Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)
1893-01-15 / nr. 10
Nr. 10—Ibi-3 eamineze actele privitoare la Herz şi Arton. Advocatulă Barboux, ’şi continua pledoaria 68. Dânsul, afirma, că cheltuc- Iile pentru scopul de publicaţiuni în «fiare nu formezâ casă de înşelăciune. Ministrul preşedinte Ribot declară, că republica va eşi învingâtâre din scandalulu Panama. Guvernulă nu se gândesce la aceea, ca se diselve camera înainte de timpu. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Feiurdă, Ian. 1893.*) Onorată Redacţiune! După ce în mnule 281 din an. tr. ală preţuitei „Gazete“, prea on. d-na Ioană László, protopopulu Cluşiului, aduce în discusiune publică şi neînsemnata mea personă, responcenda la corespondenţa subscrisă de „Alfa“ şi publicată în multi 262 ală suslăudatei noastre „Gazete“, deşi afacerile numeroase, oficioase şi private, cu cari sunt copleşiţii, nu-mi prea lasă timpii de a coresponda prin fiarele noastre, acum în interesul adevărului me simtu obligată a da urmatoarele desluşiri, pe cari Vă rog, Onorată Redacţiune, să aveţi bunătate a le publica: Tractula protopopescu gr. cat. ale Cluşiului îşi are fondurile sale, întemeiate de magnif. dnn G. Popa, fosta protopope în Cluşiu, cu concursulu antecesorului meu notare tract. B. Podoba, a răposatului meu părinte D. Cosma, a răposatului parochii din Feneşiu, N. Pope şi ale tuturorfl preoţilor tractuali de pe acele timpuri. Fondurile sunt : Fondulu cultului tractualâ, cu menire de a ajuta bisericile, şcolele şi preoţii miseri; Fondulu de înmormântare aici preoţiloră tractuali, cu menire de a se ajuta familiile orfane cu opasiunea inmormentărei preoţiloră ; Fondulu docenţiioră, cu menire de a se ajuta învăţătorii miseri şi orfanii lorii; Fondule cultului şi fondulu de înmormântare ’şi au statutele lore aprobate de Ven. constistoriu metrop. din Biaşiu. învăţătorii işi au statutele lore aprobate de ministeriu. Când s’au făcută statutele fondului cultului, n’am avuto onoare de a fi preotui In tractul Cluşiului, prin urmare cu statutele acestui fondu nu m’am ocupatu, și de aci a venito, că în sinodula din 12 Noemvre 1891, la indemnulu P. On. D. Protopopii, am propusă se i se voteze 20 fi. pe seama cancelariei, după ce totă la stăruința JD. sale s’au redusă la jumetate ajutorele dela școlele din Mâcicașulă ing., Sucăgă și Tiurea. Convingendu-mă însă după sinodo, că suma de 20 fis’a votată contra statutelor, apoi din gura confratelui preotu din Suciago, aflândO, că soția română de acolo fără de ajutorulu vntregii va fi periclitată, în sinodula din Martie 1892 am părtinită cu totă puterea cuventului decisiunea P. Ven. Consist. Metrop., care a passata condusulu nostru referitorii la cei 20 fi., er pentru sodle l’a facuta respunctetore pe P. Du. D nu Protopopii. N’am răsbitit însă, am rămasă în minoritate. Atunci, la 4—5 cjile după sinodii, am apelată la P. Ven. Consist. Metrop și P. On. D-sale i-am srcisă și Vam rugată, să ne ținemă de statute, la care casă se priveascu recursulă meu de retrasă. P. On. D-sa nici acum nu m’a ascultată, ci a vrută formalii să mă depună din notariatul tractului, punându la ordinea fiilei alegerea de notară tractuală și provocăndu preoţii în trei rânduri se şi alegă notară; fraţii preoţi, după cum şi eu am aucjitit terorisaţi fundă, nu s’au învoită la acesta. Că eu, seu P. On. D-sa a avută dreptate, arată resultatulă. Şcola din Suciagă e nimicită. O şcolă ridicată cu mari jertfe din partea poporului, şi susţinuta ca în dinţi din partea tractului e spre aprinere. „Ellenzék“ din 30 Dec. n. 1892, atrage atenţiunea inspectorului şcolastică r., însinuându-o ca „şcolă de rosă“ unde „unii feciorii din Gilău, care şi elă abia spre ceti, întunecă crâncenă băieţii sărmanilor, delăsaţi locuitori valaohi, după ce învăţătorulă cualificată, sistându i-se salaruilfi din fondul tractului, a luată lumea’n capi.“ De aceste m’am temută, când în sinodulă din Martie a. c. am susţinuto atâtă de multă causa acestei şcole. Respuncietatea zace acum singură pe umerii Prea On. D-nă Protopope. Părerea mea şi acuma e, şi va fi: Să observămă statutele votate şi făcute de cei ce au înfiinţată fondurile, şi să ne intuim a îmulţi pe toate căile oneste posibile aceste fonduri cu menire atâtă de sublimă. Ei pentru cancelaria protopopască să înfiinţfimă mă fondă cu menire specială, la care va contribui fiăcare preotu după puterile sale. Deorece, după sforţări nenumărate, n’am pututu răsbi ca învăţătorii să-şi lipască fondul de fondula tractului, să li lă lăsămă să şi le administreze ei fără tutela nostra, căci ei şi l’au înfiinţată şi de la ei nu voiescu a ni lu da, cu puterea nu le putemu lua dela ei, nici nu avemu drepte a ne impune de administratorii averei loră, contra voinţei lor. Din parte-mi asigurezu pe d-lu protopopii, de bunăvoinţa mea şi de ajutorulă meu modestii, când va avéa lipsă; der statutele voiste şi primite şi de repausatulă meu părinte, pare multă a asudată pentru fondulu acela, le voiu apăra totdeauna îndemnată fiindă la acésta şi de pietatea acelora, cari acuma nu mai suntă în viaţă. Când nu voiu puté răsbi, voiu abejipe de notariatula tractului fără de a aştepta să fiu depusă din partea superiorilor mei. Angustina Cosma, parochulă Feiurdului. *) Intârdiată din causa lipsei de spaţiu. — Red. . •. .. F7 ff. rZ't'tfr ' «*V A Viriliştii români din comitate. Amt) primitu și lista viriliştilor români din comitatulă Caraşu, Severină. In acesta comitatu se află 300 de virilişti ordinari şi vre-o 48 suplenţi. Dintre Români, locul primit între virilişti îlă ocupă d-lă Zero Mocsonyi, proprietară în Bulciu (al 2-lea între viriliştii din comitatu) cu 4628 fi. 84 cr. dare. Urméza apoi succesivă: P. S. Sa Dr. Victoră Mihály, episcopa în Lugoş, cu 3562 fi. dare (al 3-lea între viriliştii din comitate); Alexandru Mocsonyi, proprietară în Capolnaşă, cu 1597 fi. 81 cr. (al 8-lea între virilişti); Pavelă Todorescu, proprietara în Olosiga (Ollosâg) cu 1069 fi. 10 cr.; Mihaiu Beşianu, notare publică în Lugoşă cu 992 fl. 3 cr.; Florea Dinu, proprietară în Olosiga cu 979 fl. 93 cr.; Dr. Stefana Braioru, advocată în Lugoşă cu 882 fl. 58 cr.; Const. Radulescu, advocată în Lugoşă, cu 822 fl. 62 cr.; Coriolană Drediceanu, advocată în Lugoşă cu 581 fl. 78 cr. Apoi cu mai puţină de 500 fl.: Mihaiu Baiaşu, proprietară în Orşova; Teodoră Vasa, proprietară în Orşova; Ioană Budinţianu, advocată în Bocşa; Nic. Prosteanu, subprocuroră în Lugoşă ; Dr. Aurelă Maniu, notară publică în Oraviţa ; Vasiliu Fogarasi, proto pretoră în Saoulă; Titu Hafigă, advocată în Lugoşă ; Toma Galetariu, proprietară în Ţela; P. S. Sa Nicolae Popea, Episcopii în Caransebeşă (cu 357 fl. 13 cr. daterală 80 lea între viriliştii din comitate) ; Timoteu Achimescu, proprietară în Cacova; Simionă Stoianoviciu şi Ştefană Stoianoviciu, proprietară în Crevesteme ; Toma Stancu, comerciantă în Cacova; Dr. Georgiu Popoviciu, protopopă în LugoşO. Tormeză cei cu dare mai mică de 300 fl., anume: Nic. Borlovanu, preoti în Jidovar; Cristiană Patesianu, măcelară în Reşiţa; Ştefană Bercianu brutara în LugoşO ; Ioană Marcu, proprietară în Lugoşă ; Ios. Tămaşelă, preotu în Vraniu; Const. Popoviciu, învâţătură în Jidovar ; Iuliu Petrică, advocată în Bocşa; Nic. Serdanu, propriet. în Fagetă; Floriană Biro, preotu în Herendeşti; lona Cudariu, proprietară, Mateiu Ignea preotu, Lazară Barbu cârnătară, Georgiu Martinescu, advocată, —toil din Lugoşă; A. Rush, comerciantă în Nadraga ; Ladislau Popă, jude în Lugoşă; Nic. Munteanu, propriet. în LugoşO; Const. Surălescu, economă în Remetea lungă; George Velceanu, arendatorii de regale în Lugoş. Cu dare mai mică de 200 fi sunt următorii: Fabiu Rezei, advocată în Lugoşă; Vas. Popoviciu, preotu în Valea Paia; Elcă Trăilă, advocată în Oraviţa; Partenie Pesteanu, preotu în Lugoşă; Lazară Lungu, proprietară în Jidovana; Dr. Iacobă Maioră, medică în Lugoşă ; Ioană Popoviciu, atelieră în Mehadia; Ienarie Chiticeanu, comerciantă în Mehadia ; Georgiu Spetariu, Intreprincjetore în Jupanecă ; Pavelă Lazară, comerciantă în Mercina; Stef. Moldovanu, preposit în Lugoș ; losifa Bontila, propriet. în Daleo; Dem. Rusu, protopopă în Ticvaniu-mare; Sini Viţianu, comerc. în Slatina; Vasiliu Iorga, timaru in Lugoşa; I. Paşcanu, preotu in Cnciova ; G. Albulescu, economii în Cliciova ; Nic. Grecu, propriet. în Lugoşă; Ioană Madincea, canonică în Lugoşă; Al. Valuţianu, atelieră în Şasea ; Pavelă Rusu, preotu în Vraniu; Nic. Bircescu, preotu în Lugoşă; Tanasie Murariu, propriet. în Lugosă; Nic. Popescu, preotu în Rafka; Adamă Groza, preotu în Costelulă-mare; Vas. Leza, econoimă în Tiovaniulă-mare; G. Civau, economă în Mircovaciu; Iacobă Pornea, propriet. in Iersigă ; G. Stanca, economă în Tiovaniu-mare; Vasiliu Grozavă, propriet. în Orşova; Nic. Bruia, ecou. în Ticvaniu-mare ; Tanasie Dogariu, propriet. în Lugoşă; Vasilie lorga, preote in Slatina (cu 150 fl. 30 cr. dare). Membri sapienţi: Dr. P. Avramescu, protonotară tit. în Lugoşă; L. Simonescu, propriet. şi preş. la sediia orf. în Lugoşă; G. Crăciună, propr. in Lugoşă ; Sofr. Pascu, preotu în Tiovaniu marei; Isaia Popoviciu, preotu în Silha; P. Ursulescu, econ. în Jupanu ; G. Stanu, corn. în Gornia; Martina Pincu, preotă în Cacova ; P. Călciănariu, advocată în Orşova ; Const. Buna, propr. în Lugoşă ; Nic. Posta, propriet. în Caransebeşă; I. Micită, comero. în Vraniu; G. Stoianovici, comero. în Moldova-nouă; Vas. Vodă, preotă în Boldarfi ; Rom. Popoviciu, preotă Tiovaniu mică ; Teod. Crăciunu, propriet. în Lugoşă (cu 134 fl. 54 pr. dare). Cu totul ei se află în acestă comitate 74 viiliştî români ordinari şi 16 suplenţi Rugomi a ni se trimite şi listele viriliştilor români din comitatele nepublicate pănă acum, pentru ca la urmă sâ putem face ună resumată câtă mai completă ală tuturoră viriliştiloră români din Transilvania şi Ungaria. ULTIME SCIRI. Belgrádia, 25 Ianuarie. Sinodul a data aefi binecuvântarea asupra împacărei între părinţii regelui şi a declarat, din nou, că căsătoria dintre Milano şi Natalia este validă. Asupra regenţei şi a guvernului a făcută o penibilă impreună împrejurarea, că Milano n’a aflat ca de necesară a le cere sfatulu cu privire la împăcare, precum nici nu i-a încunosciințată despre actula împăcărei. — Ofițerii armatei au ales- o comisiune, care va avèa menirea a preda regelui Alexandru unu cadou din incidentul jubileului proclamărei sale de rege. * Belgradi, 25 Ianuarie. Regele Alexandru va cerceta cailele acestea pe părinţii săi şi-i va învita să vină în Belgradul. Valence, 25. Ianuarie. In Viterbo şi împrejurime au fostu arestate 15 persoane, între cari primari orăşenesc! şi notar! comunal!, cari P&rimti 3. au fostă părtaşi în devastările unoră tâlhar! jeluitor!. Viena, 25 Ianuarie. Firma Singer a arsă astă sără totala. Paguba e de 80.000 fl. DIVERSE. Unu prorocii. Puţini ştiu, de sigură, că şi - acestă vocii ală necredinţei, în care trăimă, mai suntă ţâri europene cari au proroci. Celă puţină 4'arel® ruseşti re dau veste despre unulă. Este ună orecare părinte Ioană, din Cronstadt. Cele mai neînsemnate vorbe ale acestui preotă suntă considerate ca nisce oracole. De aceea a şi fostă mare emoţiunea când s’a răspândită svonulă, că sfântulă bărbată a prorocită pentru 1893 ună mare râsboiă, încare Rusia ar fi se portja Polonia, Basarabia, guvernamentului Caionului şi provinciile baltice. Părintele Ioană aprectută de cuviinţă se scriejricului „Novoie Vremia“ pentru a desminţi aceste svonuri, şi liniştea a reintrată în spirite. Unu manuscrisu preţiosii. Guvernul danesă va trimite la esposiţia din Chicago ună manuscrisa foarte preţiosă. E vorba de o parte dela 1470, scrisă pe piele de pâne. In ea se află o mulţime de tradiţiuni populare danese şi normandese. Intre altele, se află şi deserierea descoperirei Labradorului de cătră Viking Leif, la 986. Adecă — în urrpa acestui manuscrisu, nemuritorulă Columba descoperită America a treia cji după scripturi, vrea să efica după 506 ani. Guvernulă americană ține forte mult ca manuscriptură acesta să fiă depusă la Chicago. Din causa aceasta au avută locă schimbări îndelungate de note între Waschington şi Copenhaga. Pentru transportarea acestui manuscrisă preţiosă va veni în capitala Danemarcei o corabiă de resboiu americană. Şi în totă timpul transportului manuscrisulă va fi supravegheată de ună profesoră univesitară danesă, care va fi plătită de guvernulă americane. La Chicago manuscrisulă va fi depusă într’ună mare chioşcă de cristale, care costă 100.000 de fr. Choscula va fi păzită de o companiă de soldaţi. Se asigură, că guvernulă americană a oferită celui danesă, pentru manuscrisul acesta, 12 milioane de fr., dar Danemarca nu a voită seala veniră. Nou abonamente la. Cu 1 Ianuarie st. v. se deschide nou abonamente, la care invitămik pe toți amicii și siprijinitorii faiei noatre. Prețul abonamentuluii Pentru Austro-Ungarial lina. a,bi.-lă...................................12 flpe șase-cua.i .............................. 6 fl.. pe trei luaai .............................. 3 fl.. Pentru România și străinătate: p© -a.ni.-S. a.m.-S. ..... -3,0 frarrcx pe șese la.n.51....................20 „ . pe trei l uiaart .. . . . io „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu anii ...................................................2 fr. pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe unu anii . ....... 8 franci pe şese lunî. ....... 4 „ Abonarea se poate face mai uşoru prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. , 1111 " I " ■■ I " I Proprietari Ilr. Aurel I Mureşianu. Riadom reSPOOSa Mlil'. CS-refor lui Tăiatoru.