Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)

1893-01-15 / nr. 10

Nr. 10—Ibi-3 eamineze actele privitoare la Herz şi Arton. Advocatulă Barboux, ’şi continua pledoaria 68. Dânsul, afirma, că cheltuc- Iile pentru scopul­ de publicaţiuni în «fiare nu formezâ casă de înşelăciune. Ministrul­ preşedinte Ribot declară, că republica va eşi învingâtâre din scanda­­lulu Panama. Guvernulă nu se gândesce la aceea, ca se diselve camera înainte de timpu. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Feiurdă, Ian. 1893.*) Onorată Redacţiune! După ce în mnule 281 din an. tr. ală preţuitei „Ga­zete“, prea on. d-na Ioană László, pro­­topopulu Cluşiului, aduce în discusiune publică şi neînsemnata mea personă, res­­ponc­enda la corespondenţa subscrisă de „Alfa“ şi publicată în m­ulti 262 ală sus­­lăudatei noastre „Gazete“, deşi afacerile numeroase, oficioase şi private, cu cari sunt copleşiţii, nu-mi prea lasă timpii de a coresponda prin fiarele noastre, acum în interesul­ adevărului me simtu obligată a da urmatoarele desluşiri, pe cari Vă rog­, Onorată Redacţiune, să aveţi bunătate a le publica: Tractula protopopescu gr. cat. ale Cluşiului îşi are fondurile sale, înteme­iate de magnif. d­nn G. Popa, fosta pro­­topope în Cluşiu, cu concursulu antece­sorului meu notare tract. B. Podoba, a răposatului meu părinte D. Cosma, a ră­posatului parochii din Feneşiu, N. Pope şi ale tuturorfl preoţilor­ tractuali de pe acele timpuri. Fondurile sunt­ : Fondulu cultului tractualâ, cu menire de a ajuta bisericile, şcolele şi preoţii miseri; Fon­dulu de înmormântare aici preoţiloră trac­­tuali, cu menire de a se ajuta familiile orfane cu opasiunea inmormentărei preo­ţiloră ; Fondulu docenţiioră, cu menire de a se ajuta învăţătorii miseri şi or­fanii lorii; Fondule cultului şi fondulu de în­mormântare ’şi au statutele lore apro­bate de Ven. constistoriu metrop. din Biaşiu. învăţătorii işi au statutele lore aprobate de ministeriu. Când s’au făcută statutele fondului cultului, n’am avuto onoare de a fi preotui In tractul­ Cluşiului, prin urmare cu sta­tutele acestui fondu nu m’am ocupatu, și de aci a venito, că în sinodula din 12 Noemvre 1891, la indemnulu P. On. D. Protopopii, am propusă se i se voteze 20 fi. pe seama cancelariei, după ce totă la stă­ruința JD. sale s’au redusă la jumetate aju­torele dela școlele din Mâcicașulă ing., Suc­ăgă și Tiurea. Convingendu-mă însă după sinodo, că suma de 20 fi­­s’a vo­tată contra statutelor­, apoi din gura confratelui preotu din Suciago, aflândO, că soția română de acolo fără de aju­­torulu vntregii va fi periclitată, în sino­dula din Martie 1892 am părtinită cu totă puterea cuventului decisiunea P. Ven. Consist. Metrop., care a passata cond­usulu nostru referitorii la cei 20 fi., er pentru sodle l’a facuta respunctetore pe P. Du. D nu Protopopii. N’am răs­­bitit însă, am rămasă în minoritate. Atunci, la 4—5 cjile după sinodii, am apelată la P. Ven. Consist. Metrop și P. On. D-sale i-am srcisă și Vam ru­gată, să ne ținemă de statute, la care casă se priveascu recursulă meu de retrasă. P. On. D-sa nici acum nu m’a as­cultată, ci a vrută formalii să mă de­pună din notariatul­ tractului, punându la ordinea fiilei alegerea de notară trac­­tuală și provocăndu preoţii în trei rânduri se şi alegă notară; fraţii preoţi, după cum şi eu am aucjitit terorisaţi fundă, nu s’au învoită la acesta. Că eu, seu P. On. D-sa a avută dreptate, arată resultatulă. Şcola din Suciagă e nimicită. O şcolă ridicată cu mari jertfe din partea poporului, şi susţinuta ca în dinţi din partea tractului e spre aprinere. „Ellenzék“ din 30 Dec. n. 1892, atrage atenţiunea inspectorului şcolastică r., însinuându-o ca „şcolă de rosă“ unde „unii feciorii din Gilău, care şi elă abia spre ceti, întunecă crâncenă băieţii sărmanilor, delăsaţi locuitori va­­laohi, după ce învăţătorulă cualificată, sistându i-se salaruilfi din fondul­ tractu­lui, a luată lumea’n capi.“ De aceste m’am temută, când în sinodulă din Martie a. c. am susţinuto atâtă de multă causa acestei şcole. Respuncietatea zace acum singură pe umerii Prea On. D-nă Pr­otopope. Părerea mea şi acuma e, şi va fi: Să observămă statutele votate şi făcute de cei ce au înfiinţată fondurile, şi să ne intuim­ a îmulţi pe toate căile oneste posibile aceste fonduri cu menire atâtă de sublimă. Ei pentru cancelaria proto­­popască să înfiinţfimă m­ă fondă cu me­nire specială, la care va contribui fiă­­care preotu după puterile sale. Deorece, după sforţări nenumărate, n’am pututu răsbi ca învăţătorii să-şi lipască fondul­ de fondula tractului, să li lă lăsămă să şi le administreze ei fără tutela nostra, căci ei şi­ l’au înfiinţată şi de la ei nu voiescu a ni­ lu da, cu pute­rea nu le putemu lua dela ei, nici nu avemu drepte a ne impune de adminis­tratorii averei loră, contra voinţei lor­. Din parte-mi asigurezu pe d-lu pro­­topopii, de bunăvoinţa mea şi de ajuto­­rulă meu modestii, când va avéa lipsă; der statutele voiste şi primite şi de re­­pausatulă meu părinte, pare multă a asu­dată pentru fondulu acela, le voiu apăra totdeauna îndemnată fiindă la acésta şi de pietatea acelora, cari acuma nu mai suntă în viaţă. Când nu voiu puté răsbi, voiu abejipe de notariatula tractului fără de a aştepta să fiu depusă din partea superiorilor­ mei. Angustina Cosma, parochulă Feiurdului. *) Intârdiată din causa lipsei de spaţiu. — Red. . •. .. F7 ff. rZ't'tfr ' «*V A Viriliştii români din co­mitate. Amt) primitu și lista viriliştilor­ ro­mâni din comitatulă Caraşu, Severină. In acesta comitatu se află 300 de viri­li­şti ordinari şi vre-o 48 suplenţi. Dintre Români, locul­ primit între virilişti îlă ocupă d-lă Zero Mocsonyi, proprietară în Bulciu (al­ 2-lea între vi­­riliştii din comitatu) cu 4628 fi. 84 cr. dare. Urméza apoi succesivă: P. S. Sa Dr. Victoră Mihály, episcopa în Lugoş­, cu 3562 fi. dare (al­ 3-lea între viriliştii din comitate); Alexandru Mocsonyi, pro­prietară în Capolnaşă, cu 1597 fi. 81 cr. (al­ 8-lea între virilişti); Pavelă Todo­rescu, proprietara în Olosiga (Ollosâg) cu 1069 fi. 10 cr.; Mihaiu Beşianu, no­tare publică în Lugoşă cu 992 fl. 3 cr.; Florea Dinu, proprietară în Olosiga cu 979 fl. 93 cr.; Dr. Stefana Braioru, ad­­vocată în Lugoşă cu 882 fl. 58 cr.; Const. Radulescu, advocată în Lugoşă, cu 822 fl. 62 cr.; Coriolană Drediceanu, advocată în Lugoşă cu 581 fl. 78 cr. Apoi cu mai puţină de 500 fl.: Mihaiu Baiaşu, proprietară în Orşova; Teodoră Vasa, proprietară în Orşova; Ioană Budinţianu, advocată în Bocşa; Nic. Prosteanu, subprocuroră în Lugoşă ; Dr. Aurelă Maniu, notară publică în Oraviţa ; Vasiliu Fogarasi, proto­ pretoră în Saoulă; Titu Hafigă, advocată în Lu­goşă ; Tom­a Galetariu, proprietară în Ţela; P. S. Sa Nicolae Popea, Episcopii în Caransebeşă (cu 357 fl. 13 cr. date­r­ală 80 lea între viriliştii din comitate) ; Timoteu Achimescu, proprietară în Ca­cova; Simionă Stoianoviciu şi Ştefană Stoianoviciu, proprietară în Crevesteme ; Toma Stancu, comerciantă în Cacova; Dr. Georgiu Popoviciu, protopopă în LugoşO. Tormeză cei cu dare mai mică de 300 fl., anume: Nic. Borlovanu, preoti în Jidovar; Cristiană Patesianu, măcelară în Reşiţa; Ştefană Bercianu brutara în LugoşO ; Ioană Marcu, proprietară în Lu­goşă ; Ios. Tămaşelă, preotu în Vraniu; Const. Popoviciu, învâţătură în Jidovar ;­ Iuliu Petrică, advocată în Bocşa; Nic. Serdanu, propriet. în Fagetă; Floriană Biro, preotu în Herendeşti; lona Cu­dar­iu, proprietară, Mateiu Ignea preotu, Lazară Barbu cârnătară, Georgiu Marti­nescu, advocată, —­toil din Lugoşă; A. Rush, comerciantă în Nadraga ; Ladislau Popă, jude în Lugoşă; Nic. Munteanu, propriet. în LugoşO; Const. Surălescu, economă în Remetea lungă; George Vel­­ceanu, arendatorii de regale în Lugoş. Cu dare mai mică de 200 fi­ sunt­ următorii: Fabiu Rezei, advocată în Lu­goşă; Vas. Popoviciu, preotu în Valea Paia; Elcă Trăilă, advocată în Oraviţa; Partenie Pesteanu, preotu în Lugoşă; Lazară Lungu, proprietară în Jidovana; Dr. Iacobă Maioră, medică în Lugoşă ; Ioană Popoviciu, atelieră în Mehadia; Ienarie Chiticeanu, comerciantă în Me­hadia ; Georgiu Spetariu, Intreprincjetore în Jupanecă ; Pavelă Lazară, comerciantă în Mercina; Stef. Moldovanu, preposit­ în Lugoș­ ; losifa Bontila, propriet. în Daleo; Dem. Rusu, protopopă în Tic­­vaniu-mare; Sini Viţianu, comerc. în Slatina; Vasiliu Iorga, timaru in Lugoşa; I. Paşcanu, preotu in Cnciova ; G. Al­­bulescu, economii în Cliciova ; Nic. Grecu, propriet. în Lugoşă; Ioană Madincea, canonică în Lugoşă; Al. Valuţianu, ate­lieră în Şasea ; Pavelă Rusu, preotu în Vraniu; Nic. Bircescu, preotu în Lugoşă; Tanasie Murariu, propriet. în Lugosă; Nic. Popescu, preotu în Rafk­a; Adamă Groza, preotu în Costelulă-mare; Vas. Leza, econoim­ă în Tiovaniulă-mare; G. Civ­au, economă în Mircovaciu; Iacobă Pornea, propriet. in Iersigă ; G. Stanca, economă în Tiovaniu-mare; Vasiliu Gro­zavă, propriet. în Orşova; Nic. Bruia, ecou. în Ticvaniu-mare ; Tanasie Dogariu, propriet. în Lugoşă; Vasilie lorga, pre­­ote in Slatina (cu 150 fl. 30 cr. dare). Membri sapienţi: Dr. P. Avramescu, protonotară tit. în Lugoşă; L. Simo­­nescu, propriet. şi preş. la sediia orf. în Lugoşă; G. Crăciună, propr. in Lugoşă ; Sofr. Pascu, preotu în Tiovaniu marei; Isaia Popoviciu, preotu în Silha; P. Ur­sulescu, econ. în Jupanu ; G. Stanu, corn. în Gornia; Martina Pincu, preotă în Cacova ; P. Călciănariu, advocată în Or­şova ; Const. Buna, propr. în Lugoşă ; Nic. Posta, propriet. în Caransebeşă; I. Micită, comero. în Vraniu; G. Stoiano­­vici, comero. în Moldova-nouă; Vas. Vodă, preotă în Boldarfi ; Rom. Popoviciu, preotă Tiovaniu mică ; Teod. Crăciunu, propriet. în Lugoşă (cu 134 fl. 54 pr. dare). Cu totul ei se află în acestă comitate 74 viiliştî români ordinari şi 16 suplenţi Rugomi a ni se trimite şi listele viriliştilor­ români din comitatele nepu­blicate pănă acum, pentru ca la urmă sâ putem­ face ună resumată câtă mai completă ală tuturoră viriliştiloră ro­mâni din Transilvania şi Ungaria. ULTIME SCIRI.­ ­ Belgrádia, 25 Ianuarie. Sinodul­ a data aefi binecuvântarea asupra împacărei între părinţii regelui şi a declarat, din nou, că căsătoria dintre Milano şi Natalia este va­lidă. Asupra regenţei şi a guver­nului a făcută o penibilă impreună împrejurarea, că Milano n’a aflat ca de necesară a le cere sfatulu cu privire la împăcare, precum nici nu i-a încunosciințată despre ac­­tula împăcărei. — Ofițerii armatei au ales- o co­misiune, care va avèa menirea a preda regelui Alexandru unu cadou din incidentul­ jubi­leului proclamărei sale de rege. * Belgradi­, 25 Ianuarie. Regele Alexandru va cerceta cailele aces­tea pe părinţii săi şi-i va învita să vină în Belgradul. Valence, 25. Ianuarie. In Vi­terbo şi împrejurime au fostu ares­tate 15 persoane, între cari primari orăşenesc! şi notar! comunal!, cari P&rimti 3. au fostă părtaşi în devastările unoră tâlhar! jeluitor!. Viena, 25 Ianuarie. Firma Sin­ger a arsă astă sără totala. Pa­guba e de 80.000 fl. DIVERSE. Unu prorocii. Puţini ştiu, de sigură, că şi - acestă vocii ală necredinţei, în care trăimă, mai suntă ţâri europene cari au proroci. Celă puţină 4'arel® ru­­seşti re dau veste despre unulă. Este ună ore­care părinte Ioană, din Cron­­stadt. Cele mai neînsemnate vorbe ale acestui preotă suntă considerate ca nisce oracole. De aceea a şi fostă mare emo­­ţiunea când s’a răspândită svonulă, că sfântulă bărbată a prorocită pentru 1893 ună mare râsboiă, în­­care Rusia ar fi se portja Polonia, Basarabia, guverna­­mentului Caionului şi provinciile baltice. Părintele Ioană a­prectută de cuviinţă se scrie­­jricului „Novoie Vremia“ pen­tru a desminţi aceste svonuri, şi liniştea a reintrată în spirite. Unu manuscrisu preţiosii. Guver­nul­ danesă va trimite la esposiţia din Chicago ună manuscrisa foarte preţiosă. E vorba de o parte dela 1470, scrisă pe piele de pâne. In ea se află o mulţime de tradiţiuni populare danese şi norman­­dese. Intre altele, se află şi des­­­erierea descoperirei Labradorului de că­­tră Viking Leif, la 986. Adecă — în urrpa acestui manuscrisu, nemuritorulă Colum­b­a descoperită America a treia cji după scripturi, vrea să efica după 506 ani. Guvernulă americană ține forte mult ca manuscriptură acesta să fiă depusă la Chicago. Din causa aceasta au avută locă schimbări îndelungate de note între Waschington şi Copenhaga. Pentru tran­sportarea acestui manuscrisă preţiosă va veni în capitala Danemarcei o corabiă de resboiu americană. Şi în totă tim­­pul­ transportului manuscrisulă va fi su­pravegheată de ună profesoră univesi­­tară danesă, care va fi plătită de gu­­vernulă americane. La Chicago manus­crisulă va fi depusă într’ună mare chioşcă de cristale, care costă 100.000 de fr. Ch­oscula va fi păzită de o companiă de soldaţi. Se asigură, că guvernulă ame­ricană a oferită celui danesă, pentru m­a­­nuscrisul­ acesta, 12 milioane de fr., dar Danemarca nu a voită sea­la veniră. Nou abonamente la. Cu 1 Ianuarie st. v. se deschide nou abonamente, la care invitămik pe toți amicii și siprijinitorii faiei noatre. Prețul­ abonamentuluii Pentru Austro-Ungarial lin­a. a,bi.-lă...................................12 fl­pe șase­­-cua.i .............................. 6 fl.. pe trei l­uaai .............................. 3 fl.. Pentru România și străinătate: p© -a.ni.-S. a.m­.-S. ..... -3,0 frarrcx pe șese la.n.51....................20 „ . pe trei l­ uiaart .. . . . io „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unu anii ...................................................2 fr. pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe unu anii . ....... 8 franci pe şese lunî. ....... 4 „ Abonarea se poate face mai uşoru prin mandate poştale. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. , 1111 " I " ■■ I " I Proprietari Ilr. Aurel I Mureşi­anu. Riadom reSPOOSa Mlil'. CS-refor lu­i Tăiatoru.

Next