Gazeta Transilvaniei, decembrie 1894 (Anul 57, nr. 263-286)

1894-12-08 / nr. 268

Procesulu de pressă alt „Zastavei“. (Raporta specială.) Segh­edinți, 17 Decemvre 1894. In fuga condeiului viu a ve schiţa decursulu importantului pro­­cesu, ce s’a desfășuratii aciî aici îna­intea curții cu jurați. Acusata a fostă redactorulă responsabilă ală fetei radicale serbesci „Zastava“ Milan Po­­poviciu pentru ună articolă publicată în numita faia sub pseudonimulă „Alliance“ din incidentul­ pertrac­tării Memorandului Tribunalulă s’a constituită la 9 1/2 a. m. Acusaţiunea o susţine procurorulă Dobhăk. Apărători Corio­­lină Brediceanu din Lugoşu şi dis­­tinsulă naţionalistă slovacă Dr. Mi­lo­s Stefanovicî. Preşedintele Musko a respinsă pe unulă dintre apărători pe mo­tivă, că paragrafulă procedurei de pressă prevede pentru o personă acu­­sată numai ună aperătoră oi nu mai mulţi. In urma acesta, d-lă C. Bre­diceanu s’a recruta silită a renunța la apărare. La procedura de dovedire, acu­­satulă a declarată, că nu ela­­a scrisă articolulă incriminată, că nu scie cine e autorulu, dar că ia răspun­derea pentru elă. Declară apoi, că ascultându traducerea maghiară a articolului încriminată, află că tra­ducerea maghiară nu e corectă. Articolulă încriminată ală „Zas­­tavei“ e de următorulă cuprinsă: Golgota naționalitățiloru. Motto: Ér diregétorul a disü.: „Dér ce réu a fäcutü?“ Ér ei mai tare strigau ; „Sé se restig­­iiéseö,!“ (Mateiu XXVII, 22, 23.) Ér Pilat a disü. lorü: „Dér ce réu a fäcutu?“ Ei ei mai vârtosii strigau: „Restig­­nesce-ta pe eli!“. (Marcu XV, 14.) In patria nostră se frânge in două laturi. In Budapesta vreau, împotriva voin­ței majorității populațiunilor­, să ne în­carce în spate cu de-a sila reformele poli­tice bisericesc!, pentru ca să sterga pe câta se poate mai în grabă naţionalităţile nemaghiare de pe faţa pământului, or în Ardealu, în oraşul­ Cluşiu, aceste naţiona­lităţi sunt­ aşedate pe banca acusaţilor­. Da, naţionalităţile seda pe ea, căci ceea ce se petrece acolo, lucrura pentru care stă înaintea justiţiei întrega comitetulă na­­ţionalfi-românesca, care representă întregii poporule românesca, — ne privesce pe toţi nemaghiarii deopotrivă; noi deopotrivă cu ei simţima loviturile; situaţia lorü este identică cu a nostră ; drepturile lorü suntu drepturile nóastre; necasurile lorü ale noas­­tre năcaşuri. Pe când în Budapesta decurge lupta parlamentară, care la cea mai rea întâm­plare poate să se sfirșască cu perderea u­­nor­ drepturi importante sau cu schim­barea ministerială, ba şi a întregii regi­mului , pe atunci în Clusiu Nemaghiarii stau pieptu la pieptu cu Maghiarii, ceea ce poate duce la neorândueli între ce­tăţeni. Pentru­ ce este apusata poporulu ro­mânesca ? Ce rău făptuit­ au naţionalităţile nemaghiare spre a fi tratate astfel­? La aceste întrebări, Maghiarii răs­pundă întocmai ca cei din Evangeliă: „Réstignesce-la ! ? “ Vedi, suntemu vinovați, că traimu pe lumea aceasta, şi că voimu să traimu și mai­­ sparte. „Ce rău a făcuta elu ?“ La aceasta întrebare voimu să răspun­dem a noi aci. Românii suntu acusaţi din causa aşa cjisului „Memoranda“. Şi ce este acesta „Memorand“ ? Urmeaza una estrasa de trei co­­loane din ..Memorar­ditu unui artiico­­lulu se termină aşa: Din cele de mai sus, se vede, că totu ceea ce Românii au disit despre sine, ceea­ ce căutau să dobândescâ, ne privesce totu atâta de bine şi pe noi, ei în „Me­moranda“ ei au spus-o clarii, că şi Slavii, prin urmare şi noi Serbii şi Slovacii, ne aflamu în aceeaşi stare nesuferită, nedreptá, nefirescá, în stare de asuprire, aşa încâta causa Româniloru e totu atâta de bine şi a nostră causă. Ore nici în ţara nostră propriă nu ne este iertata să ne rugamu, să ne espu­­nemu miseriile? Voescu ore să ne închidă drumulu, care duce spre mai bine, spre trep­tele tronului ? Ore pentru acesta trebue să fii dusa pe banca acusațilora ? Judele întrabă? „Ce rău a facutu elü ? “ Ei respunda: „Restignesce’lü!“ De aceea poporulu românescu i-a data numele „Golgota“. treco­­file dureaza deja pertractarea, timpii de dece­nile bata tóate inimile româ­­nesci în nesiguranţă, şi cu ele bata inimile serbescl şi slovăcesci. Intrega Europa, totă lumea civilisată îşi ţine ochii aţintiţi spre acesta locu de justiţie ciudată, la acesta stranie privelisce. Toţi se întrebă: „care va fi sfir­­şitula ?“ Negura necunoscutului acopere încă răspunsul­, dar totuşi atâta este sigura, sau se va dovedi, că în acestă ţară mai este una firi de raclă de nădejde şi de libertate pentru Nemaghiari, aşa că acu­­zaţii vor­ fi achitaţi, sau se va sfirşi cu condamnare, şi atunci ar însemna mânji­rea justiţiei, pedepsirea adevărului, biciuia pe libertate, ruşinea asupritorilor­, — sfîr­­şitula actualului regim­ ucigatorii. Şi Intr’une casa şi íntr’altulu naţio­nalităţile nemaghiare se vor­ Intoarce del­a „Golgota“ biruitori cu sigură perspectivă Intr’una viitoru apropiata mai buna, mai frumos, întru întocmirea în curendu şi mai fericită a starilori acestei ţări, întoc­mire basată pe adevăr şi, dreptate, egală îndreptăţire. Şi li-a zis­ lor­: „Că aşa este scrise, şi aşa trebuia să patiméscu! “ (Luca, XXIV, 46.) După ce s’a finită procedura de dovedire, procurorulă şi-a ţinută re­­chisitorulă. Elă a atacată vehementă pe acusată şi la fine a cerută ver­­dictă unanimă de condamnare. După rechisitorulă procurorului a urmată strălucita aperare a d-lui Stefanovicî, care a durată aproape doue ore. Apărarea a fostă ţinută într’ună tonă demnă și sprijinită de cele mai puternice argumente. Cu toate acestea juriulă a adusă în unanimitate verdictă de condam­nare, or tribunalulă pe basa aceasta a publicată târ­jiu după amecii sen­tința, despre care ați fostă însdiin­­țați prin telegrafii, și care prin ri­­goarea ei a produsă mare conster­nare. EOILETONUL:I „GAZ. TRANS.“ Importanţa morală a poesiei şi misiunea ei în dilele noastre. De M. Strajanu. (Fine). Dar decă sciinţa este în adevăr şi ini­mică poesiei în acesta înţeles şi, ea este, cum o ficea d-na de Stael, asemenea săgeţi­­lor­ lui Telef, cari vindecau singure ra­­nele, ce le face. Şi menţionatulă corn ala spiritelor, din tragedia lui Goethe, prin care vorbesce însu­şi glasulu omenirii, totu lui Baust, totu sciinţei reclamă remediulu pen­tru marea pierdere. „Puternica fiiu ala pământului, mai pomposă zidesce-o­arăşi (lumea); în sînului tău o zidesce ! începe o nouă vieţă cu simţa luminata, şi noue cântece voru răsuna“. Insă aceasta reconstruire a lumei mo­rale o poate face numai sciinţa complectată prin filosofie şi poesie. Sunt­ două moduri de vedere şi de cunoscere : unuia esteriora, propriu astro­nomiei, fizicei, chimiei, fisiologiei şi tutu­rora sciinţelor, întemeiate pe percepţiunea simţurilor ei din afară, şi altula interiorii, propriu filosofiei cu deosebitele ei ramifi­­caţiunî, întemeiate pe percepţiunea simţului interiorü sau a consciinţei. Aceste două moduri de vedere, numai împreună ne pot fi da cunoscinţa deplină a lucrurilor­ şi a vieţei. Pănă astăd­i pare că s’a ţinuta prea puţinil sema de drepta cumpănă între ob­­servaţiunea esteriora şi cea interioră, între sciinţa şi consciinţă, şi între metodula ana­litica şi sintetica în esaminarea lucrurilor­. Şi sciinţa, care se mărginesce numai la ob­­servaţiunea esteriora şi la analiza mecanică a fenomenelor­, ne lasă nemulţumiţi, pen­tru că­­ lipsesce partea cea mai însem­nată. Percepţiunea din afară ne poate esplica fenomenele naturei fizice şi cele multe ale vieţei plantelorü şi animalelor­ neraţionale. Analisa mişcării moleculare a nervilor­ ne poate face să înţelegem el, cum prin contac­­tula cu lumea din afară se nascu impresiu­­nile, cari în focal­ula creerului omenescu devine originea sentimentelorü şi cugetă­­rilor­, însă nu ne poate spune nimica despre natura morală a omului. Dar, să ne grabim s a o recunosce, nici nu este acesta pretenţiunea sciinţelor­ emise positive, şi nedreptă este acusarea, ce li­ se face în acesta privinţă. Teoria evolu­­ţiunei, teoria luptei pentru esistenţă, a ere­dităţii fisiologice, a selecţiunii naturale, teorii ridicate la valoarea de legi ale na­turei prin studiele naturaliştilorfi, cu Dar­win în frunte, teoriile chimiştilorfi despre combinarea şi transformarea elementelor­, ale fisiologilor­ despre funcţiunile orga­nismului, toate acestea ne esplică originea sistemelor­ solare, originea şi desvoltarea vieţei pe cutare planetă, şi legile naturei omenesc­, în ceea ce ea are comuna cu plantele şi animalele ; nu pretindă însă a ne esplica şi legile morale. Aceste se întemeiază în adevăr, pe legile naturei fizice şi animale, ca o con­tinuare şi perfecţionare a lorü; însă suntü deosebite şi ţină de domeniula sciinţelora morale şi filosofice. Totu pe observaţi­une şi esperienţă se întemeiază şi sciinţele filosofice. Rasa lora suntü datele sciinţelora positive. Insă percepţiunea interioră, care este punctula de plecare ale analisei lora, şi metodula lora sintetica duce la resultate forte deo­sebite de acelea, pe cari ni­ le dă analisa sciin­ţelora positive, plecând el dela percepţiunea es­­terioră. Şi este o rătăcire a reduce întrâgă viaţa omenescă la animalitate şi a inter­preta fenomenele ei numai prin boldurile, cari conduca viaţa animalelor­, cum facă poeţii şi romanţierii naturalişti de astăzii. Acesta esplică pănă la unu grada pesimi­s­mul a literaturei contemporane realiste şi influenţa ei demoralisatore. Este deci de mare însemnătate rolul­ filosofiei în esplicarea fenomenelor­ morale şi chiar ale naturei fizice. Plecânda de la datele esperienţei esteriore, filosofia este chiămată a le completa şi a ne da astfel­ adevărata sciinţă. Apoi sciinţa numai sub forma fru­­mosă şi plăcută a poesiei şi sub suflarea ei învietore câştigă deplina sa valoare şi o putere neînvinsă asupra spiritelor­ şi a consciinţei, numai cu ajutorul­ ei pote A HULTI XJU­TZ. „Bazetr iese în l-care iji. ASciameitB pentru Austro-Unearia. Pe un anu 12 fl., pe şese -uni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe ani. Pentru România şi străinătate: Pe anu anui 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni IC fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Unameiuili nsntru Braserii: & administraţiune, piaţa ■maro, Tergula Inului Nr. SG etagiulu I.: pe unu anü 10 fl., pe luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâta abonamen­tele efttu şi inserţiunile auutu a ae plăti înainte. Re­acţiunea, Adiinistraţiea, şi Tipoira Sa: Braşovu, piaţa mare Nr. 30. Scriaorî nafrancate nu se primesc. — Manuscripte nu se retrimeta. ÎNSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune în Braşovu şi la ur­­matoarele Birouri de anundiurî: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppen­ks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Banneberg, în Budapesta : A. V. Goldberger, Eckstein Bern­at. In Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursale de Roumanie, în Ham­burg: Karolyi & Liebmann. Preţuia Inserţiuniloru: o seria garmond pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tain­ă şi învoială. Reclame pe pagina a 3-a o seria 10 or. sau 80 bani. Hr. 268. Braşovii, Mercurî-Joi, 8 (20) Decemvre 1894. Situaţia în Ungaria. Situaţia din Ungaria continuă a fi ma­­rău încurcată, cu toata sancţionarea refor­­melor­ bisericesci. Oficioasele unguresc! îşi dau totă silinţa să presente lucrurile într’o lumină mai favorabilă pentru Wekerle. „Pol. Corr“ cjice urmatoarele: „In circulaţia scriitorii despre crisă a venita şi versiunea, că regele ar veni în­­curânda la Budapesta; acesta nu e adevă­rata. Călătoria Majestăţii Sale la Budapesta actualmente nu e nici în plană. Ministrulu­­preşedinte Wekerle va merge în­­lilele­ proxime la Viena, unde'jregele îlu va primi în audienţă. E evidenta, că cu prilegiulu acesta voru veni în discusiune afacerile curente şi si­­tuaţiunea. Nime nu pote sei, că ce s’a­ în­tâmplata până acum şi ce se va întâmpla între rege şi ministru-preşedinte. Combi­­naţiunile referitorii la acestea sunt­ indis­crete, şi tactura impune, că trebue să ne reţinem, dela combinaţiuni, că pre veni-va crisă de cabinetu, la care de ros, nu se dă nici o causă ? Domnitorulă îşi poate alege li­beră pe consilierii sei, şi dăcâ a­flă din ori­ce causă va detrage cui­va încrederea, la acesta are dreptu deplina. De altă parte, nu totă lumea e lucru cunoscuta, că dom­­nitorul­, în virtutea deosebitelor­ sale sen­timente constituţionale, nici odată nu trece cu atenţiunea pe factorii parlamentari consti­tuţionali. Î nMagyar Hírlap'1 aduce scrrea, că le­gile bisericesci s’au depusa sub Nr. 18 De­cemvre n. în archiva regnicolară. Aşadară

Next