâtă a Românilor a redeşteptaţi, şi în acelaşi timpa e firescu să se isbeasca şi de puterea publică otomană, împotriva căreia suntu îndreptate deopotrivă uneltirile grecesci. — x — Principele Ferdinande ala României a sosita în 8 Decemvre la Viena, şi în aceeaşi cji a plecata la Siguiariagen. —x — Recursul de nulitate, pe l’a înaintata d-la Dr. Vasilie Lucaciu contra sentinţei tribunalului din Dobriţină, a fosta respinsa de curia reg. din Budapesta şi sentinţa numitului tribunalu a fostă astfel întărită. —x — J:£,,Regele e mâniosa.“ Sub titlula acesta „Budapesti Hírlap“ aduce soirea, că la ordinul Majestăţii Sale monarchului, se va desfiinţa casa de vânătore regală dela Kaposztas-Megyer, deoarece regele Ware de gândit se mai ia parte la vânătorea din apropierea Budapestei. —x — Portretul monarchului nostru. Impăratul va promisa academiei cehe, că-i va face presenta portretulu său. Numita academiă a însărcinata pe pictorulă Zenisek, ca să facă portretula monarohului. M. Sa, după cum se anunță din Viena, s’a presentata îa 8 Decemvre în academia de bele arte, unde a fosta salutata de pictorula Zenisek. Monarchula lup locu pa una fotele din apartamentula pusa la disposiţia pictorului de cătră direcţiunea academiei. Artistula se puse apoi pe lucru. Acesta a fosta a doua pasare, pe care monarchulu i o oferi pictorului. Portretula representă pe M. S. în mărime naturală şi în ornatură ordinului „Velerului de aurfi“. După o oră şi jumătate, monarchul părăsi atelierul. — x— Promovaţi. Ni se scrie, că în 10 Decemvre n. c. au fosta promovaţi, la universitatea din Ciuşiu, d-nii: Teodoră Pascu la gradul I de doctori în medicină, şi Gavrilă Cosma la gradul de doctori în drepturi. —x — Recoltă abundantă. In podlula Hârşova, judeţula Constanţa (România) — spune „ Cuvurbulă“ — recolta păpuşoiului a fostă aşa de abundantă, încât a se crede, că pănă la sărbătorile Crăciunului ea va fi tota neculesă. De asemenea şi recolta orzului şi a meiului a fosta abundantă. Acesta recoltă la mulți dintre săteni a rămasă să se triere la primavéra. Prețurile însă suntu mai multu decât slabe. —x— In contra antisemitismului. Presidiula reuniunei din Viena pentru combaterea antisemitismului, s’a presentato în 8 Deperavre la preşedintele parlamentului austriacn, Smolka, predânda acestuia o petiţiune, în care se cuprindă plângeri în contra pretinselor d escese ale antisemiiţilora. Preşedintele Smolka promise, că va esamina cu deamoruntula cuprinsul petiţiei, accentuând, totdeodată, că ordinea de afaceri esistentă nu-i dă destulă putere, ca să puna frâu espeselor din parlamenta. —x — Oprirea imigrarilora in America. In camera deputaţilora din Washington s’a aşternuta una proiecta de rege, care prevede oprirea desăvîrşitâ a imgrarilora în America, începândă dela 3 Ianuarie 1893. Din comitatul Caraşu-Severinii Lugoşă, 8 Decemvre 1892. Cu mare bucuriă prindă penaşi cu plăcere vă raportez despre Congregaţiunea estra-ordinară a comitatului Carabă-Severin, ţinută în 5 Decemvre a. c.