Gazeta Transilvaniei, mai 1894 (Anul 57, nr. 96-119)
1894-05-01 / nr. 96
Rehcţim Adiinistraţiiira, şi Tipornia: Braşovii, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancftt« nu se primesc. — Manuscript© nu se retrimeti. INSERATE se primesc la Administraţiune In Braşovii şi la urmatoarele Birouri de anunciurî: în Vioria : M. Bakes, Heirich Scftalek, Rudolf Moste, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelk, J. Douneberg, în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernet, în Bucuresci: Agethe Sales, Succineale de Roumnie; în Hamburg: Károlyi & Liebumin. Pretul Intuiţiunilor fi: o certă, garmond pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o gemă 10 cr. sau 30 banî. Nr. 95.Armlt LVII. Brașovii, Duminecă, 1 (13) Mai 1894. o^rxT^AA'credite3 ±e) „Gazeta” iese în lîcare di. AOcuamente neutru Anstro-Dnpris. Pe un anu 12 fl., pe șese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe anu anui 40 franci, pe acae luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se pronumera la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. itpamentul pentru Brasuri a administration o, piaţa *ziare, Tdrgulu Inului Nr. 30 ofcaglulu X., pe unu anü 10 fl., pa sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou diuculu în casă. Pe unu anü 12 fl., pe b luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 luni. Atâta abonamentele cAta ?i inaerţiunile suntri & ao plăti înainte. Procesul Memorandului. Procesulu Memorandului s’a început. Lunia trecută înaintea Curţii cu juraţi din Clusiu. Precum dinainte se putea sei, acesta monstruosa procesă, care nu-şi mai gasesce parecliiă în Intrega istoria poporeloră, a atrasă din nou asupra nóstra privirile tuturor statelor din Europa, în tote cercurile bărbaţilor politici, în tote gazetele europene, ba chiar şi în unele parlamente s’au pus în discuţiune evenimentele, ce se desfăşura în chilele aceste la Cluşiu, aşa că nu este colţii de ţară, care în aceste momente se nu-şî aibă aţintite privirile sale asupra poporului română din Transilvania, Banată şi Ţara ungurescă. Şi în nisce momente de atâta însemnătate pentru causa noastra naţională, ne servesce spre cea mai mare onoare şi bucurie sufleteasca de-a puté constata, că falniculă nostru popuru română asolută se se arate înaintea lumei ca ună poporă în adevără bravă, măreţă în sufletul său românescă şi consolu de a sa chiămare. Încă în ajunul procesului pentru Memorandă, când membrii Comitetului partidei noastre naţionale plecară la Cluşiu pentru de-a se înfăţişa ca acusaţi înaintea Curţii cu juraţi, creci de mii de plugari români grăbiră a-şî arăta dragostea şi alipirea loră faţă cu cei acusaţi, cari în acestă procesă aveau se represente la Cluşiu marea causă a poporului română de sub stăpânirea ungurescu, în totă decursulă călătoriei loră spre Cluşiu, sute şi mii de ţărani români îi întimpinară pe la toate gările, presentându-le buchete şi cununi de flori şi făcându-le cele mai însufleţite ovaţiuni. Toate încercările gendarmilor, toate străduinţele autorităţilor unguresc, de-a împedeca aceste manifestaţiunî însufleţitore, au rămasă zadarnice. Dela Blasiu pănă la Teuşă, miile de ţerani români erau înşiraţi în cordane nesfirşită de lungi pe ambele părţi ale liniei ferate, printre cari trecură membrii din Sibiiu ai Comitetului partidei noastre naţionale, fiindă pretutindeni aclamaţi cu nespusă însufleţire. Tată atâtă de măreţe şi ridicătore de inimi fură şi manifestaţiunile ce li se făcură din partea poporului nostru şi celoralalţi membri din Comitetă, ce veniră la Cluşiu pe liniile căii ferate de cătră Jibău şi de cătră Bistriţa. Idilele cele mari însă şi în veci neuitate au fostă şi vor fi cele petrecute în Cluşiu. Primirea grandiosă, ce li s’a făcută acusaţilor noştri cu ocasiunea sosirei, va forma un titlu de cea mai mare onoare pentru Românii Cluşieni. Sute de bărbaţi şi femei, domne şi domne române, îi întimpinară la gară între nesfirşite strigări de „ura“ şi „zsmo.“ Domnişorele erau toate îmbrăcate în albă. Mulţimea dameloră îi întimpina cu buchete şi cununi de flori, cele mai multe îşi smulseră buchetele de viorele dela pieptă şi le aruncară înaintea sărbătoriţilor, a căroră cale dela gară şi pănă la cuartire era acoperită cu flori Curendă după sosirea Comitetului, Cluşiuă fu năpădită de nesfârşită lume de ţerani români din toate unghiurile Ardealului, Banatului şi Ţărei unguresc. Cu inima plină de duioşia alergară ei la Cluşiu pentru de-a fi de faţă la începerea marelui procesă, care prin lupta pentru limbă, pe care cu atâta bravură au susţinut’o pănă acum înaintea tribunalului acusaţii şi apărătorii lor, a devenită celebru în istoria noistră naţională. Nu putemnă şei încă, până când va dura procesulă. Până acum înse lucrurile au înaintată ferfce încetă, aşa că celă mai puţină o săptămână credemă, că are se mai dureze. Lăsămă acum se urmeze rendă pe rendă raporturile speciale, ce ni-au sosită dela Cluşiu în cursulă acestei săptămâni, încependă de Luni, 7 Mai n. c., când s’a începută procesulă, şi pănă aciî. Étale: CLUSIU, 7 Maiu n. 1894. Afli, la orele 81., a. m., s’a încăpută pertractarea finală în marele procesă ală Memorandului în sala cea mare dela Reduta orăşenească. Vă scriu cu inima plină de bucuriă, sub impresiunea unei mari şi sfinte însufleţiri naţionale, care în momentele acestea, de cea mai mare însemnătate pentru naţiunea română din Transilvania şi Ungaria, stăpânesce inimele şi cugetele tuturoră. Plină de bucurie şi de speranţă în viitoră, vină a ne spune, ca Cluşiulă, acestă oraşă ungurescă, care în cursul luptelor noastre naţionale din timpii vechi pănă în efiua de astăcji totdeuna s’a pronunţată cu cea mai mare duşmăniă în contra a totă ce este românescă, acestă oraşă, cjică, este acji, ca nicî-odată pănă acum, loculă de întrunire a (Jecî de mii de inimi românesc!. Piua de aci amă salutat’o cu toţii, ca pe una din cele mai mari flire, ce le-a avută naţiunea română asuprită dintre Tisa şi Carpaţî. Desă ele dimineţă pe stradele Cluşiului se vedeau grupe de sute şi mii de ţerani români, cari au alergată aici din cele mai mari depărtări, ca se fiă de faţă la marele procesă. Trenulă dela 6 ore diminaţa a adusă cu sine peste o milă de terani români, în frunte cu preoţimea şi inteligenţa, în specială amintescă aici pe bravii noştri Români şi fraţi din Braşovu şi jurii. La orele 7, pieta duşului era inţesata literalminte de lume română. Nu era inimă, nu era sufletă românescă, care recendă acesta massă colosală de omeni, se nu resimtă cu îndoită putere mândria naţională şi consciinţa vitalităţii poporului română. Bătrâni şi tineri aşteptau cu mare încordare ora pertractării. Mulţimea se înşiruise pe „Strada Podului“, unde suntă încuartiraţi membrii Comitetului in hotelulă „Hungária“, apoi prin pieţă, pe strada Mănăşturului, pe dinaintea Redutei orăşenesc, unde se ţinea pertractarea, şi pănă departe spre eşirea oraşului cătră Mâniştură. Comitetulă împreună cu apărătorii au pornită din oielă „Hungária“ la orele 8, încependă dela porta „Hungariei,“ pănă la Redută, acusaţii, însoţiţi de aperătorii lorii, au fostu obiectulu unoru grandiose ovaţiuni şi manifestaţiunî ale poporului, postata de ambele părţi ale stradeloru. Ca vuietulă unei furtuni se înălţau spre ceriu strigările de „vivatu şi „se trăescu eşite din pepturile a celu mai puţinu 15 mii de omeni; şi cei mai bătrâni spună, că o manifestaţiune aşa de grandiosă nu s' a vedţutu decâtu pe „Câmpulu libertăţii“ la 1848. Cu lacrămile în ochi şi cu inimile înălţate cătră Dumnecreală poporelora amă simţită, mai multă ca totdeuna, că ală nostru şi cu noi este poporulă. Repetămă acésta cu multă mândriă şi consciinţă de sine, şi o strigămă în lumea largă, care audă şi să înţelagă cu toţii, că noi, Românii dintre Tisa şi Carpaţî, trăimă, şi încă trăimă cu speranţa întemeiată într’ună viitoră mai bună, mai fericită şi mai demnă de noi şi de otheaime. După ce Comitetul şi cu aperătorii au intrată pe porta Redutei, poporulă, ca ună oceană pusă în mişcare, alerga după iubiţii lui fruntaşi cu pălăriile şi cu manile ridicate spre ceriu strigândă : „ Domne ajută!“ Era consignată totă poliţia din Cluşiu cu baionete pe puşcă, apoi mulţime de gendarmî, cari păziau intrarea Redoutei. Dar n’a fostă lipsă nici de poliţişti, nici de gendarmî, căci poporulă, consolu de demnitatea sa, a manifestată în modulă celă mai pacinică, în ordinea cea mai perfectă şi cu cea mai mare pietate faţă de causa sfântă şi mare, representată de fruntaşii sei. Deca Ungurii Cluşenî n’au fostă convinşi pănă acum, că Românulă este iubitoră de ordine şi de disciplină, au putută se se convingă acţi mai multă ca totdeauna. Şedinţa I, dela 7 Haina. După intrarea în sala de per tractare, preşedintele a deschisă şedinţa la ora 82. S’a dată apoi cetire numeloră acusaţiloră şi apărătoriloră, cari suntă următorii: Dr. Ioană Raţiu are de aperătoră pe Dr. Amosă Frâncu; George Popă de Băsescu pe Dr. Aurel Isacu; Dr. Vasile Lucaciu pe Dr. Miloş Ştefanovici; D. Comşa pe Dr. Aurelă Mureşianu; Dr. P. Barcianu pe Mateiu Bula; Sept. Albini pe Dr. St. Popă; Cristea pe Ios. Crişană; I. Coroiană pe Dr. August. Bunea; P. Barbu pe Dr. Emil Gavriila; Dr. G. Triponu pe Dr. Val. Brănişce, Aur. Suciu pe I. Roşu; Velici pe Dr. St. Petrovici; R. Patiţa pe Ştefană Faynor; Basiliu Raţiu pe Fr. H. Longihă ; G. Domide pe Dr. Al. Trossu; 1. Munteană pe Simeona Damiană; Dion. Romană pe Dr. G. Bea, şi Ioană Duma pe Coriolană Brediceanu. Acusatulă Romulu de Crainică dovedesce cu atestată medicală, că fiindă bolnavă la băi, nu se poate presenta la procesă. Procurorulu: cere se se suspindă deocamdatâ față de densulă procedura penală. Dr. T. Mihali: cere cuventă și spune, că a fostă citată la pertractare, dar n’a fostă cetită din lista acusațiloră. Făcendu-se corectura, acusatulă Mihali își designeaza de aperătură pe Petru Truţa. Pănă a nu intra în amănuntele acestui raportă, ce însemnă şi câteva dinfiarele, cari sunt representate. Étale: 15 chiare italiene, representate prin publicistulă italiană Roberto Fava. Piarele românesc din patriă: „Gazeta Transilvaniei“ (Traiană H. Popă), „Dreptatea“ (Dăiană), „Tribuna“ (Liv. Albini), fiarele din România: „Lupta“ (I. Bacalbaşa), „D’Independance Roumain“ (Rubin), „ Adevărulu“ (C. D. Angel), „Naţionalulu“ (E. G. Ogenide), „ Evenimentul ău “ Iaşi (Levin), „Tribuna liberă“ Craiova(G. Târnoveanu), „Curierul Olteniei“ (I. Vrăbianu), „Munca“ (D-ştm Angelă), „Gazeta Săteanului“ (D-şora Grghidană). Aperătorul, BrediuCiulu, cere curentă şi întrebă pe preşedinte, că cu a cui scrie şi cu alu cui ordinii stau gendarmii lângă acusaţi şi apărători? Pretinde de la preşedinte, ca gendarmeria se fie depărtată din sala de pertractare. Preşedintele: In tonă bruscă şi emfatică declară, că gendarmeria e postată aici din ordinul ă seu şi pe răspunderea sa — pentru siguranţă, acestă disposiţiune a lui însemnă atâta, câtă legea! Brediceanu: vrea să protesteze din nou în contra acestei măsuri, dar retrăgendu-i-se cuventulă, insinua casă de nulitate. Apărătorul Dr. Stefanovici, cerendă cuventulă declară, că acusaţii şi apărătorii se simtă vătămaţi în libertatea lor, personală prin aceasta disposiţie a preşedintelui şi se alătură la protestul lui Brediceanu, deasemenea Coroianu şi Lucaciu. Preşedintele însă nu dă ascultare protestului unanimă alu acusaţiloru şi alu aperătoriioru. După acesta scenă agitată, se cetesce lista completă a juraţilor, în numără de 36 şi preşedintele provoca pe acusaţi şi apărători să-şî facă observările. Dl I. A. Frâncu, luândă curentă declară instituţiunea juriului presentă de ilegală şi protesteza în contra funcţionării şi constituirei unei curţi cu juraţi, care e compusă din membri, cari facă, parte din partidele politice maghiare esistente. Se începe apoi o vină şi agitată discusiune asupra tălmaciului. Dr. A. Mureşianu, curendă cuvântulă, ca apărătorii, arată marea anomalie, ce consistă în aceea, ca Curtea cu juraţi să desbată şi să judece prin medial unui translatură sau tălmaciu. Este o absolută imposibilitate, ca acuzații și apărătorii.