Gazeta Transilvaniei, februarie 1899 (Anul 62, nr. 24-46)
1899-02-02 / nr. 24
RED ACŢIUNEA, răministraţiimea şi Tipografia. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.Scrisorî nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. 2HSERATE se primesc la ADSSKHSTRAŢIUNE în Braşov şi la urmatorele Birouri de anunciuri: I In Viena: M. Duke3 Nachf. bax. Augenfeld & Emerich Leonor, Steirrioh Schalek. Rudolf Nosse. A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta : A. V. Goldber- Igar, Ekstein Bernat. In Hamburg. Mardyl & Lielîmann. PREŢUL INSERŢIUNILOR : o seria garmond pe o coloana S or. şi 30 or. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. RECLAME pe pagina a 8-a a seria 10 or. 3Cu 30 bani. Nr. 24. Braşov, Luni-Marţi 2 (14) Februarie „gazeta“ iese în flacare dr. Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Nrii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul neutru Braşov Admnistraţiunea, Piaţa mari Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un ai 12 fl., pe 6 luni 6 fl., p'-* trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Dîn causa stei sărbători «Ilarul nu va foără pănă Marţi săra. Manifestul Cehilor. Nu stim, cum se va resolva în cele din urmă crisa ungureasca, déca Compromisul se va încheia și în ce condițiunî, deca se va face o fusiune ntre partidele, cari se pretind a sta De basa pactului fundamental duaist dela 1867. Mult mai însemnată nse decât soluțiunea crisei unguresc! este pentru viitorul monarchiei poliglote habsburgice soluţiunea, ce se va da stărei lucrurilor în partea austriacă a imperiului. Acesta o recunosc bărbaţii poiticî austriac! tot mai mult, ba chiar şi bărbaţii politic! ungur! încep se simtă instinctiv, că sorţii viitorului monarchiei, ca mare putere, nu vor cade în Ungaria, ci pe teritoriul țărilor ereditare ale casei domnitoare. Putem dice der, că din acest punct de vedere cestiunea boemă are actualmente o deosebită importanță politică pentru întreaga monarchie. După ce guvernul Than a închis parlamentul, s’a născut întrebarea: ce direcţiune va lua guvernarea lui fără parlament şi care este planul şi ţînta lui pentru viitor? S’au vorbit şi s’au combinat multe. S’a cris, că ministerial Thun, bun bucuros, că a scăpat de obstrucţionist!, are numai ţînta de-a face posibilă pe temeiullui 14 reînoirea pactului economic cu Ungaria. Alţii au mers mai departe şi au susţinut, că are de gând se se razime în dietele provinciale şi se încăpă o acţiune pentru lărgirea drepturilor autonome ale ţărilor. Alţii, în fine, îi atribue intenţiunea de-a face o înaltă încercare pentru a împăca pe Nemţii şi Cehii Boemiei cel puţin în cestiunea cea mai ardentă a limbei. Nu voim se discutăm probabilităţile pe basa acestor combinaţiunî, dar credem a nu fi de prisos se accentuăm, că contele Thun nu pare a fi nicîdecum omul măsurilor radicale şi că el balanseaza mereu şi acum între cei doi poli contrar!, între germanism şi slavism, vrând să-şi afle echilibrul prin urmărirea unui drum mijlociu, răzimat pe interesele dinastice. Tocmai posiţiunea aceasta reservată şi tactica, ce resultă din ea şi pe care guvernul Taaffe o caracterisa cu cuvintele „peste partide“, agraveza aşa de mult acţiunea de împăcare a guvernului austriac. Nu mai puţin gravă însă este din cauza aceasta şi posiţiunea partidelor naţionale combatante. Manifestul, ce-l publică comitetul esecutiv al deputaţilor cehî, ne dă o nouă dovadă despre dificultatea amintitei posiţiuni. N ar trebui, dice manifestul, decât o dosă oarecare de bună voinţă spre a afla o dreptă şi durabilă formulă, ca se se aplaneze certele şi luptele pentru dreptul de limbă dintre Ceh şi German. Dar, dice acelaşi manifest, partea precumpănitore a deputaţilor poporului german perseverează în postulatul nedrept al egemeniei naţionale germane şi pretinde pentru limba germană superioritatea în viaţa de stat; de aceea, erice, partidele germane obstrucţioniste, subminând temeliile vieţei parlamentare şi constituţionale, spereza, că absolutismul le va aduce lor avantagii mai însemnate, decât dreptatea şi libertatea. La alt loc manifestul ceh de esclamă: Trăim într’un timp de tot serios. Suntem martorii unei extraordinare mişcări în şirurile representanţilor poporului german. Toţi îşî dau mâna, pregătindu-se la un atac comun şi decisiv. In contra poporului cehic se organiseza unitatea Germanilor în Austria, ca şi înafară de ea. Adevărul este, că Germanii îşî dau mâna pentru ca în unire se împedece orî-ce încercare s’ar face dincolo de rîul Laita pentru introducerea sistemului federalist, pe când Slavii şi îndeosebi Cehii numai în învingerea principiului federalist văd o garanţă a viitorului lor. Şi manifestul deputaţilor cehî e pătruns de aspiraţiunea federalistă, dar este forte alegător în espresiune şi vorbesce numai de lărgirea autonomiei ţărilor coronei boeme. Probabil, că consideraţiuni faţă cu posibilitatea unei înţelegeri în cestiunea limbei au indicat mai marea reservă în folosirea terminilor. Dar puţină speranţă este, ca tactica precaută a deputaţilor ceh se aibă un resultat favorabil. De aceea ei au avut un bun presimţ şi bine fac, când în manifestul lor apeleza la unitatea poporului ,celtic, ca singura garanţă a învingerei causei sale naţionale. II FOTLETONUL „GAZ. TRANS“. In mormânt. Din franţuzesce. „In ziua de artî nu mai sunt dueluri seriose“,firea unui din mica nostră societate: „te sgării puţin, curg trei picături de sânge, şi încheierea: Un dejun straşnic!“ „Tote duelurile de acu nu sunt, decât glume !“ „Sau pote chiar copilării!“ Medicul Gariel, care până acum stătea — după vechiul său obicei — tăcut, îşi ridica capul şi, spre marea nostră mirare, începu cu un ton înalt serios: „Aşa gândiţi? Eu din contră pot se vă asigur, că mai sunt încă dueluri forte seriose. Se mai întâmplă încă să rămână unul din duelanţi mort, ba, ce e mai rău, mulţi din familii bune, cu prieteni buni, dispar de odată, fără a se sui cum şi când !“ „Dar cu cadavrul ce se întâmplă? Trebue să se gusesc!“ „De sigur!“ „Ei, doctore ! Vedem de pe fața d-tale, că ai să se povestesc! o întâmplare de tot tragică! Nu ne ţinea încordaţi! începe odată!“ Cu mâna pe fruntea sa ferbinte, începu doctorul rar de tot, apăsând vorbele din ce în ce mai tare, în vreme ce noi, cu ţigaretele în gură, îl încunjurasem: „Ascultai! déra! Cât a trecut de atunci, nu pot să spun, dar e tare de mult, sunt vre-o 20—30 de ani. Şi nu s’a întâmplat nici între sălbaticii din Nyanza, nici între pieile roşii, ci tocmai în mijlocul Franciei, într’un oraş mic. Nu-mî e iertat să vă spun numele acestui orăşel, căutaţi-l însă pe harta Franciei. Zace în nemijlocită apropiere de-o facultate de medicină. In acest orăşel studiau zelos doi studenţi, cari se iubiau ca fraţii, neavend alt scop, decât ca după câştigarea titlului de doctor, să aibă cu ce trăi şi se fiă de ajutor omenirei. Şi pentru ce, din simpatia fără semăn ce-i lega, s’a născut între ei de odată germenul urei celei mai înfricoşate ? Cherchez la femme! Şi cine a fost dama ? Era ea pre vrednică de actul desbinării dintre cei doi anbei intimi? — Amorul nu întrebă așa ceva! Iubesc o femeiă și o urmezi părăsind fete din jurul tău. Ura fiecare și-o ascundea. Ii vedeai tot laolaltă, în laboratoriu, pe stradă, în tot locul. Intr’o bună dimineața însă fiecare declara altor doi studenți, scurt, că se urăsc de morte şi unul din ei trebue să moră. Causa antipatiei o refăcea flecare. Fiindcă însă pe timpul acela în Francia duelurile erau aspru pedepsite, cei doi tineri convertiră frica secundanţilor, asigurându-i, că vor alege ei un loc sigur, rămânând pentru secundanţi numai adelătura fără urmă cadavrul celui, care va rămâne pe câmpul de luptă. Astfel înţeleşi plecară din oraş într’o nópte de orna, cam pe la 2 ore după miedul nopţii, urmaţi de câte doi secundanţi, dintre cari fiecare ascundeau sub mantalele lor ceva, ce nu părea a fi armă. Ajunşi într’un târejiu sub zidul grădinei bisericei din satul vecin, se urcară numai decât peste el. Aspectul era romantic ! Se crepa dejiuă şi mormintele apăreau, ca tot atâtea fantasme cu braţele deschise. Ici colo câte o cruce de lemn dădea conturelor aspecte sinistre. Se alese un loc lăturalnic, ferit de privirile oamenilor, măcar pe câtva timp, şi secundanţii scoseră de sub mantalele lor câte un hârleţ. Săpară după aceea o gropă lungă de 2 metri şi lată de 1 metru şi după ce în deşert se insulră să împace pe cei doi adversari, le deteră fiecăruia câte un cuţit ascuţit în mână. Aceştia — ca nu cumva să rămână pe hainele lor urme periculoase de sânge — se desbrăcară pănă la brâu şi predând secundanţilor lor câte o epistolă, săriră în gropă. Cum au sărit unul asupra altuia, începură a se străpunge împrumutat cu cuţitele, orbiţi de ura reciprocă păreau ca nisce fiare sălbatice: scena aceasta nici unul din secundanți nu o putu descrie mai pe urmă. Poate nici ei n’au seiut, ce făceau. Intr’un târejiu unul din luptători cu glas înecat și slab, arătând cu mâna-i plină de sânge spre adversarul său sgârcit într’o Crisa. (Răspunsul oposiției — Tractări.) Causa compromisului dă orăşî indéret. Guvernul a primit alaltăerl al patrulea răspuns al oposiției, redactat de contele Albert Apponyi. S’a ținut tot alaltăeri după amiaeli o conferenţă a partidelor oposiţionale unite, care a declarat unanim, că primesce elaboratul lui Apponyi. In răspuns se constată mai întâi, că în ultimul nuneiu al guvernului se manifestă o apropiere privitor la următorele puncte: a) în afacerea căilor ferate vicinale; b) în statolirea declaraţiunei, ce are să se facă în privinţa spiritului de guvernare ; c) în forma compromisului, respective în constatarea împrumutată de cătră partide, că vor observa condiţiunile de compromis ; şi d) în cestiunea, că regularea incompatibilităţii şi a căilor ferate vicinale pe cale parlamentară se va face încă în sesiunea actuală a dietei. Tote acestea le ia opoziţia cu satisfacţie la cunoscinţă, adauge însă, că concesiunea de sube punct d) să se extindă asupra tuturor Gestiunilor din cadrul compromisului, adecă să se declare, că ele vor fi resolvate de cătră dietă în actuala ei formaţiune. Afară de aceste puncte, în care se manifestă apropiere, sunt o mulţime de alte cestiuni puse de opoziţie şi faţă cu care guvernul a răspuns prin refus. Astfel sunt: 1) Cestiunea censului electoral; 2) Cestiunea incompatibilităţii; 3) Reforma legii pensiunilor şi aplicarea ei; 4) restrîngerea dreptului de candidare la alegerile municipale; şi 5) Pragmatica de serviciu a funcţionarilor. Guvernul — continuă răspunsul opoziţiei — îşi mai susţine pretensiunile, ca: I. Indemnitatea să se voteze actualului cabinet; şi II. Să se stabilască un functim strict şi formal între proiectul judicaturei Curiei şi între revisuirea regulamentului camerei, aşa, ca cel dintâi să fie aşternut spre sancţionare numai după ce în cameră se va fi întâmplat revisuirea regulamentului. Răspunsul nu se ocupă în merit cu propunerea guvernului privitor la revisuirea regulamentului camerei, accentueză însă, că cele două afaceri din urmă să se dea spre esaminare unei comisiuni de patru (2 guvernamentali şi 2 oposiţionali), care să le clarifice înainte de ce s’ar fi lămurit cestiunea indemnităţii. In sfirşit, în punctul principal declară, că oposiţia nu va vota guvernului Banffy indemnitatea. In cestiunea aceasta oposiţia ţine la punctul ei de vedere stabilit în răspunsurile anteriore. Acest răspuns l-au predat disidenţii Csaky şi Andrassy ministrului-preşedinte Banffy, presenţi fiind şi ministrul de finanţe Lukacs şi Col. Szeli. Banffy a declarat, că la ad referendum răspunsul şi a promis, că pe ad! (Luni), ori pe mâne (Marţi) va răspunde. Intr’aceea membrii amintitei comisiuni de patru (ministrul Fejervary şi contele St. Tisza guvernamentali, Horanszky şi György oposiţionall) au avut Sâmbătă tractări lungi asupra cestiunilor judicaturei Curiei şi a revisuirei regulamentului. Se cjice că în cestiunea din urmă oposiţia face concesiuni însemnate guvernului, or în ce pri