Gazeta Transilvaniei, decembrie 1896 (Anul 59, nr. 265-286)

1896-12-08 / nr. 270

Viáícuarea. AcJuíriStrííiHBsa, ii Tipornia Braşov, piaţa amn Mz 30. 3crif»orí nefwuac**.TM sva «» primoso. — Xajiusoripí® nn sv íftftmaet. INSERATE se primesc la Adml-Ristraţiune în Braşov şi ia îi3r matóareie Birouri do «iiHROluri, în Viena: M. Dukes, Esinrich Schaiek, Rudolf Moase, A. Oppelika Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. Z. Od­dbergerg, Sokaiein Bemnat; în Buenxegoi: Agence Havas, Sup­­oursale d© .Soumanie; în Ham­­bem,: Károlyi di Lisîmann. Preţul Inaerţiunilor: o seria Warmond pe o colonă 6 or. şi 6 scr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Kaciezne pe pagina a 3-a o­fertă 10 or. seu 30 bani. Nr. 270—Anul LIX. Braşov, Sâmbăta-Duminecă 8 (20) Decemvre 1896. (HTJMâE XDE DITMINEOA -£©) „Gazeta“ iese în­­­care 4L AconaiEBnte pentru Austro-Unearia. Pe un an 12 fl., pe şăse ioni 6­­., pe trei luni 3 fr. N-rii de Dumineca 2 fl. pe an. Pfflciu România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineca 8 franc!. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afara şi la doi. colectori: filamentul nentru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Tfiigul Inului Nr. 80 \\ etagiu I., pe un an 10 fl., pe şaae lun! 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a. acu 15 bani. Atât abonamen­tele oftt şi inserţiunile sunt a a o plăti înainta. Şi-au pus gând rea Nimic nu poate dovedi mai mult, că guvernul unguresc plănuesce a nimici încetul cu încetul întrega or­­ganisaţia nostră, tote legăturile, ce ne unesc într’un mănunchiu ca po­por cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi datine şi obiceiuri, cu aceleaşi tra­­diţiunî şi instiinţe, — şi ne unesc nu numai ca partid politic, ci pe terenul de cultură naţională, tocmai aşa ca pe terenul politic, — nimic nu poate dovedi, cricem, duşmănosele planuri mai mult, decât modul, cum s’a pus la cale din partea guvernu­lui urmărirea şi pedepsirea pe cale poliţienescă a convocătorilor întru­nirilor de alegători români, din aju­nul alegerilor generale dietale. Mai întâiu s’au năpustit în con­tra convocătorului întrunirei din Braşov, ce fusese mai întâiiî per­misă de poliţie, or în momentul din urmă oprită printr’un ordin vol­nic fişpănesc. D-l Dr. Aurel Mureşianu a fost citat la poliţie şi, după câte­va în­trebări, ce ’i s’au pus, a fost con­damnat de câtră căpitănia poliţie­­neasca din loc la 8 cjile arest şi 50 fl. amendă, pe motivul că, precum a mărturisit, a conchiămat întrunirea ca preşedinte al clubului electoral român din loc şi făcând acesta cu scop de­ a alege delegaţi pentru con­­ferenţa generală a alegătorilor ro­mâni din Sibiiu, ar fi păcătuit în contra ondinaţiunei ministrului de interne din 7 Decemvre 1895, care opreşce convocarea da adunări cu direcţiunea partidei naţionale ro­mâne. In contra acestei judecăţi po­liţienesc!, d-l Dr. A. Mureşianu a înaintat recurs. Astăz­i am primit o copie de pe sentinţa poliţiei din Sibiiu în contra d-lui Dr. Baţiu ca convocător al conferenţei delegaţilor şi în con­tra d-lor Dr. O. Russu Dr. A Frâncu, Dr. N. Vecerdea, O. Tilea, Z. Boiu şi Dr. I. de Preda ca convocători ai adunarei alegătorilor români din cer­curile comitatului Sibiiului. Chipul şi spiritul în adevăr po­liţienesc, ce răsuflă din acâstă sen­tinţă şi din motivele ei, ne dă cea mai nimerită icona a planurilor dia­volesc!, ce s’au pus în lucrare spre a stîrpi din rădăcină ori­ce organi­­saţie între Români. Etn­o: Nr. 995/1896 kih. SENTINŢĂ: 1. Dr. Ioan Ratiu, advocat, de 68 de ani, gr. cat., căsătorit, tată a 3 copii, a mai fost pedepsit. 2. Dr. Octavian Russu, advocat, de 40 de ani gr. cat. căsătorit, fără copii, n’a mai fost pedepsit de poliţie. 3. Dr. Amos Frâncu, advocat, de 31 de ani, gr. cat. necăsătorit, n’a mai fost pedepsit de poliţiă. 4. Dr. Nicolau Vecerdea, advocat, de 34 de ani, gr. crt., căsătorit, fără copii, n’a mai fost pedepsit. 5. Onoriu Tilea, inginer, de 46 de ani, gr. cat., căsătorit, tată a 5 copii, n’a mai fost pedepsit de poliţie. 6. Zaharia Boiu, assesor consistorial, de 63 de ani, gr. ort. căsătorit, tată a 4 copii, n’a mai fost pedepsit şi 7. Dr. Ioan de Preda... (Aci lipsesce naţionalul), toţi locuitori în Sibiiu, sunt declaraţi vinovaţi de transgresiune în contra înaltei or­­dinaţiunî a ministeriului reg. ung. de interne dela 7 Decemvre 1894 Nr. res. 1488 şi sunt judecaţi pe basa aceluia cum urmăză: 1) Dr. Ioan Raţiu, pentru conchemarea conferenţei delegaţilor tuturor alegătorilor români pe­­ziua de 24 Octomvre a. c. la Sibiiu,la o amendă de 70 fl. v. a. în favoa­­rea scopurilor indicate în art. de lege XXII din 1892, — în cas, că nu s’ar pute scote acesta sumă la 7 arest — și la o pe­­depsă de 10­­zile arest pe cheltuiala propriu, precum și la purtarea speselor de esecuțiune eventuală.‘2) Dr. Octavian Russu, 3) Dr. Amos Frâncu, 4) Dr. Nicolau Vecerdea, 5) Onoriu Tilea, 6) Zaharia Boiu şi 7) Dr. Ioan de Preda pentru convocarea alegătorilor ro­mâni, cari stau pe basa programului dela 1881 din cercurile electorale Sibiiu, Cis­­nădia şi Nocrich pe ciiua de 23 Octomvre a. c. la Sibiiu, cu scop de a alege delegaţi la conferenţa ponchiemată de Dr. Ioan Baţiu, la o amendă de câte 25 fl. v. a. pen­tru scopurile indicate sub 1) — în cas, că nu s’ar putea scoate acestă sumă la câte 3 dile arest — şi la o pedeapsa de 3 dile arest pe propriele spese şi toți apusații se obligă de a plăti la acest oficiu amendele în timp de 15 cjile după intrarea in vigoare a aces­tei sentinţe, fiind la din contră încassate pe calea execuţiunii şi pedeapsa de arest să o inceapa în acelaşi termin, fiind la din con­tră aduşi cu brachiul în arest. MOTIVE. Fapta subiectivă este dovedită faţă cu acuzaţii prin convocarea adunărilor difi­cultate, ce au mărturisit’o, fapta obiectivă faţă cu Dr. Ioan Raţiu e dovedită prin cu­prinsul convocării, prin ordinea de cji, ce a presentat’o acesta când a anunţat prima­rului conferenţa delegaţilor plănuită pentru 24 octomvre a. c., prin provocarea adre­sată preşedinţilor clubului partidei în dife­ritele cercuri electorale, ca se alega câte doi delegaţi la conferenţa generală de de­legaţi convocată de densul şi prin num­e­­roşi articuli apăruţi în organul său „tV­­buna11. Din acestea reese neîndoios, că Dr. Ioan Raţiu a convocat partida naţională română, cea mai înainte esistentă, apoi de­clarată disolvată şi totuşi privită ca şi mai departe esistentă, conform organisaţiei de mai înainte cu scop de a­ o reactiva, res­pective a­ o consirui din nou conform or­­ganisaţiunii sale. Acesta o dovedesc: 1. Punctul 3 al ordinei de 41 pentru plănuita conferenţă de delegaţi, în care se zice: „Raportul comitetului“central esecu­tiv asupra sesiunii trecute“ — un comitet esecutiv al partidei disolvate nu era per­mis să esiste, pentru­ că şi comitetul, care a asistat a fost disolvat, — ca stând în nedespărţită legătură cu partida — dar precum se vede din acest punct al ordinei de 44 totuşi, ca şi partida însăşi, a fost pri­vit ca şi mai departe esistent şi avea să fie pus în activitate, adecă invitaţi să-şi facă raportul. 2. Dr. Ioan Baţiu a provocat în mod oficial, prin preşedinţii lor, cluburile par­tidei, cari în sensul organisaţiunei partidei s’au constituit în diferitele cercuri electo­rale la 1862 şi au format o parte inte­grantă a partidei disolvate, ca să invite la o întrunire pe alegătorii dietali români, cari stau pe basa programului de partid dela 1881, să alegă — conform organisaţiei de mai nainte — câte doi bărbaţi de în­­credere şi pe aceştia să-i trimită ca dele­gaţi ai cercului electoral la conferenţa de­legaţilor ponchiemată de­­dânsul (veal Nr. 219 „Tribuna“: „La lucru“, Nr. 220: „Că­­tră presidenţii cluburilor“ şi diverse ase­meni invitări şi ordine de zi publicate în aceeaşi foră, mai departe Nr. 264 al „Tri­bunei“ pasagiul cuprins în recursul publi­cat al D-rului Ioan Baţiu contra oprirei conferenţei din gestiune: „...Au fost per­mise conferenţele de alegători români cer d ouăle, convocate în cercurile singuratice de câtră presidenţii cluburilor cercuale ale partidului nostru!“ Faptul evstenţei mai departe a partidei naţionale române, ce a fost declarată disol­­vată, precum şi prgmisiţiunea ei şi conchid­­marca acestei partide însăşi o dovedesc afară de articul­i citaţi până aici încâ diferiţi arţi sticul! apăruţi în „Tribuna“, ca d. es. la nr. 221: „Situaţia“ cu încheierea: „Acţiu­­nea nostră“ ; nr. 227 : „Momentul“ ; nr. 260 : „Partide politice ■— partide naţionale“; nr. 223: „Politică sănătosă“ ; nr. 224: „Con­­ferenţe“, „argumente forţate“ şi multe altele. Faţă cu Dr. Octavian Russu, Dr. Amos Frâncu, Dr. Nicolae Vecerdea, Onoriu Tilea, Zaharia Boiu şi Ioan de Breda este dove- FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI“. O DĂ LA MUGURAM TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI 1896 Decemvrie. Te salut măreţe templu, Tu al muselor locaş, Care te înalţi cu fală în bătrânul nostru Iaşi! In tine lucesce arta, ca nestinsul foc vestal, Răspândind rasa culturel cătr’al lumei ideal! Tu eşti logan de mărire pentru om­ şi ce popor, Care ’ndreptă’a lui iubire spre-a luminilor isvor! Numai arta şi sciinţa sunt puteri de ’nsufleţire, Care ’nalţă pe popoare şi le duc la nemurire! Aici genii şi talente, flori de ’naltă cugetare, Desmorţesc în om virtutea cu-ale artelor suflate; Ele-apropie trecutul de presentul sburător, Luminând a vieţii cale în spre timpul viitor. Prin talent se oglindeşte ori­ce faptă strălucită Din bătrâna omenire, printre secole adormită; Şi’n a inimei adâncuri, câte patimi se ascund. Se aduc la suprafaţă, ca şi din al măre! fund. Orî­ ce suflet plin de jale şi cuprins de grea durere, In imaginile artei află dulce mângăere; Căci iluzia răsare în pieptul ce-a suferit, Precum aarea pe morminte din dureri a răsărit. Inocenţa şi iubirea, stele din raiul ceresc, In a vieţii primăvară mândre’n suflet strălucesc Dar lumina lor frumosă se cuprinde dese­ori, De dureri şi suferinţă, ca un cer senin de nori. Ei la cântul poesiei, limba felor cerescî, Se trezesc în armonie dorurile omenesc!; Ş’atuncî inima se ’nalţă, ca un vultur cătră sere, In spre ce-i nobil şi gingaş în al consciinţeî flore. Câte-acordurî dulci a lirei din trecuta omenire Pănă aeji mai răsun încă în a lumei amintire! Şi cântarea lor divină pe popore ’nbărbătând, Le-a condus falnic la morte, pentru ţara lor luptând. Fericită dar se fie ţara noastra Româneasca, Unde artele frumoase vor putea să se umbrescă! Şi mărirea strămoşască pri’ntre secol­ asfinţită, Cu-ale artelor cunune va să fie ’mpodobită! Generaţia presentă cu o muncă de rod plină, Va lăsa viitorimei mândră cale de lumină; Ş’a culturei muguri fragezi ce răsar acum şi cresc; Vor da florea Nemurire! pentru nemul Românesc! loan lanov. La inaugurarea Teatrului Naţional. 1 Decemvre 1896. Să cântăm un cânt de fală, şi ea’n ceasuri de mărire lu isbândă fericită, glasul viu să ridicăm îmboldiţi de gânduri bune, tari de dreaptă făptuire Imnul vremilor dorite şi ajunse, să ’nălţăm! Templul artei se deschide — cu porţi scump împodobita Lăcaş sfânt minţii măestre şi-armoniei închinat, Pe altaru-i să păstreze graiul patriei iubite, Adevărul vecinic tinăr şi frumosul aripat. Au trecut neguri de noapte peste câmpurile noastre, Invălind suflarea vieţii în des giulgiu de mormânt, Ascundend a ei odore, câmpuri verdi şi bolţi albastre Cu făptură minunată fără semăn pe pământ. Şi-a fost lungă şi vrăşmaşă noaptea cea ’nfiorătore A fost veacuri mut cuvântul, ochiul veacuri adormit, Dar de-au curs lacrimi şiroie peste brazda hrănitore Au rodit ogorul veacuri şi pe noi ne-a oţelit! Ast­fel au scăpat ne­atinse, întregi, vii, îmbogăţite A naturei daruri scumpe şi-ale ini­mei comori; El de când a topit umbra focul raclei isvorite Din lumina aşteptată. — E sfânt revărsat de zori! Şi de-atuncî cu muncă crudă, sub a soarelui văpae Strîns uniţi în dor de ţeră, sfărmând piedici, înfruntând

Next