Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)

1905-12-08 / nr. 269

&EEA,GT3îl?NEA, immun fl TUmenss Braşov, piaţa mare nr. 30 Scrisori ncfrancate nu pritcfisc. Manuscripte an s© r&trm­.. INSERATE 6~t primeau ia fc amin la tratta« a vra Braşov ai la urmat reis» BIROURI D9 ANUNŢURI : In Viena: ia M. Dukes Naem. Nus. Angenf­eld & Sraeric Leo­nor.. Heinrich Schalek. A., Op­psus Nackf., Anton Oppolik in Budapesta la A. v. (3old berber. Skat ein cernat. Iul­ia Leopold (Vii Erzsébet-körút)­­PREŢUL IKSERTIUIÎSLOR : o se­rie gar­mond pa o colons 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai des­e după tari CA și învoiala. —­ SJECLaMB pa padina 3-a o seria 20 bani Nr. 269-AMUL LXVIII „8AZ2TA" [m in r Si iterate îemin Ansho-Usgarli P© un an 24 cor., po sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. H­ rlI de Duml­eoc 4 cor. pe an. Mint România si strâmtate: Pe an an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N­rH da Duml­oo& 8 fr. pa an. Se prenmuera îa tru­o ofi­­ciale poştale din întru­şi din afară şi ia d-mi colectori. iteraţii pentru Braşov Adm­nistraţiune, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30.­ etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şea© luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul in casă. Pe un an 21 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni t1 cor. Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a­le pi ii ti înainte. Braşov, Itercuri-Jol 8 (21) Decemvrie. 1905. A patra amânare a dietei. Dieta 1 s’a amânat ivi pentru a patra oră în timp de ciece luni, de când a fost deschisă, după alegerile din Ianuarie. S’a vorbit mult şi s’a scris şi mai mult despre diua critică de 19 Decemvrie a. c. Cei­ ce au prorocit, că va fi critică, au rămas de minciună. Coaliţia, singura despre care era te­mere că va face ca diua de 19 De­cemvrie se devină di critică, nu nu­mai că nu a contribuit a justifica acesta temere, ci a lucrat şi a oste­nit ea însăşi, direct şi indirect, ca a patra amânare să fie încă cea mai liniştită dintre tote şi să se săvâr­şescă în modul cel mai neted şi pacinic. Şi nici că putea face altfel coa­liţia din simpla cai­să, că nu le da mâna conducătorilor ei să margă până la consecinţele extreme, punându-se faţă cu corona cu totul pe teren re­voluţionar prin aceea, că ar fi des­considerat rescriptul regesc de amâ­nare şi ar fi hotărît să stea pe foc şi să continue şedinţele şi lucrarea­­ dietei.. Aşa ceva cei­ ce se cred gro­zavi ca „apărători ai constituţiei“ nu puteau risca, fiind­că nu erau în stare şi n’aveau putere de a purta consecinţele. De aceea a fost mai cu­minte din parte-le, că au căutat tote modalităţile pentru a nu sili pe gu­vernul Majestăţii Sale să ia în ade­văr măsuri absolutiste faţă cu ei, încă din momentul când Monar­chal, după audienţa de la 23 Sept. li-a trimis şefilor coaliţiei pe contele Cziraky ca pienipotenţiar în locul lui Goluchowski, cel escepţionat de ei, au simţit că bătrânul monarch n’a vrut să rupă pentru tot­deauna cu ei. Mai târziu au primit şi alte semne, precum esplicările şi rectificările punc­tului 3 din programul coronei. Buni tacticiani cum sunt, Kossuth, Apponyi, Andrassy şi soţi au schit se mişce pe după culise tete, ca să împedece ori­ce măsură radicală din partea guvernului în contra coaliţiei şi să utilizeze tote momentele favo­rabile ce se iveau, pentru a lua con­flictului cu corona deocamdată ascuţi­şul, prin iniţiarea de nouă încercări de apropiere şi împăcare, au soitit se scormonăscă pe fostul ministru Lu­kacs şi pe Szell şi să-i pună în frun­tea unei acţiuni în favorul „descur­­cărei“ pacinice. Aşa au adus pe încetul condu­cătorii partidelor coafiate lucrurile acolo, ca se facă coaliţiei cu putinţă de a eşî din strimtare cu totul cinstea şi încă protestând cu am­plomb în contra repeţitei amânări a dietei. Acesta a fost noima representa­tion de eri din camera deputaţilor. Mai întâii, în purparieurile cu Lukacs coaliţia şî-a pregătit terenul de a pute­dice, că numai de aceea s’au învoit a se supune rescriptului de a­­mânare, ca se nu facă imposibil în viitor ori­ce înţelegere între cei doi factori constituţionali. Apoi au isbu­­tit să aducă şi pe guvern acolo, ca să nu se presente nici de astă­ dată înaintea camerei, renunţând astfel de a presenta acesteia programul său şi în deosebi proiectul de lege privitor la votul universal. Acesta au ajuns-o aşa, că au ameninţat guvernul, că dacă va voi să vină cu proiectele sale, coaliţia va provoca imediat des­­baterea asupra proiectului ei de pu­nere sub acusare a acestui guvern. Cu acesta apucătură li-a succes a omorî două muşte de-odată, adecă de a face cu neputinţă şi presenta­rea proiectului de lege asupra sufra­giului universal, care li-a făcut atâta durere de cap. Astfel ministrul Kristoffy s’a ve­det silit de a-șî publica opera sa prin citare, or guvernul Fejervary, ceea-ce caracteriseză tot­ atitudinea lui, a făcut tot ce a putut, numai pentru a nu provoca un conflict aspru cu majoritatea, care l’ar fi silit se ia măsuri extraordinare. Cabinetul Fejer­vary a ajutat astfel coaliţiei şi, după cum însuşi a declarat, s-a străduit a salva causa unei înţelegeri pacinice a ei cu Corona. După ce tote au fost bine puse la cale, a rămas ca coaliţia să pro­fite de acest moment şi să facă o demonstraţie mai cu efect în favorul constituţiei, pe care pretinde a o a­­păra faţă cu corona. A umblat adecă a băga şi pe Tisza cu liberalii săi în horă, ca să nu se mai d­ică, că ar fi vre-un partid, care să nu fi protestat în contra amânărei a patra. Tisza s’a înduplecat şi a găsit deodată, că trei amânări au fost des­tule şi că acum faţă cu a patra tre­­bue să protesteze şi liberalii dimpre­ună cu coaliţia, ca­re nu li­ se dlică, că ei n’ar vrea să apere constituţia. Şi acum vine efectul final. Ap­ponyi cetesce protestul contra amâ­nărei, pe care, dice, camera cu tote astea o ia la cunoştinţă. Se ridică apoi Tisza şi se alătură. In fine se primesce protestul „unanim“, duipă cum afirmă una din foile sosite azi de la Budapesta. Le servesce Maghiarilor spre o­­noare, că în asemenea ocasiuni scia să manevreze în modul acesta con­centric, unindu-se cu toţii. Dar ni­ se pare totuşi că foile coaliţiei fac prea mare cas din acesta votare împreună cu Tisza. In cele din urmă şi unii şi alţii, şi coaliţie şi guvern şi liberali s’au aflat într’o situaţie silită de a pr­ocede aşa cum au procedat, şi rămâne a­ se vede la 1 Martie anul viitor, ce se va alege din solidaritatea manifestată erî de cătră partidele maghiare, încercările de împăciuire. In ziua de 17 Decemvrie ministrul preşedinte ungar baronul Fejervary a pri­mit o deputaţiune de industriaşi şi negus­tori, cari invocând motive economice au accentuat necesitatea restabilirii de stări norm­ale în Ungaria. Răspunsul, ce l’a dat ministrul preşedinte este remarcabil, fiind­că pentru prima oara se comunică oficios încercările de a restabili pacea între Co­­roana şi majoritate. Baronul Fejervary a dis în discursul său, că spereaza, că încer­cările de împăciuire îşi vor ajunge scopul. Dar discursul ministrului preşedinte cu tot caracterul său general, are şi unele indicaţiunî, din cari reiese scopul încercă­­ri­i la împăciuire.E.ao,ud Fejervary a aj.is adecă­rit răspunsul dat industriaşilor, că pa­cea este legată de o condiţiine importantă, anume: coaliţiunea trebue să se unască cu corona asupra unui program. Guvernul ac­tual este gata a-şî da în acesta sprijinul şi speră, că coaliţiunea va ajunge la con­vingerea, că situaţia actuală nu se mai pote menţine. Din aceste cuvinte se poate trage cu drept cuvânt conclusiunea, că încercările lui Lukacs şi Szeli nu s’au făcut fără seh­­­ea, ci din contră chiar cu învoirea baro­nului Fejervary. I,ziarul „ Wiener Alig. Zig“ de la 19 Decemvrie scrie în privinţa acesta urmă­­torele: •*— Ciua de erî a adus o urare surprisă. întâii! vine Fejervary şi în răspunsul dat deputaţiunei lasă a înţelege, că pacea în Ungaria nu este cu totul exclusă. Cu toate reservele îndreptate la a­­dresa coal­iţi­u nor, ministrul preşedinte n’a tras la îndoială »scirile pacinice« din ul­timele zile. N’a­u trecut însă decât câte­va ceasuri şi vine Kossuth se declare, că pretinsa misiune a lui Lukacs n’a adus de ioc vr’o schimbare în situaţiune. Intre »scr­­i­’e tuternice« ale baronului Fejervary şi »situaţia neschimbată« a lui Kossuth, esistă fără îndoială un mare contrast! Coaliţi­u­­nea pare că a ajuns la convingerea, că în privinţa prospectelor cu privire la nonele concesiuni, a av­ut prea mari speranţe şi speranţele acestea s’au redus acum în mod considerabil. Ea a trebuit se mai afle o­­dată, că împăratul n’are de gând a pune cestiunea militară din nou la ordinea zi­­lei, aşa că rămâne cum s’a dis mai na­­inte. »Limba de comandă maghiară nu se dă!« Baronul Fejervary însă a repeţit în publicitate, ceea ce era de altmintrea cu­noscut în cercurile politice, că guvernul seu nu ţine se stea cu ori­ce preţ la pu­tere şi că prin urmare coaliţia n’are decât să se pronunţe. Coaliţia însă se mulţu­­mesce deocamdată cu un protest, cu care să se poata împăca chiar şi partidul liberal. Se mai vorbesce şi de o pretinsă misiune a contelui Tassilo Festetich. După infor­maţiile, ce ie avem, însă nici misiunea a­­cesta nu e mai serioasa decât a lui Lukacs, care până în momentul de faţă n’a fost încă primit de împăratul. Acţiunile acestor doi domni sunt paralele şi nu se refer­ă de­cât la înfricoşatul 19 Decemvrie. Lukacs n'a făcut alta, decât a pledat în faţa coa­­liţiunei, pentru o şedinţă liniştită a came­rei deputaţilor, şi contele Festetics pentru o şedinţă liniştită în camera magnaţilor. Căci membrii casei magnaţilor cu simpatii pentru coaliţiune şi cari au votat odată contra lui Fejervary, prinseră pe la înce­putul lui Decemvrie să se agite din nou, contele Tassilo Festetics ar fi fost acela, care să fi pus în vederea şoviniştilor din camera magnaţilor datoriile, ce trebue să le aibă un membru din camera magna­ţilor. Decă la şedinţa de azi a camerei ba­ronul B­ejervary va face să se amâne dieta nefiind el de faţă, prin acesta ,s’ar fi do­vedit, că Kossuth a avut tot dreptul să fie pesimist, or baronul Fejervary, care era aşa de plin de speranţe, s’a arătat aşa, nu­mai ca să nu taie coaliţiunei calea retra­­gerei. Deschiderea şi amânarea dietei S’a împlinit aşa dar prorocia ce de mult se bucinase în pressă şi în cercurile politice, că dieta convocată pe diua de erî 19 Decemvrie, n’are s’o ducă mai mult de câteva ceasuri. Aşa a şi fost. S’a deschis ori la orele 11 a. m. şi s’a închis pe la orele 2, după­ ce s’a cetit rescriptul regesc prin care dieta este amânată până la 1 Martie 1906. Vom da aici un scurt raport asupra şedinţei de eri. Şedinţa era fixată pe orele 10. Gale­riile erau ticsite de public. Străzile şi te­renul dinaintea edificiului camerei era ocupat de­ un mare număr de poliţişti, cari trasară cordon, căci era temere de o de­monstraţie a socialiştilor. Socialiştii însă nu s’au arătat uicăiri.. Punct la ora 11 preşedintele Justic­a a deschis şedinţa, cetindu-se îndată rescrip­tul prea înalt prin care dieta a fost amâ­nată rândul trecut. Preşedintele a anunţat apoi, că ministrul preşedinte br, Fejerva­ry i-a trimis o scrisoare (»Eljen-uri şi aplause în stânga. Acesta scrisoare a fost cetită printr’urr notar al camerei. In scri­soare ministrul preşedinte anunţă că î-a sosit de la Maj. ca un autograf. S’a des­făcut plicul ce cuprindea rescriptul prea înnalt prin care Maj. Sa amână dieta pâ­nă la 1 Martie 1906. Imediat a luat cuvântul contele Al­bert Apponyi, spunând, că sistemul conti­nuelor amânări este o negare a constitu­ţiei, a responsabilităţii politice şi respon­sabilităţii de drept. Situaţia actuală — trice Apponyi—nu se poat­e asemăna cu situaţia de ex­lex a guvernelor de mai înainte, de oarece pe când guvernele acelea au ajuns într’o astfel de situaţie prin propria lor greşală, pe atunci guvernul actual a com­promis şi autoritatea Coronei. Şedinţa die­tei trecute a fost amânată de guvern pe motivul, că trebue timp pentru descurca­re: se pare că acesta însemna încercarea de a înmuia »naţiunea«, ca se se acomo­deze ultimatului regal. Nu poate avea şanse nici o descurcare, care s’ar face prin în­frângerea »naţiunei«. Ratkay. Mai bine 14 Aprilie 1849. Presidentul ch­iamă la ordine pe Rat­­kay admonestându-l, se nu întrebuinţeze astfel de expresiuni. Contele Apponyi urmând declară, că Ungurilor li-e destul art. de lege 3 de la 1848. Vorbind despre rescriptul reg. de amânare dise, că din momentul ce nu s’a făcut demonstrație pe stradă, se seien că guvernul nu se va presenta în cameră. A încercat apoi Apponyi să arate ilegalitatea amânărei și a declarat, că în contra aces­tei amânări trebue să se apeleze dela re­gele rău informat la regele bine informat. A presentat apoi moţiunea de protestare contra amânărei. Urma la cuvânt contele Ştefan Tissa, din congregaţia comitatului Făgăraş. O serie telegrafică particulară, ce a­u pri­­mit’o erî, ne anunţă, că în adunarea muni­cipală a comitatului Făgăraş, la propune­rea membrului Dr. Şenchea, s'a primit unanim votul universal secret, fără res­­tricţiune. D-l Dr. Şenchea a combătut aspru guvernul pentru ordonanţele minis­trului Lukacs cu privire la maghiarizarea învăţământului poporal şi a înfierat mă­surile ministrului de interne luate contra Românilor.

Next