Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-11 / nr. 129
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 129.—1906. Singer — au oferit primarului buchete de flori. Convoiul pe bulevardul „Ring.« Primarul s’a urcat în trăsură şi convoiul s’a pus în mişcare urmat de o serie lungă de alte trăsuri şi o massă compactă de oameni pedeştri, pe Praterstern, unde cei din Leopoldstadt şi Brigittenau formau spalii, apoi peste podul Aspern spre Ringstrasse. Trăsura nu putea înainta decât în pas. Pe Kolowratring erau postaţi amicii din Wieden în frunte cu deputaţii Costenoble şi Rienessl, salutând cu aclamaţiuni furtunoaşe. Mulţimea se încercă a deshama caii şi numai graţie protestărilor energice ale lui Lueger şi Klotzberg nu şi-au realizat planul. In piaţa primăriei. Piaţa primăriei şi străzile vecine la orele 9 erau ticsite de public. Un număr mare de purtători de lampioane marcau spaliiul ce se întindea de la Bellaria pană la porta primăriei. La porta primăriei era postată musica tramvaiului.Cu totul putea să fie adunată aici o mulţime de vr’o 20,000 oameni, cari aşteptau cu răbdare până aproape de 11 ore când s’a ivit convoiul. Intrarea la Rathaus. Când capul convoiului ajunse în fața Burgteatrului, caii trăsurei în care şedea primarul fură deshumaţi în aclamaţiunile nesfîrşite ale poporului. De aici trăsura a fost dusă în triumf prin piaţa şi strada Lichtenfels pănă la locuinţa din Rathaus a primarului de cătră o câtă entusiastă de tineri în frunte cu preşedintele societăţii »Lueger« — Emanuel Sturm. La sosirea trăsurei, musica a intonat marşul »Lueger« şi aclamaţiunile se repetară din nou furtunos. Mulţimea era atât de mare, încât Lueger nu s’a putut da jos şi a fost ridicat pe umeri şi purtat pănă în vestibul. Servitorii primăriei voiau să închidă porţile, mulţimea înse a năvălit în curtea primăriei şi a intonat cântecul lui »Lueger«. Alocuţiunea primarului. La 117, primarul dr. Lueger s’a arătat la fereastra locuinţei sale şi a ţinut următorea alocuţiune : »Vă mulţumesc pentru primirea sa-Victim îrVf'“(de aceea Vă rog să-mi permiteţi a Vă dice pentru astădi Noapte bună. (Vii aclamaţiuni). îmi exprim şi aici mulţumirea poporului român şi părechei regale române, pentru că m'au primit cu atâta dragoste. Trăiescă poporul român! (Strigăte entusiaste de »Hoch!«) încă un sfert de oră a mai durat demonstraţiunea şi mulţimea a început apoi a se risipi. Deputaţii cari au însoţit pe Lueger în călătoria sa încă au fost aclamaţî. Cronica externă. Presa streină şi conflictul greco-român. Presa streină consacră lungi articole nouei faze în care a intrat conflictul greco-român, în urma ruperei relaţiunilor diplomatice dintre România şi Grecia. Presa franceză şi italiană dau deplină dreptate României şi fac pe Grecia răspundatoare la acestă stare de lucruri. Diarul rusesc „Novoje Vremia“ desminte afirmările diarului parizian »Le Gaulois«, după care Rusia ar desaproba politica României în Macedonia. Din causa înrudirei dintre familiile domnitare, rusescă şi grecescă, Rusia se arată binevoitoare cătră Grecia, diredtarul în chestiune. Acesta însă nu însemnă nimic. Trebue să se aştepte declaraţiunile guvernului rusesc cari numai ele vor arăta atitudinea adevărată a Rusiei în conflictul greco-român. Un diar milanez, din cele mai autorizate ale presei italiene „Lombardia“ publică un lung articol asupra conflictului dintre România şi Grecia apărând drepturile naţionalităţei române în Macedonia. Italia trebue să sprijinescă pe România, adauge organul. Apoi ziarul îşi esprimă satisfacţia, că România a cerut Italiei protecţiunea supuşilor săi în Grecia, ceea ce constitue o nouă afirmare a frăţiei latine dintre cele două popoare. „Eclisiastiki Alitia“, organ oficial al patriarchatei ecumenic, publică un lung articol în care atacă România şi propaganda românescă în Macedonia. Articolul acestui c ziar, ca şi în genere articolele întregei prese eline, sunt foarte violente contra României. Din camera franceză, Camera a terminat discuţiunea cu privire la politica socială a guvernului şi a adoptat cu 410 voturi contra 87 o ordine de zi primită de preşedintele consiliului Sarrien, aprobând declaraţiunile guvernului şi exprimând încrederea în tăria guvernului pentru a realiza în sensul cel mai larg democratic, reformele aşteptate de ţără, respingând orice adause străine programului. Semne de revoluţie, ziarul »Nowoje Wremja« află din Sebastopol, că o mare fierbere domnesce printre soldaţii primului batalion de artilerie. Câţîva subofiţeri revoltându-se, întreg batalionul a fost des- armat. Al doilea batalion s’a declarat so- lidar cu primul şi a ocupat bateria despre nord, dar vădându-se înconjurat de infanterie, s’a întors la casarmă. O fierbere se observă şi printre trupele din Riaesan. Ofiţerii au fost siliţi a părăsi tabăra. Soldaţii au refuzat de a face serviciul. Un deposit de arme a fost ars. Regimentul din Viborg a fost adus la Petersburg. Ziarul »Slowo« află din Riga că situaţiunea în Livonia şi mai ales în districtul Walk, este foarte îngrijitore. La Rybinsk, greva lucrătorilor de la docuri ameninţă să provoace mari complicaţiuni. Greva ar fermenta şi printre lucrătorii drumului de fier. După o serie din Moscva, soldaţii regimentului Polkawski s’au revoltat. Numeroşi ofiţeri au fost ucişi. Evreii se refugiază. O şedinţă furtunoasa a Dumei. La şedinţa de joi a dumei a asistat forte multă lume. Comisiunea numită pentru redactarea unui regulament anunţă că scrisori primite din Londra şi Paris propun deputaţilor ruşi a creia un grup parlamentar ce în unanimitate şi cu prelungite aplauze propunerea. Ia apoi cuvântul ministrul de interne Stolypin, care răspundând la o interpelaţie în chestia disordinelor şi omorurilor recente recunosce că s-au comis acte nelegale de către poliţie în câteva cazuri, afirmă că toţi funcţionarii îşi iubesc patria. (Strigăte, ajunge! Preşedintele sună din clopoţel). Ministrul continuă spunând că guvernul trebue să procedeze cu energie spre a păstra ordinea. Poliţia şî-a făcut datoria. Au fost în cursul desordinelor 288 ucişi şi 388 răniţi, toţi aparţinând poliţiei. (Strigăte puternice de: nu ajunge! Fluerăturî. Huiduelî). Preşedintele se scula atunci şi spune: Libertatea cuvântului s’a acordat tuturor celor ce se află în acestă incintă. Ministrul îşi continuă discursul spunând: Guvernul va lucra ca o santinelă care nu poate asvârli puşca-i veche, înainte de a fi primit o armă nouă. (Noi fluerăturî. Voci: »Ajunge! Destul!« Mare agitaţiune. După ce mai vorbesce principele Urusoff, d-nii Vinaver, Nabokoff, Rodicevv, fiind mult aplaudaţi, ministrul de interne voesce să răspundă. Zgomotul este mare. Necontenit se strigă: »Demisionaţi!« Preşedintele agită clopoţelul. Miniştrii părăsesc sala de şedinţe în mijlocul zgomotului, strigătelor, urletelor de »Asasini!« Preşedintele este silit a suspenda şedinţa pentru o oră. Şedinţa se redeschide în cea mai deplină linişte. Discuţia interpelărilor se amână pe mâine. Proiectul de a trimite în studiarea comisiunei agrare proectul pentru abrogarea tuturor drepturilor de proprietate a pământului, este respins cu 140 voturi contra 78. Demonstraţie anti-maghiară în Viena. La 20 Iunie ,„ creştinii sociali din cercul I. al Vienei au ţinut o mare adunare de protestare într’un restaurant. La ordinea zilei s’a pus o singură cestiune: »Să cadă Dr. Lueger, pentru că aşa vreau Maghiarii şi pressa jidovescă vienesă?« Adunarea, la care înafară de un număr mare de alegători au participat numeroşi deputaţi şi funcţionari superiori ai oraşului, a fost deschisă de vice-primarul Dr. Neumayer. In discursul de deschidere — după cum i se raporteză ziarului »Alkotmány« — Dr. Neumayer a făcut amintire de sărbătorirea lui Lueger la Bucuresci şi faţă cu acesta a accentuat, că numai Ungaria privesce cu ochii răi pe Lueger. S’a ocupat apoi cu cestiunea pactului şi a pretins schimbarea quotei în favorul Austriei. Dr. Baechle, deputat în »Reichsrath«, făcând amintire de arborarea stindardului maghiar pe palatul din Bankgasse, a arătat că este un nonsens de drept public a se vorbi de aceea, că ministeriul ungar din Viena este un teren extrateritorial. Austria şi Ungaria se presentă in faţa streinătăţii ca imperiu unitar, astfel autorităţile vienese n’au numai dreptul, ci şi datoria a-şi esercita drepturile şi pe teritoriul ministeriului ungar. Dacă arborarea stindardului maghiar ar da ansă la turburări, autorităţile sunt în drept a-l îndepărta, ba sunt chiar datore a o face acesta. Viceprimarul Dir. Porser declară, că demonstraţia din Bankgasse, a fost isbucnirea patimei poporului. Nu este corect — dice — a accentua lozinca »Los von Ungarn«, ci trebue să ne reîntorcem la ideia imperiului unitar, care în cască s’ar realiza, şi naţionalităţile locuitoare în Ungaria, se vor bucura de o tratare mai bună. Dr. Bielohlavek, deputat, declară, că înainte de 1867 Ungaria a fost mai mult o pustă şi cultura ei actuală are să o mulţumescă banilor austriacî. Maghiarii au venit, sub Arpad, ca o bandă de jefuitori în ţera acăsta, şi nici adi ei nu urmăză altă politică. Spune, că deoarece factorul, de la care Maghiarii pot se aştepte mai mult, nu va mai esista mult. Maghiarii se grăbesc a acapara cât se poate. De aceea datorinţa austriacilor este a lua lupta cea mai energică cu Maghiarii pe teren economic şi decă nu se poate altfel, şi oratorul dice: „Les von Ungarn“, afară cu Maghiarii! Nu ne trebue nici făină maghiară, nici carne maghiară. In fine adunarea a primit un proiect de resoluţie, în care se votă dă încredere lui Dr. Lueger şi se declară, că timp cât va trăi, el va fi primarul Vienei. * Nu trebue să mai spunem, că manifestaţia antimaghiară din Viena a produs sânge rău la Budapesta. Ziarul »Bud. Hírlap« dela 22 i. c. se ocupă la loc de frunte cu manifestaţia într’un articol întitulat »Banda vienesă«, în care firesce, nu poate să nu-şî verse veninul contra lui Lueger. »Numai zilele aceste a fost în România, ca să facă politică austro-română contra apropierii sârbo-maghiare şi a se mândri că ei şi soţii săi au ocrotit şi au călăuzit pe memorandiştii români în Viena. Se vorbesce, că el (Lueger) a primit colo în afară (in România — Culeg.) şi Români din Ungaria şi a făcut frăţietate şi cu aceştia. C’un cuvânt abia l-au succes la o sută de înţelepţi maghiari şi români a scote din fântâna piatra pe care a aruncat-o Lueger la serbarea deschiderei exposiţiei bucurescene«.... „Alkotmány“ zice, că Lueger este foarte iubit în Viena. Nu se poate nega, că şeful social creştinilor a binemeritat de acesta iubire a vienesilor, mai ales de iubirea micilor oameni. Der Lueger însemneză la Vienesî şi altceva. Numele lui este ca un stindard al urei contra Maghiarilor. Şi sub acest stindard nu se grupează numai aderenţii partidului său, ci şi adversarii săi. Sub numele lui Lueger a decurs ori demonstraţia din Viena contra nostra, pe cari ne-au atacat oratorii adunării sub titlul serbătorirei lui Lueger... Dedicaţie scrisă pe albumul M. S. Reginei în pavilionul Românilor de peste munţi.*) Majestaţei Sale Elisabeta Regina Ţerii Românescî. In semnul iubirei celor de departe. AŞTEPTARE. Majestnţei Sale Reginei poete Carmen-Sylvii. In umbra plopilor cărunţi Străjerî bătrâni la casă, Cu ochii umedî şi inimoşi O fată stă şi coasă. Drumeţi se miră ’n drumul lor De marile măestre Şi de minunile ce dorm in lada ei de zestre. Pribeagă blândului amurg De peste deal se lasă, Urdindu-şi tortul argintat in firul de mătasă Ea vede ’n ochii osteniţi C’o lacrimă să cerne, Că ’n urma meşterului ac Şireag de flori s’aşterne. Se scutură cărunţii plopi Durerea ei îi dure, Şi frunze cad pe pânzele Sfielnicei fecioare. Ea ’şi împleteşte un dor pribeag In florile cusute Şi coasă ’n firul alb de in Nădejdile ei mute. In farmecul nelămurit Al nopţilor de vară Vrăjite iele ’n drumul lor Un vis îi arătară ; E chipul unui Făt-frumos Şi mai presus de fire Orfanei loto diu botez Ursit se-i fie mire. Şi ielele i-au spus cuvînt: »Tu ca să ia năframă, Căci într’o ţară ’n răsărit Te înţelege o mamă Când vei găti năframa ta, Se i-o trimiţi se soie Şi craiul tău bălan din vis Ea ţi-l trimite ţie«. De atunci cu acul ei trudit Ea firele împarte Gândind la chipul bun şi sfânt Al mamei de departe. Din vise ’n aşteptarea ei Ea ’şi face mândra salbă Sunt numai lacrimi şi nădejdi Cusute ’n pânza albă. Octavian Goga. SOIRILE DILEI. — 23 iuliie n. Maiestatea Sa Monarciul în Boemia. In diua de 21 iunie M. Sa s’a dus în Boemia la exposiţia Germanilor din Boemia, ce se deschide la Reichenberg. Prima visită a făcut-o oraşului ceh Kuttenberg, de unde apoi a călătorit mai departe pe teritorul german al Boemiei. Pretutindenea Monarchul a fost primit cu mare însufleţire. Un nou despărţement al »Asociaţiunei«. La insistenţa advocatului Dr. Coriolan Steer, fruntaşii cercului Tăşnad au hotărît să cera dela comitetul central înfiinţarea unui nou despărţământ „Tăşnădan“, care despărţământ de-ocamdată va fi compus numai din cercul adm. Tăşnad. Comitetul central deja a şi însărcinat pe d-l protopop dinSantău, Demetriu Coroian, ca în calitate de delegat să convoce adunarea constituantă, ce în scurt se va şi întâmpla. Notez, că cercul Tăşnad pănă acum s’a ţinut de desp. Sălagian-Chioran, care desp. fiind forte vast, n’a putut să lucreze mai intensiv pentru propășirea culturală a a*) Apărută în „Conservatorul“ dela 10 (23) Iunie a. c.