Gazeta Transilvaniei, decembrie 1892 (Anul 55, nr. 265-289)
1892-12-08 / nr. 271
Pag. 2. Astfel, d-vostră veţi lucra la desvoltarea şi înflorirea scumpei noastre patrii. Incă odată, vă mulţumesc, dorii senatori, pentru bunele urări ce aduceţi Reginei şi Mie, precum şi tinerei părechi, care cu veselie şi nerăbdare aşteptă (ziua când va fi în mijlocul nostru. SCmiLE PILEI. —7 (19) Decemvre. Facultate de medicină in universitatea din Cernăuţi. Luni, Maiestatea Sa monarchuila a primita în audienţă deligaţiunile asociate ale comitetului ţării şi oraşului Cernăuţi, compuse din barouul Nicolae Mustatza, Ant. de Kochanowski şi Wagner, sub conducerea d-lui Iancu Lupulă, mareşale ala ţării, precum şi delegaţiunea universităţii din Cernăuţi condusă de rectorul Dr. Emilian Voiuţchi. Monarchula a ascultata prea graţiosa dorinţele deputaţiunilor şi le-a asigurata, că se va ocupa cu deamenuntul, cu afacerea înfiinţării unei facultăţi de medicină şi se va insui a împlini, în înţelegere cu guvernul, dorinţele universităţii din Cernăuţi. Deputaţiunile s’au presentata şi la d-l. baronu de Gautsch, ministrul de culte şi instrucţiune publică, care a promisa şi ela, că va esamina cu deamenuntula toate momentele hotarítoare în acestă cestiune. —x— Prințulti moștenitorii românii in Anglia. „Times“ din Londra scrie cu privire la sosirea Principelui Moștenitor, la castelul Windsor, reședința reginei Victoria, bunica viitoarei regine a României, urmatoarele: Prinţul şi moştenitoru a ajunsa la castela pe la orele 2, în criua de 10 Decemvre, stila nou. Colonelul Henry Byng, din suita reginei, a primita pe Alteţa sa regală la gară şi l’a însoţita la castela. Ministrulu afacerilor străine lordulu Rosebery, şi ministrulu României d. Plaino, precum şi S. S. episcopul de Rochester au sosit asemenea la castel. La prunciula pe care M. S. Regina l’a data ospeţilor săi au luata parte A. S. Principele Ferdinandă, Ducele şi Ducesa d’Edimburg, fiicele lor, principesele Mana şi Melito, lady Amphul, damă de onoare, d. Keppel din suita ducesei d’Edimburg, ministrulu României d. Plaino, lordula Roseberg, lordula Acton (lordula din suita) şi locotenentula colonela Coandă. Cele l’alte domne şi domni din casa regală au avuta onoarea d’a fi primiţi după prancu în salonu. După pranca a fostu una concerta data de quartetulu anglo-american ou unü programu bine alesü. A doua 4' după acesta pronou de Curte s’a celebrata unu serviciu divinü în capela privată a M. S. Reginei. A oficiata arohiepiscopula de Rochester asistata de cătrâ reverendulu preotu decan dela Windsor. S. Sa a ţînută o predică. După acesta, ministrulu plenipotenţiar români şi lordul Roseberg au plecatu dela castelu. A doua zi Principele de Walles a făcutu o visită M. S. Reginei şi oaspeţilor săi. Pentru aceeaşi zi au fostu invitaţi la castelu sir Gladstone, primulu-ministru al Engliterei, şi d-na Gladstone. — x — Bisericile din România. D la Dr. Cornoiu, directorul serviciului cultelor din ministerul instrucţiunii publice din România, a trimisa la peste şepte mii de biserici din ţeră unii cestionara cu vre-o trei-8pre-zece întrebări privitoare la datele istorice şi archeologice, la personala, la salarii, la mijloacele de intreţiţinere ale fie-cărei biserici, etc. Răspunsurile la aceste cestionare au începută să vie; ele sunt foarte interesante. Vezi de pildă reproduse inscripţii după frontone, unele foarte vechi, D-la Dr. Cornoiu va tipări cam în vreo 16.000 de pagini toate răspunsurile primite nu numai dela preoţii ortodoxi, catolici, dar şi dela rabinii israeliţi, dela imamii turci, dela clericii armeni şi dela păstorii protestanţi. In acastă colosală publicaţiă, archeologula, filologulu şi istoricul, vor găsi isvore nesecate sigure şi nepreţuite pentru studiile lor”. — x — GAZETA TRANSILVANIEI Nr 271—1882. Ciprian Porumbescu. Detima în „Gazeta BucovineiO personă de posiţiune superioră, şi cum se vede, şi de o inimă nobilă de aici din capitală umblă cu ideea ca, din pietate cătră decedatulu compositorui alu frumoasei operete, „Gravi nouu libretulu ei să se traducă în limba germană şi apoi opereta să se representse în teatrulu germana din Cernăuţi. După cum suntem informaţi, acesta domnii ar fi şi faputa părintelui răposatului Ciprian Porumbescu propunerea, ca să-i trimită partitura operetei spre a se consulta cu persoane competente asupra posibilităţii unei traduceri şi ce e mai multă şi mai esenţială, asupra putinţei de a potrivi textulu germană la musica originală a operetei. De altă parte, directorulporului mitropolitană din Mosova, care e totodată şi profesoru la conservatorul de acolo, d-la Smolenski, s’a adresat, cătră părintele lui Ciprian Porumbescu, cu rugarea, să-i trimită toate composiţiunile religiose ale răposatului său fiu spre a le esecuta în Rusia. Părintele lui Ciprian Porumbescu, după cum au simit, s’a declarată gata a satisface fără nici o recompensă ambelor acestora cereri. —x— Fundaţiunea „Eug. Alazü“. Detimi în „Timpulu“ Marţi, 1 Decemvre sera, s’a sfârşită inventariarea averei defunctului colonelă Aloazü. Nu s’a gasit testamentu, ci numai o notiţă în care se indică ca moştenitori ai întregei averi dii E. Brăescu şi Gr. Cozadini. Prin urmare, averea sa va împărţi al-intestate în trei stirpe: 1) Racoviţă, 2) Alcaz, 3) Cozadini, Brăescu şi Scorţescu. Acestă avere se evaluăză la vre-o cece milioane lei, dintre cari şese în moşii şi patru în efecte. După propunerea făcută de d. Gr. Cozadini, s’a redactata următorul acta cu data de 1 Decemvre: „Subsemneţii moştenitori ai defunctului colonela Eug. Aloaz, în vedere, că def. colonela Aloaz fiind răpită de moarte subită n’a apucată să îndeplinescă prin unii testamentu scopurile sale patriotice, ne obligămă a contribui cu cinci la sută din valoarea averei de moştenire a def. colonelu Álcáz, după estimarea ce se va face cu opasiunea împărţelei moştenirei, la crearea unui institutii culturala în Iaşi, care va purta numele de Eug. Aloaz“. D-la Al. Brăescu a fost însărcinată de d-nii G. Racoviţă şi Gr. Cozadini să presinte familiei una proiectă pentru institutură culturală, ce se va crea. —x— Ciangăii la noulu ministru preşedinte. Pilele acestea s’a presentat la ministrulu-preşedinte Weckerle o deputaţiune a coloniştilor Ciangăi. Deputaţiunea fu condusă de deputatul Ugron Gábor, presentânduntr’una voluminosu memoranda noului ministru plângerile Ciangailoru, cari de când au părăsită Bucovina şi s’au aşezată pe „pământulă făgăduinţei“ de pe pustele Ungariei, n’au mai vezuta 40te bune, măcar câ din partea statului li s’au acordata atâtea favoruri. Deputaţiunea a fostă căldurosă primită şi, după cum spună foile unguresci, ministrul-preşedinte a promis, Ciangăiloru, că le va veni în ajutoră, „deoarece causa lor”, ele o consideră ca causă naționaleîu. — Ce ticăloşiă! Decă causa Cianguiloru e „causă naţională“, atunci ajutore-i „naţiunea“, dar nu statulu ! —x— înaintare. Principele moştenitoră româna va fi înaintata cu ocasiunea căsătoriei sale la gradul de maiora şi numita comandanta ala batalionului I. de vânători. —x— Carantina dela Sulina pentru provenienţele din Odesa se va reduce dela 4 la 3 4ile. Asemenea se va reduce şi carantina dela Vârciorova dela 5 la 3 4ile—x— Alegerea episcopului de Romanii. Marele colegiu electorală pentru alegerea episcopului de Romană este convocată pe astăzi. Sinodula este convocata în sesiunea extraordinară pentru Miercuri, 9 Decemvre, spre a desemna trei candidaţi la demnitatea de archiereu în locuia aceluia ce va fi aleşa episcopii. Guvernul română va numi pe unulți din aceștia archiereu, conforma legei. Sinodula trebue să voteze cu bile, succesiva pentru fiă-care candidată. —x— Rambursarea politică a liniei ferate vicinale Sz. S. Georgiu — Csik Szereda s’a făcuta în 131. o. Guvernulu a fostu representata prin una secretară ministeriala. —x— Ambasadorul germana la Petersburg, D. de Schweinitz, — au fost chemată Vineri, la prânză la Gadina de Tarula, care i-a conferită insigurele pu briliante ale ordinului St. Andrei. — x — „România Jună“. Societatea academiă română din Viena „România Jună“ și-a alesă pe anule administrativă 1892/93 urmatorul comitetu: Președinte: Dr. med. Nicolae Comşa; Vice-presedinte: Drd. med. Alesandru Codarcea; Secretariu I: Stud. med. Alesandru Vajda Voevodu; Secretariu II: Stud. med. Corneliu Iovanescu; Gasariu: Drd. med. Tit Liviu Tilea; Controlorii: Drd. med. Eronim Tătară. Bibliotecara: Stud. silv. Ioan Cuporencu. Economii: Drd. med. Ionelă Capşa. —x— Societatea pentru cultura şi literatura română in Bucovina îşi va ţine adunarea generală ordinară Duminecă, în 13 (25) Decemvre o. Intre altele, se va alege vice-preşedintele şi 5 membri ai comitetului , se va discuta totodată şi asupra modificărei statutelor, din care causă membri sunt cu stăruinţă rugaţi de-a participa la acea adunare. — x— Jubileu. Reuniunea maghiară din icon pentru sprijinirea meseriaşilor, îşi va serba la 26 Decemvre no aniversarea de 40 de ani dela înfiinţarea sa. Se va arangia din acesta incidenta o adunare generală festivă în sala Redutei orăşenesei, apoi banchetă, or sala petrecere cu dansă. Alegeri municipale. Sângeorgiu, 14 Dec. n. 1892. Domnule Redactoru ! Astăzi s’a săvârşită aici alegerea membrilor, în comitetulu comitatului Bistrița-Năsăudă. In celea 8 locuri goale s’au alesă 8 Români, între cari și 2 semiguvernamentali, nici una streină. Veți vedea de aici, cumcă Românii s’au purtată forte bine. Cu toate că ziua alegerei s’a făcută cunoscută alegătorilor români numai cu 4file mai nainte, ei totuşi au alergată prin troieni de zăpadă şi prin ploaie, din depărtări de 30 — 40 chilometri. In cercula electorala ala Sângeorgiului, sunt apróape 400 de alegători, din celea 13 comune ale cercului administrative ala Rodnei şi 8 comune româneșci de pe valea Bârgăului. S’au presentatu la alegere vr’o 150 alegători, între cari peste 8O°0 Români. La scrutiniu s’a constatatu, că membri noi români au căpătată câte 137—138 voturi, or streinii 27—28 voturi. Aleși au fostu: Floriană cav. Porcius, Ioană Issipă, Ioană Macaveiu, Pamfiliu Grăpini, Ieronimă Zlăvocă, Ioană Dologa, Anchidim Coindale, (aceştia din urmă preoţi) şi George Vertică. Deosebita bine s’au purtată fraţii Borgoveni, cari nu numai s’au presentatu în numără frumosu, dar au făcutu să nu se străcore între aleşi nici una streină, după cum era programulă originală. Pentru aceea este mare durerea streinilor, văzându-se de-odată daţi în lături. Alegerea a decursă în cea mai bună ordine, fără presiuni, fără coruperi, fără intimidări, şi nici din partea stăpânirei nu s’a văzută astă-dată rîvna aceea, cu oare alte daţi recurge la cele mai mârşave apucături, numai ca să învingă. Pete şefulă administrativă din cerou a crezuta, că va fi destulă, deoa are pe partea sa pe d-nii notari, pe cari îi chemase mai înainte la el, îi încărcase cu bilete litografate şi le dăduse oriinile de lipsă, şi şi-a închipuită, că toţi alegătorii vor merge după ei, dar s’au înşelată. Cei slabi de îngerii au fostu rari; şi ei umblau ca plouaţi, numai ca să umble. Peste totu luată, notarii noştri, întru câtă cu mici escepţiuni sunt. Români şi omeni cinstiţi, se bucură de stima şi încrederea nostră, dar când şovăescă, când se încercă a ne seduce — cum durere, facu adese — atunci nu mai dămă pe ei nimica ; îi suferimu, că n’avemu încătrău, dar nu cu dragă. La alegerea de astăzi au pututu vede câtu suntemu de bine organisaţi, câtă ne stă de frumosu şi pe isprăvi bune amu pute face, când nu și-ar vârî coada intre noi, ca să ne împartă. Se svonesce, că „patrioții“, după acesta desastru, voru lucra să se passeze alegerea. Motive n’au ca’n palmă, dar creda, că pentru ei toate se potă face. Decă va fi să fiă, atunci: Români, tată așa!!... La timp. Vă voiu scrie despre acesta. Vă scriu obiectivă şi purula adeveri; ori ce veţi ceti prin foi maghiaroovreesol — altcum — nu credeţi. Pănă a nu încheia, am să mai însemna, că alegătorii români înainte de alegere au avută o conferinţă confidenţială, în care Păr. Gerasima Domide li-a făcută cunoscută, că s’a constituit în Bistriţa uni subcomitetu ala partidului naţională româna, care s’a insinuată la comitele supremă, s’a pusă în înţelegere cu corifeii partidului naţională săsescu, şi are menirea a ocroti interesele naţionale române din ţinutulă acesta, etc. S’a decretată și cu acestă ocasiune: solidaritate! S’a statoritit lista membrilor de aleșii etc. Unii alegătorii. Budapesta 5 (17) Dec. 1892. (Coresp. „Gaz. Trans.“) Suntem în prejma sărbătorilor şi Crăciunului și ale Anului nou. Toate popoarele creștine de pe rotogoliil pământului se pregătescă a le întâmpina în vestminte nouă, având şi cei mai mulţi în inima lor dorinţa de a începe şi o vieţă nouă.Numai Maghiarii, fraţii de cruce ai poporului „alesă“, şi ca şi ei patriotică, voescu să între în privazul anului viitor, cu aceleaşi tendinţe periculose, în aceleaşi haine strimte şi mohorîte. Dar cu câte vor persista ei mai multă în orbele lor inştiinţe, cu atâtă situaţiunea poliglotului stată ungară va deveni mai încordată. Oposiţia din parlamentă îngrijesce pentru ca să fie mai vie şi tota mai mare acastă încordare, or pe guvernamentali îi înteţesce la înaintare pe terenulu patentatului naţionalismă maghiară. In astfel de împrejurări, guvernulu Weckerle stă aşa de tare, încăt peste nópte poate să fie răsturnată. Nu’i dă nimeni pe aici o durată mai lunară, cu totă pretinsula democratismu, ce şi-l’a luată ca etichetă noulu ministru-președinte. Avem cele mai bune prospecte, ca în curend, să avem o nouă crisă ministerială, or anul, viitoru va asista la priveliștea de nouă și poate ne mai văzute părueli parlamentare. Pressa și junimea maghiară prepară terenul, pentru aceste cu ma zelu demnă de o causă mai bună. Ei semănă vântulu.... In Februarie anulă viitoru, studenţii universitari maghiari îşi vor ţine conerresul din şovinistula oraşă Dobriţina. Cu ocasiunea acelui congres, aveau de gândit să se ocupe cu „Replica“ studenţilor români şi să răspundă la ea. Adevărurile din „Replică“ însă nu se pot.