Gazeta Transilvaniei, decembrie 1896 (Anul 59, nr. 265-286)

1896-12-04 / nr. 267

BedSQlîH^?!. iMstwțiM, ii Tipornia Braşov; piaţa a are Nr. 30. Scrisori nefira&aato icra ee primesc. — MaavACfipt® -au ».$ teftrimet. WSERATE flo pronoso la Adml­­îilstraţiune în Braşov şi la ur­­matoarele Birouri da b­inciuri: în Viena: if. Duke*, Heinrich Schalk, Rudolf Mosas, A. Oppelîks Nachfolger, Anton Oppetik, J. Danneber, în Budapesta: A. V. Goldberg­erg, Eckstein Bernat; în Bucure­şti: Agence Hams, Suc­­curaale de Houmanie; în Ham­burg: Károlyi db Liebmann. Preţul Interţiunilor: o seria garmond pe c polonă 6 ou", şi BOcr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a 3-ft o acică 10 cr. seu HG bani. Nr. 267. Braşov, Mercurî 4 (16) Decemvre K „gazeta­' iese în l-care di. A&OHamiB pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fL. pe şaae luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru Mânia și străinătate. Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se ,prenumără la toate oficiaie poștale din întru și din afară di la doi. colectori. fiwMnmit pentru Brasnn administratiunea, piața viare, TSrgul Inului Nr. 80etagiu L: pe un an 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 4 fl., pe trei luni 3 fl. Un esexnoiar 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt ___ a se plăti înainte. In loc de prim-articul Sunt şase septemânî de când preşedintele clubului nostru electo­ral din Braşov a înaintat prin că­pitănia orăşenască recursul în con­tra actului arbitrar şi de violenţă, prin care s’a interzis ţinerea întru­­nirei nostre electorale. In loc de a primi o resoluţie, prin care se se repare lovitura ce s’a dat libertăţii cetăţenesc! şi cons­tituţionale prin acea m­esură, d-sa a fost citat săptămâna trecută la po­liţia din loc şi a fost luat la între­bare pentru conchiămarea acelei adu­­nări împiedecate. In urma acestei ascultări d-nul Dr. A. Mureşianu a primit actî după ameci, următărea decisiune (Hataro­­zat) poliţienăscă în limba maghiară. Nr. 4017/1896. DECISIUNE. Dr. Aurel Mureşianu, de 49 ani, lo­cuitor în Braşov, e declarat culpabil de transgresiunea în contra ordinaţiunei înal­tului ministeriu de interne dată sub numă­rul reservat 1488 din 1894, din care pausă, în sensul ordinaţiunei ministrului de in­terne ing. nr. 9 din 1895 și ar­t. 16 al art. de lege XL din 1879 se judecă la 8 t­ile arest, ce va avèa se-l împîinescă pe cheltuiala sa, și afară de acesta la o amendă de cincizeci florini, care după intrarea în vigoare a acestei hotărîri este a se plăti la acest oficiu în 15 cjile, la din contră a se esecuta, și este a se întrebuința pentru scopurile prevăzute în § 2 al art. de lege XXVII din 1892, el neputendu-se incassa, se judecă la alte 5 tifle arest, ce va avea să-l implineasca pe ofieltuela sa. MOTIVE. În înalta ordinațiune a ministrului de interne dela 16 Iunie 1894 nr. reser­vat 321 s’a interfuis funcţionarea partidu­lui naţional român; vătămarea acestei opriri a fost, pe basa­d­lul 1 al art. de lege XL din 1879, calificată da transgresiune prin înalta ordinaţiune a ministrului de interne nr. reservat 1488 din 1894, or prin înalta ordinaţiune a ministrului de interne nr. 9 din 1895 s’a enuad­at, că ori şi cine, oare ia parte la vre-o adunare cu direcţiunea numitei partide sau la convocarea unei astfel de adunări, va fi în sensul §-lui 16 al art. de lege mai sus citat pedepsit cu arest pănă la 15 cide şi cu amendă pănă la 100 florini. După ce comitetele alegătorilor români dictau­ din diferitele cercuri electorale, în sensul ordinaţiunei nr. reservat 1211 dela 25 Noemvre anul curent au format părţi între­­gitoare ale partidei naţionale, sunt a se consi­dera şi amintitele comitete de disolvare şi funcţionarea lor de interzisă. Dr. Aurel Mureşianu ca preşedinte al comitetului disolvat al alegătorilor dietali români din comitatul Braşovului, după în­săşi mărturisirea sa a conchiămat pe ctiua de 22 octomvre a. c. o adunare a alegă­torilor dietali români din comitatul Braşo­vului şi ca al doilea punct al ordinei cielei a pus alegerea de bărbaţi de încredere pentru confereaţa, ce a fost conchiămata pe­­rdia de 24 Octomvre anul curent la Sibiu. După ce punctul acesta a ţintit la re­construirea partidei naţionale române disol­vate şi a comitetului ei esecutiv, Dr. Aurel Mureşianu a comis transgresiune în contra mai sus citatelor ordinaţiunî ale înaltului ministeriu de interne 1488 din 1894 şi 9 din 1895, şi trebuia să fie judecat în sensul § 16 al arc. de lega XL la pedepsa de arest şi de amendă prevăzută în citatele ordinaţiuni. Braşov, 10 Decemvre 1896. L. S. Căpitănia orăşânescă Hiemesch, căpitan superior. CRONICA POLITICĂ. 1­8 (15) Decemvre. Actualul preşedinte al Statelor­ finite americane Cleveland a adresat calele aceste ultimul său Mesagiu Congresului, căci deja la 4 Martie 1897 va ocupa scaunul presi­dential în „Casa albă“ din Was­hington. *Nou alesul presedinte Mao Kinley, despre care se scornise faima, ce s’a dovedit falsă, că ar fi fost asasinat. In mesagiu presedintele Cleveland aminteste Gestiunea armenesca si gestiunea cubană. Privitor la gestiunea om­enască me­­sagiul spune, că guvernul american nu va neglija nimic pentru a obţinea de la guver­nul otoman o satisfacţie grabnică pentru jăfuirea bunurilor milionarilor americani din Kharput şi Marasch. Mesagiul adauge, că nu se va permite, în perspectiva întune­­cosă a afacerilor din Turcia, să se mai tulbure multă vreme ochii creştinătăţii. Nu e cu putinţă, ca reclamaţiunile lumei creştine să rămână fără răspuns. In gestiunea cubană mesagiul deplânge efectul desastros ce l’a avut răsboiul din Cuba asupra comerciului Statelor­ Unite. Insurgenţii se află într’o situaţiă, în care nu e posibil, ca să fie­­recunoscuţi. Mesa­­giul semnaleaza apoi dificultăţile cu cari au să se lupte trupele spaniole, combătute de un duşman, care fuge de ori­ce luptă în regulă, alegându-şi terenul propriu şi neatăcând decât atunci, când toate avanta­­giile sunt de partea sa. Dealtmintrelea mulţi Cubani locuitori în Statele­ Unite pro­pagă răscola prin mijloace, pe cari legisla­ţia penală americană nu le poate reprima. Insurgenţii sunt, fără îndoială, încuragiaţi şi prin simpatiile poporului american; ten­dinţele aceste simpatice în prea multe ca­şuri conduc elementele neliniştite şi aven­­turioase ale populaţiei americane la o par­ticipare activă la răscolă şi impun Statelor­ Unite o supraveghere onerosă. Mesagiul declară, că propunerea de a acorda insurgenţilor dreptul de belige­ranţi şi de insurecţiune e inoportună. Cum­părarea Cubei de cătră Statele­ Unite ar fi poate demnă de a fi luată în consideraţie, deci am fi siguri de dorinţa sau voinţa Spaniei de a primi o asemenea propunere. Pare că daca, Spania ar acorda Cubei o autonomie adevărată, n’ar mai fi nici un motiv pentru ca pacificarea insulei să se potă efectua pe temeiul acesta. Aceasta a fi o soluţie care ar lăsa intactă poziţia Spa­niei, fără a-i atinge onoarea. Mesagiul speră, că sforţările pentru împăcarea Spaniei cu Cubanii vor da în curând un resultat satisfăcător, dar adauge, că ori­care ar fi circumst­anţele ce se pot produce, politica şi interesele obligă pa Statele­ Unite să se opue la cumpărarea in­sulei sau la ingerinţa celorlalte puteri în afacerile Cubei. ... Ar trebui să se pue o margine aş­teptărilor rabdatoare şi Spania să termine lupta, fie singură, fiă cu cooperarea State­lor­ Unite. Mesagiul trateza apoi pe scurt alte gestiuni de politică esternă şi internă. * Dumineca trecută s’a deschis solemnei sobrania bulgară în presenţa unui public număros, între cari şi diplomaţii aflători îa Sofia, cât şi prelaţii şi membri sf. Sinod. Mesagiul regal amintesca în introducere ale­gerile care au decurs în deplină libertate, con­stată apoi că adunarea naţională a­ trecut prin o crisă grea, care s’a terminat cu eve­nimente istorice. Este acum chiemarea sobraniei, ca folosindu-se de situaţia creată se lucreze din tote puterile la consolidarea posiţiunei internaţionale a Bulgariei, ca astfel să se asigure progresul şi desvolta­­rea ei şi tot­odată să se probeze, că Bul­garia este demnă de bunăvoinţa puterilor europene şi că este un element de ordine şi progres în Orient. Cu plăcere aminteşte mesagiu­ buna primire de care s’a împăr­tăşit principile Ferdinand in călătoria sa la toate curţile europene, menţionând deose­bit cordialitatea şi graţioaa atenţiune, cu care l’a primit Ţarul Nicolae şi soţia sa Anna Feodorovna. Onorul acesta a întărît acele legături preţiose şi puternice, cari legă Bulgaria de Rusia. Mai amintesce mesagiul şi visita făcută la Belgrad, prin care s’au întărit legăturile între Serbia şi Bulgaria, atât de necesare din causa co­munităţii de interese. In fine enumără me­sagiul proiectele de lege mai importante, ce se vor presanta sobraniei în sesiunea FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ „Cartea négrá“. Unde dai și unde crepă. Prov. român.­­Respuns la „Cartea négrá“ (A „fekete könyv“), scrisă de dr. Stefan Kemény junior în 1849, și publicată de Hentaler József în numerii 121—131 din Mai 1895 ai lui „Magyarország“ din Budapesta. De Axentie Severn. 21) (Urmare). încât pentru Maghiarii, cari au fost masacraţi la Şard şi în şcola de călărit a husarilor grăniţeri la Cricău, ne arată Ra­portul lui Iancu scriind: „Pe când eram eu ocupat cu desar­­„marea şi pacificarea oraşelor muntene, un „alt despărţământ al trupelor mele a avut „se ţină cea dintâiu luptă cu honvecjii ma­ghiari, şi au căştigat o victoriă strălucită „la Oricău, — unguresce Krako — . . . „In acele zile mai multe companii de „honvedii şi gardişti maghiari din Aiud au „atacat ostea prefectului Axente Severu la „Sâncraiă, lângă Mureş. Prin atacul urmat „pe o negură grasă şi de tot pe neaştep­tate ostea românască fu pusă pe fugă, „îngâmfat din causa victoriei câştigate „atât de uşor, 4 companii de honvezi, un „despărţământ de gardişti din Aiud, aju­tate şi de ceva cavaleriă, şi comandate „de maiorul Banii János şi de căpitanul „de cavaleriă Baumgarten, trecând peste „Mureş, se aruncară asupra lagărului dela „Cricău. Poporul armat respinse atacul cu „bărbăţiă, şi apoi se încinse o bătaiă în­verşunată, care a durat mai multe ore..... „vrăşmaşul după mari pierderi a fost luat „pe fugă şi gonit pănă la Teiuş“­). Din acestea se vede, că despărţămân­tul Iancului a bătut pe Maghiari la Cri­cău. Acest daspărţemânt, ca să ajungă din munţi la Cricău, a trebuit se trecă prin Şard şi prin Ighiu. Ceea ce nu ne spune nici „Cartea cea negra“, nici Iancu. Ma­ghiarii din aceste locuri au fost armaţi, având şi ei arme din cetate, cari după cum am vedut din învoela, ce o făcuseră la 30 Octomvre cu „popa Culiţa“ adecă cu Pap Miklós, cum scrie „Cartea nagră“, le-au de­pus, reţinendu-şî cele private, ce le avu­­seră şi pănă în Maiu 1848. Decă der despărțământul Iancului a ') "Vedi mai pe lung Rapotul la pag. 6 și 7. — Aut. trecut la Cricău după acestă pacificare, e constatat tot­odată, că Românii în tre­cerea lor prin Şard şi Ighiu numai au de­­sarmat, însă nu s’au atins nici de averea, nici de persona celor desarmaţî. Prin ur­mare, deci nu veneau Aiudenii cu Banfi şi cu Baumgarten dela Aiud la Cricău, scenele cele sângerose şi omorul aproape a 200 de bărbaţi nu se întâmpla. Er, dacă s’a întâmplat, trebue se credem tradiţiunei, care spune, că pe cât timp ţinu bătaia faţă în faţă la păreul Ciugăului dela Cri­cău, aceşti masacraţi s’au mişcat şi au ară­tat mari semne de bucurie. Văduvele Benedek şi Szölösi în plân­­sarea lor cătră înălţatul împărat ne arată, cum­ că comandanţi la acest masacru au fost Balazs, controlor cameral, şi eu mai adaug, că a fost şi Iosif Crişianu dela Barabanţ, fiiul unui husar grăniţer2). Dar aceşti co­mandanţi nu au comandat masacrarea, ci atacul contra honvecjilor şi gardiştilor ma­ghiari şi, după ce li-a ajutat cel de sus 2) Acesta e teologul Körözsi din seminariul dela Blasiu, care pentru­ că a mâncat tocană în Miercurea Pascilor a fost oprit dela spălarea pi­­cioarelor şi a dat ocasiune la mişcarea naţională în 1843. El pănă în ziua de azi este încă în vieţă, de au raportat o victoriă strălucită, adu­­nându-se cu toţii la Balazs, controlorul Domeniului fiscal din Cricău, s’au pus pe chef şi şi-au petrecut, cum face totă lumea după vre-o isbândă, era omenii, cari pote înainte, ori în decursul bătăii s’au codit ori au fugit din Lagăr, fugind spăriaţî în ruptul capului cătră casele lor spre munte, invitaţi şi stimuţaţi de speculanţi, în fuga şi turbarea lor au măcelărit pe cei ce au purtat arme, nu însă şi pe femei, cum se vede din plânsurile văduvelor Kis Gergely, Benedek, Szölösi şi altele, şi precum stiu şi eu, că Angel Ioan, căpitanul din Cricău, a salvat vieţa copilului Szász Pál, tatăl pretorelui Szász József din Aiud, care a luat parte la instalarea Metropolitului Vic­tor în Blaşiu. Nu stiu, decă Lukats Béla recunoasce şi mulţămesce Presacanului, care l’a scos din şirul muribundilor dela Presaca şi l’a ţinut, dar Szász Pál a dăruit cât a trăit la toate sărbătorile cele mari câte-o măsură de grâu curat şi câte un fl. m. c. lui Anghel loan, căpitanul din Cricău. Acesta probeză, că nu acest căpitan, nici Ba­lázs şi Mânzat cu Şăndruc au comandat omorul, ci fugarii, desertorii desperaţi, poate şi bleşuriţi, întorcându-se de la locul de

Next