Gazeta Transilvaniei, iunie 1912 (Anul 75, nr. 119-143)

1912-06-10 / nr. 127

Pagina 2 Camera lui Tisza îşi continuă ne­­conturbată activitatea între cordoanele militare. In şedinţa de ori, după ce de­putaţilor opoziţionali li­ s-a oprit din nou Intrarea în sala de şedinţe, s-a luat la cunoştinţă dimisiunea membrilor opo­ziţiei din comisiunile parlamentare şi s a stabilit programul de muncă al şe­dinţelor viitoare. In comisiunile parla­mentare s-au primit toate proiectele prezentate de guvern şi se crede, că până Miercuri ele vor fi votate şi de cameră. Va urma apoi ajurnarea came­rei până la toamnă. Prim-ministrul Lukács a fost pri­mit ori de Mal. Sa în audienţă, care a durat o oră întreagă. Lukács a infor­mat pe Monarh despre toate amănun­tele situaţiei politice interne, prezen­­tându-i totdeodată şi programul activi­tăţii viitoare parlamentare. După au­dienţă Lukács a făcut o vizită minis­trului de externe Berchtold. Seara s-a reîntors la Budapesta. Comunicatele semioficiale spun, că Maj. Sa a primit în mod deosebit de graţios raportul lui Lukács. In parlamentul Austriei continuă desbaterea reformelor militare. Aproape toate partidele au făcut declaraţiuni, că votează proiectele. Numai socialiştii vor­besc contra, dar nu fac obstrucţie. Deputa­tul socialist Bechghe a spus între altele, că proiectele militare au fost votate în Un­garia in mod criminal şi că votarea reformelor în Austria înseamnă o tră­dare săvârşită contra poporului. Cu toate aceste se crede, că săp­tămâna viitoare vor fi votate proiectele şi de parlamentul austriac. Ţările sudslave — teritoriu auto­nom. In comis­iunea austriacă pen­tru afacerile bosniace dep. JRybar a propus, ca toate ţările sudslave să fie concentrate intr’un teritoriu administrativ autonom, iar după transformarea monarhiei pe baze federaliste să se creieze un parla­ment central, care să tranşeze afa­cerile comune ale provinciilor au­tonome ale monarhiei. Semnele timpului ! Greve de muncitori agricoli. Din Oradea-mare se anunţă, că între feu­dalii din Bihor a produs o panică fap­tul, că muncitorii agricoli nu voiesc să facă cu ei învoieli agricole pentru lu­crările secerişului iminent. Mulţi din muncitori au plecat pe Alföld să se an­gajeze acolo la muncă. Proprietarii să tem, că la seceriş vor fi tulburări mai cu seamă în cercul Cefa, apoi pe la Ugra şi Geszt. Din cauza aceasta prim­­pretorele din Cefa a cerut de la minis­tru de interne sporirea gendarmeriei. Ministrul a luat măsuri şi acum se concentrează multă gendarmerie pe la domenii. — Ţara salvatorului patriei Tisza. Colorile slujesc la deosebirea cla­selor sociale, arată rangul inşilor. Vră­jitorul şi şeful sunt cei mai cu îngri­jire vopsiţi. De alt­fel, mai târziu, când au început oamenii a purta vestminte, co­lorile bătătoare la ochi le-au întrebu­inţat în deosebi regele şi cei de sus, cum şi preoţii. Aşa este şi astăzi. Ar­mata şi femeile au apoi privilegiul de-a purta tot felul de culori, pe cari băr­baţii din clasele de sus le-au părăsit. Tatuarea se face ori prin înţepă­turi cu acul, ori prin tăieturi. Ranele tămăduindu-se lasă urme de culoare deschisă, de pildă albe la negri. In a­­ceste rane, bagă adesea culori, cari ri­dică şi mai mult puterea de impresie a figurilor. Desemnurile sunt unele, cari slu­jesc a pune mai în vază trăsăturile fe­ţei, exagerându-le, iar altele sunt sim­bolice. Din aceste din urmă fac parte fi­gurile de animale. In tatuare găsim şi desemnuri curat şi primitiv geometrice, luate de pe împletiturile de mneluşe şi cam­ mai târziu au trecut şi la ţesături. Multe figuri simbolice se prefac în ornamente. Aşa chipul Soarelui se pre­face în spirale. Şi acea tatuare, care exagerează trăsăturile feţei, spre a în­spăimânta pe duşmani, degenerează cu timpul în podoabe. Tot aşa se întâmplă cu podoabele de pe arme, unelte, etc., cam­ de la început, în mare parte, sunt tot simboluri religioase. Tatuarea este deci mijloc de apă­rare şi podoabă, apărare nu împotriva frigului sau Soarelui, ci în a demonilor şi a vrăjitor duşmăneşti. Oamenii pri­mitivi au multe mijloace de apărare de acest fel: amulete sau talismane, tot de acest fel sunt şi figurile simbolice ale făpturei. Aceste mijloace de apă­rare­­ şi de atac nu le putem des­părţi de credinţa în vrăji, cum nu pu­tem despărţi armele şi pavezele de războiu. Omul primitiv duce luptă neîntre­ruptă cu vrăjile, căci el vede lucrarea acestor în boale, în moarte şi în toate nenorocirile ce i­ se întâmplă. Această luptă îi robeşte mintea tot aşa de mult, cât lupta cu vrăjmaşii din triburile vecine. Vopsirea şi desemnurile de pe trup sunt amulee şi talismane. Prin semnele, cari îi exagerează trăsăturile şi le dau m­utră mai înspăi­mântătoare, oamenii primitivi înspăi­mântă pe duşmani. Prin desemnurile simbolice îşi asigură ocrotirea duhuri­lor şi tot­odată le întrebuinţează spre a face rău duşmanilor. Au deci arme ofensive şi defensive. Numai, cu timpul şi treptat, se uită sau se întunecă rostul adevărat al vopsirei şi tatuărei, căpătând tot mai mult rostul de podoabe. Podoabele hainelor au în totul acela­şi rost ca şi zugrăvirea sau de­­semnele întrebuinţate în tatuare. Deo­sebirea este, că în loc de a sta pe piele, stau pe pânza sau pielea, care slujeşte ca vestmânt. Pânza sau stofa se poate împo­dobi şi prin felul felurit al împletiturei sau ţesâturei, întrebuinţând fire de fe­lurite colori şi desemnuri inutile de pe împletituri, cari sunt mai vechi de­cât ţesăturile. Pe haine găsim desemnate capete fioroase de Gorgoane sau Meduse, chi­puri schimonosite, cari privesc cu ochii fioroşi. Se ştie credinţa în puterea vrăji­toare a ochilor. De aceea vedem chi­puri cu ochi sau numai ochi încruntaţi, în număr foarte mare. Wundt dă că­maşa vrăjitorului Pieilor roşii Şihiat, pe care vedem o mulţime de capete, dar ochii izolaţi, în număr foarte mare! Iată, deci că ochiul, care se află şi pe iile noastre, are rostul de a apăra de deochiu, cum şi la nevoie, deochi, pe duşmani. Acest vestmânt, zice Wundt, de pe care privesc atâţia ochi este nu nu­mai pavăză în potriva deochiului, dar şi armă de atac. Chiar asupra noastră, cari nu a­­veam credinţele supertiţioase ale oame­nilor primitivi, această haină, face în­tipăriră puternică, ne dă fiori. In tocmai acelaşi îl au şi celelalte figuri de pe vestminte, arme, etc.: şerpi, şopârle, păsări, soarele, luna, stelele, cari în­tâlnim la tatuare şi pe vestminte, pe covoare. Fondat la 1845-Vestminte pentru domni, băeţi şi fete, gata şi la comandă TAILLE­UR Furnisorul curţii imp. regale şi cameriale GAZETA TRANSILVANIEI. Externe. Vorbind de posibilitatea unei apropieri româno-bulgare, ziarul »Devnik« scrie următoarele : După re­zultatele obţinute pe domeniul econo­mic între Bulgaria şi Serbia, o apro­piere româno-bulgară pe terenul mu­­tualităţii comerciale şi a unei uniuni va­male este mai mult, decât de dorit. Extensiunea reciprocă a legăturilor eco­nomice dintre cele două ţări va fi o consecinţă naturală a legăturilor lor cordiale şi strânse din trecut. Deşi Ro­mânia se cam neîncrede în Bulgaria, cele două ţări au interese comune în Macedonia şi n-ar trebui, ca România să repete greşala fatală a regelui Milan din 1885, care a declarat războiu Bul­gariei spre a Împiedeca unirea cu Ru­­melia orientală. Chiar ipoteza unei ex­­tenziuni posibile a Bulgariei în Macedo­nia nu poate păgubi (?) România, ci din potrivă aceasta ar fi un nou element de ordine, armonie și prosperitate în Balcani. Toate aprehensiunile Români­lor sunt deci departe de a fi înteme­iate. Aşteptăm deci, ca să ne întindă o mână reală în vederea unui acord a­­mical. — Din Peking vine știrea, că bri­gada mixtă s-a răzvrătit alaltăieri la Mukden. S-au tras focuri toată noaptea. Mai multe bănci şi magazine de biju­terii au fost prădate, incendiate. Sute de case au fost distruse. Vieaţa şi pro­prietatea străinilor au fost însă respec­tate scrupulos. Femei şi copii s-au re­fugiat la consulatul englez. A doua zi tulburările au încetat, dar magazinele sunt închise. Puternice garde chineze au fost postate la porţile oraşului. — Ziarul bulgăresc »Reci« este informat, că Marile Puteri au comuni­cat guvernului bulgar, cum că pagu­bele cauzate din închiderea Dardanele lor trebuie să le plătească Italia, iar nu Turcia. In scopul acesta, zice »Reci«, s-au făcut chiar şi intervenţiuni pe lângă guvernul italian, de cătră Puteri, şi Italia a răspuns, că va plăti totul după războiu, dar nu se va lăsa de ac­ţiunea navală Întreprinsă în Marea Egee până ce nu va ocupa întregul Archipelag şi până ce nu va sili pe Turci să plătească Italiei tot ce a pă­gubit de pe urma războiului. Bulgaria va înainta chiar o notă guvernului ita­lian cu privire la chestiunea despăgu­birilor. — In urma luptelor exasperate ce se dau în America în jurul alegerei preşedintelui Statelor Unite între Taft şi Roosevelt, este foarte probabil, ca congresul să abandoneze pe aceşti candidaţi şi să se decidă­­pentru un al treilea candidat. Se vorbeşte mult de guvernorul Hadley. Turneul artistic: D-soarele A. de Barbu — M. Cocor­escu, d-nii St. Mărcuş —I. Crişan. Programul din luna Iulie: Nr­­. a) I. Cr. Iuga: »Tu te duci babe sărace«... (doină), b) Tib. Bredi­­ceanu: »Mândru de dragostea noastră« (doină) (D-l Ştefan Mărcuş.) Nr. 2. a) I. Cr. Iuga: »Duce-maş cu luna ’n nor (doină), b) Tib. Bredi­­ceanu: »Arde-mi-teai codru des« (doină). (D-l Ionel Crisianu.) Nr. 3. a) G. Dima: »Somnoroase păsărele«, b) G. Dima : »Curcile«, c) G. Meyerbeer: Aria lui Urban din opera »Ugeneţii«. (D-şoara Aurora de Barbu). Nr. 4. G. Verdi: Duett din opera „Don Carlos«. (D-nii St. Mărcuş — I. Crisianu) Nr. 5. a) I. Scarlatescu : »Glas de clopote«, b) G. Dima: »Cerul meu«, c) R. Wagner: »Romanţa lui Wolfram din opera »Tannhäuser«. [D­l Ionel Crisianu.) Nr. 6. a) Felix Mendelssohn—Bar­tholdy : »Un vis de noapte de vară«. (Sommernachtstraum), b) M. Cocorescu: »Rhapsodie românească«. (Solo de pian: D-şoara Ma­deleine Cocorescu) Nr. 7. a) I. Scarlatescu : »Spune-mi codrule vecine«, b) G. Dima : »Sequi­­dila«. c) R. Leoncavallo: Aria lui Canio din opera »Bajazzo«. {D-l Ştefan Mărcuş.) Nr. 8. a) G. Donizetti: Adio... duett. {D-şoara A. de Barbu—D-l I. Crisianu.) b) G. Verdi : Terzett din opera »II Trovatore«. {D-şoara A. de Barbu—D nii St. Mărcuş—J. Crisianu.) * S-au precizat până acuma urmă­toarele centre, unde se vor da concerte : 1 Iulie n. Oradea mare. 2 Iulie n. Arad. 4 Iulie n. Alba-lulia 7 Iulie n Brad. 9 Iulie n. Abrud. 12 Iulie n. Lăpuşul unguresc. 14 Iulie n. Bistriţa. Invitare de abonament. Ca l­a Iulie 1912 se deschide un nou abonament la „Gazeta T­ransil­vaniei“ pe cvartal şi jumătate de an, la care invităm pe toţi amicii şi spri­jinitorii ziarului nostru, îi rugăm pe toţi a se îngriji de trimiterea la timp a preţului de abonament, ca să nu fim siliţi a sista trimiterea ziarului. Pe credit »Gazeta Transilvaniei« nu se dă la nime. Deşi »Gazeta« şi-a mărit formatul şi a introdus înbunătăţiri, împreunate cu mari spese. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume : Pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRAŢIA. TI­RL — 9 Iunie 1912. Presa franceză despre ţesăturile româneşti­ Zilele trecute — după cum am amintit într-un număr precedent — s-a organizat la «Galerie royale» din Paris, o expoziţie de artă româ­nească cu lucrările societăţii «Munca» din Bucureşti. Cu acest prilej atât pu­blicul parizian cât şi presa franceză au fost unanim în a recunoaşte superio­ritatea şi frumseţea ţesăturilor, brode­riilor şi coloritului lucrărilor noastre naţionale. Iată, cum se pronunţă un ziar francez, vorbind despre această expoziţie: „Arta populară română reprezen­tată prin toate formele, în toate aspec­tele ei, este un spectacol absolut unic şi educativ. Admirând producţia săteanu­lui român rămâi surprins de arta a­­tât de pură în decoraţia ţesăturilor, in eocecuţia dantelelor, în coloritul brode­riilor. Toate aceste producţii executate fără altă inspiraţie decât acele ale tra­diţiei naţionale surprind în gradul cel mai înalt imaginaţia oamenilor obiş­nuiţi cu magia liniilor, cu strălucirea decorurilor. Fără a se depărta de o ba­nalitate prea strânsă, sunt în aceste broderii româneşti nişte armonii de cu­lori în aur, portocaliu sau gri, care sunt pure lucrări de cercetători ai co­loritului». Reducerea porto-ului postal la Ziare. Din Budapesta se anunţă, că gu­vernul are de gând să prezente came­rei anul viitor un proiect de lege, prin care se reduce porto-ul postal pentru ziare cu un filet de exemplar. Această reducere ar însemna cu deosebire pen­tru ziarele cu tiraj mare o însemnată reducere a cheltuelilor. Și teamă lasă, că avem de-a face cu o manevră Tisza- Lucacistă de-a câştiga pe editorii de ziare pe partea lor. Victimeie potopului din Bănat. Du­minecă au fost găsite pe malurile in­sulei Timişului, situată din jos de fa­brica de cărămidă a firmei Muschong, cadavrele a doi copii bulgari înecaţi cu ocaziunea potopului de la Rusalii; cele două cadavre au fost înmormântate în cimitirul rom. cat. din Lugoj. Despre distrugerea prin incendiu a vaporului ungar «Erzsébet Királyné», mai primim următoarele amănunte: Focul, care s-a iscat în momentul so­sirii vaporului la punctul Rasova, a cuprins deodată toate cabinele de cl. I şi II. Pe bord se aflau, pe lângă per­sonalul vaporului, vre-o 80 pasageri. Mulţi dintre pasageri, când s-au văzut ameninţaţi de flăcări, au sărit In Du­năre, unde şi-au găsit moartea o parte dintre ei. Salvate au putut fi vre-o 57 persoane, intre cari se află numeroşi răniţi, restul pasagerilor a dispărut. La primele cercetări făcute de autorităţi s-au descoperit cadavrele carbonizate al directorului fabricii din Azuga, Dum. Dumitrescu, al şefului de ocol din Ostrov şi al unui chelner. Valorile ce se aflau pe bordul vasului nu s-au pu­tut salva. Intre cei salvaţi se află şi căpitanul vaporului, care e grav rănit. Se crede, că focul a luat naştere de la bucătăria vasului, dar din declaraţiile făcute autorităţilor de către personalul vasului, rezultă că in momentul isbuc­­nirei incendiului, în bucătărie nu se găsea nimeni, și că focurile erau stinse. Misiunea austriaca la Sinaia. Cetim în «Minerva». Astăzi Sâmbătă soseşte la Sinaia generalul comandant al cor­pului de armată austro-ungar din Sibiiu, pentru a transmite M. S. Regelui, salu­tările Împăratului Franz Iosef al Aus­triei. Legăturile de strânsă amiciţie ce domnesc între cele două curţi, se ma­nifestă în fie­care an, cu ocaziunea instalărei M. Sale Regelui la reşedinţa Sa de vară, prin asemenea misiuni. Ge­neralul comandant al corpului de ar­mată austro-ungar, va veni cu o suită compusă din un general de brigadă, doi coloneii şi aghiotanţii d-lor. In ve­derea acestei vizite, A. S. R. Principele Ferdinand va pleca astă seară la Sinaia. Misiunea va fi reţinută la dejun, la castel, iar seara se va reîntoarce în Ungaria cu acelaş tren special cu care va sosi. M. S. Regele, anul acesta a scutit pe M. S. Regina, care se află la Constanţa, de a veni la Sinaia pentru a fi da faţă la recepţia ce se va face misiunei. ştiri din România. D-na Brăneanu- Achaume, care a introdus în­ România primul şi unicul teatru în liber, a angajat pentru noul sezon pe cei mai buni artişti. Teatrul antic al naturei va da la Sinaia, în Iulie, opere interpretate de d-nii: I. Petrescu, Tony Bulandra, Manolescu, Bulfinski şi de d-nele Lucia Sturdza, Demetriad şi Filotti. — In Câmpulung s’a ţinut sub presi­­denţia d-lui prof. de univ. S. Mehedinţi congresul profesorilor de geografie, în care s’a desbătut materialul geografic de propus în şcoalele secundare şi alte chestiuni, cari aparţin învăţământulu geografiiei. O catastrofă de tren a avut loc alaltaeri în aprop­erea staţiunei Gas­chwitz din Germania. Un tren de per­soane care pornise din această staţiune spre Lipsea s’a ciocnit cu atâta putere de tin tren de marfă, ce venia dinspre Borna, în­cât locomotiva dimpreună cu mai multe vagoane a­le perso­nalului au fost distruse. De sub vagoa­nele sfărâmate au fost scoase 5 ca­davre. O mulţime de persoane au suferit răni mai grave sau mai uşoare. Toate victimele fac parte­­din clasele de jos, căci toate vagoanele distruse cu oca­ziunea catastrofei sunt de clasa IV. Printre cei inerţi se află şi mecanicul trenului. Catastrofa se atribue faptului că mecanicul nu observase semnalul de oprire. Un medic militar speculant. Din Seghedin se anunţă: Contra medicului militar Dr. Tam­ko Károly din Szabatka se făcuse încă acum patru ani denun­ţul, că ar fi eliberat de miliţie — sub diferite pretexte de boală — pe mai mulţi tineri sârbi. Adeverindu-se această acuză, medicul care dispune de o consi­derabilă avere, şi a cerut pensionarea cu gând, că astfel va scăpa de pedeapsă. Nu i-a reuşit însă planul, căci tribuna­lul militar l-a osândit pe medicul Tam­­ko, care în decursul investigaţiei simula că-i nebun, la perderea rangului şi a dreptului de pensie şi la patru luni închisoare. Mulţămita publică ! Rugăm pe toţi. P. T. doamne şi domni din Năsăud şi Rebrişoara, cari din incidentul morţii scumpei şi neuitatei noastre fiice, Au­relia­­Mărincuţa) Mihalca elevă de cursul al II-lea la preparandia din Ora­dea-mare, au binevoit a ne împărtăşi preţioasele lor condolenţe, apoi pe co­legele dela preparandia din Oradea­­mare şi toţi cari au trimis cununi de flori pe sicriu, precum şi pe toţi aceia, cari în persoană au ostenit a lua parte Nr. 127—1912. Când omul primitiv îşi împodo­beşte trupul, hainele, armele, locuinţa, cu simbolurile fiinţelor demonice, îşi pune în slujbă aceste duhuri. Acest rost este cel mai vechiu, cu mult mai di­ î­­nainte vreme de­cât menirea de-a îm­podobi. Neapărat vopselele, figurile, stelele, lucrau şi estetic, de aceea, ră­­pede, au început chiar şi simbolurile a fi simţite şi ca podoabă. Cu vremea au şi învins acest rol şi chiar dela un timp s’au privit numai ca podoabe. Tehnica ţesăturei şi cusăturilor a împins mereu la stilizare şi geometri­­zare a figurilor primitive, până ce une­ori le-a făcut necunoscute. Întocmai aşa schimbările suferite de sunete, din pricini fiziologice, au uşurat prefacerea înţelesului cuvintelor. Studiul cusăturilor la ţăranii ro­mâni, aduce dovezi îndestulătoare, spre a sprijini teoria la care Wundt şi alţii au ajuns pe baza materialului adunat la oamenii primitivi din zilele noastre.

Next