Gazeta Transilvaniei, iunie 1912 (Anul 75, nr. 119-143)
1912-06-10 / nr. 127
Pagina 2 Camera lui Tisza îşi continuă neconturbată activitatea între cordoanele militare. In şedinţa de ori, după ce deputaţilor opoziţionali li s-a oprit din nou Intrarea în sala de şedinţe, s-a luat la cunoştinţă dimisiunea membrilor opoziţiei din comisiunile parlamentare şi s a stabilit programul de muncă al şedinţelor viitoare. In comisiunile parlamentare s-au primit toate proiectele prezentate de guvern şi se crede, că până Miercuri ele vor fi votate şi de cameră. Va urma apoi ajurnarea camerei până la toamnă. Prim-ministrul Lukács a fost primit ori de Mal. Sa în audienţă, care a durat o oră întreagă. Lukács a informat pe Monarh despre toate amănuntele situaţiei politice interne, prezentându-i totdeodată şi programul activităţii viitoare parlamentare. După audienţă Lukács a făcut o vizită ministrului de externe Berchtold. Seara s-a reîntors la Budapesta. Comunicatele semioficiale spun, că Maj. Sa a primit în mod deosebit de graţios raportul lui Lukács. In parlamentul Austriei continuă desbaterea reformelor militare. Aproape toate partidele au făcut declaraţiuni, că votează proiectele. Numai socialiştii vorbesc contra, dar nu fac obstrucţie. Deputatul socialist Bechghe a spus între altele, că proiectele militare au fost votate în Ungaria in mod criminal şi că votarea reformelor în Austria înseamnă o trădare săvârşită contra poporului. Cu toate aceste se crede, că săptămâna viitoare vor fi votate proiectele şi de parlamentul austriac. Ţările sudslave — teritoriu autonom. In comisiunea austriacă pentru afacerile bosniace dep. JRybar a propus, ca toate ţările sudslave să fie concentrate intr’un teritoriu administrativ autonom, iar după transformarea monarhiei pe baze federaliste să se creieze un parlament central, care să tranşeze afacerile comune ale provinciilor autonome ale monarhiei. Semnele timpului ! Greve de muncitori agricoli. Din Oradea-mare se anunţă, că între feudalii din Bihor a produs o panică faptul, că muncitorii agricoli nu voiesc să facă cu ei învoieli agricole pentru lucrările secerişului iminent. Mulţi din muncitori au plecat pe Alföld să se angajeze acolo la muncă. Proprietarii să tem, că la seceriş vor fi tulburări mai cu seamă în cercul Cefa, apoi pe la Ugra şi Geszt. Din cauza aceasta primpretorele din Cefa a cerut de la ministru de interne sporirea gendarmeriei. Ministrul a luat măsuri şi acum se concentrează multă gendarmerie pe la domenii. — Ţara salvatorului patriei Tisza. Colorile slujesc la deosebirea claselor sociale, arată rangul inşilor. Vrăjitorul şi şeful sunt cei mai cu îngrijire vopsiţi. De altfel, mai târziu, când au început oamenii a purta vestminte, colorile bătătoare la ochi le-au întrebuinţat în deosebi regele şi cei de sus, cum şi preoţii. Aşa este şi astăzi. Armata şi femeile au apoi privilegiul de-a purta tot felul de culori, pe cari bărbaţii din clasele de sus le-au părăsit. Tatuarea se face ori prin înţepături cu acul, ori prin tăieturi. Ranele tămăduindu-se lasă urme de culoare deschisă, de pildă albe la negri. In aceste rane, bagă adesea culori, cari ridică şi mai mult puterea de impresie a figurilor. Desemnurile sunt unele, cari slujesc a pune mai în vază trăsăturile feţei, exagerându-le, iar altele sunt simbolice. Din aceste din urmă fac parte figurile de animale. In tatuare găsim şi desemnuri curat şi primitiv geometrice, luate de pe împletiturile de mneluşe şi cam mai târziu au trecut şi la ţesături. Multe figuri simbolice se prefac în ornamente. Aşa chipul Soarelui se preface în spirale. Şi acea tatuare, care exagerează trăsăturile feţei, spre a înspăimânta pe duşmani, degenerează cu timpul în podoabe. Tot aşa se întâmplă cu podoabele de pe arme, unelte, etc., cam de la început, în mare parte, sunt tot simboluri religioase. Tatuarea este deci mijloc de apărare şi podoabă, apărare nu împotriva frigului sau Soarelui, ci în a demonilor şi a vrăjitor duşmăneşti. Oamenii primitivi au multe mijloace de apărare de acest fel: amulete sau talismane, tot de acest fel sunt şi figurile simbolice ale făpturei. Aceste mijloace de apărare şi de atac nu le putem despărţi de credinţa în vrăji, cum nu putem despărţi armele şi pavezele de războiu. Omul primitiv duce luptă neîntreruptă cu vrăjile, căci el vede lucrarea acestor în boale, în moarte şi în toate nenorocirile ce i se întâmplă. Această luptă îi robeşte mintea tot aşa de mult, cât lupta cu vrăjmaşii din triburile vecine. Vopsirea şi desemnurile de pe trup sunt amulee şi talismane. Prin semnele, cari îi exagerează trăsăturile şi le dau mutră mai înspăimântătoare, oamenii primitivi înspăimântă pe duşmani. Prin desemnurile simbolice îşi asigură ocrotirea duhurilor şi totodată le întrebuinţează spre a face rău duşmanilor. Au deci arme ofensive şi defensive. Numai, cu timpul şi treptat, se uită sau se întunecă rostul adevărat al vopsirei şi tatuărei, căpătând tot mai mult rostul de podoabe. Podoabele hainelor au în totul acelaşi rost ca şi zugrăvirea sau desemnele întrebuinţate în tatuare. Deosebirea este, că în loc de a sta pe piele, stau pe pânza sau pielea, care slujeşte ca vestmânt. Pânza sau stofa se poate împodobi şi prin felul felurit al împletiturei sau ţesâturei, întrebuinţând fire de felurite colori şi desemnuri inutile de pe împletituri, cari sunt mai vechi decât ţesăturile. Pe haine găsim desemnate capete fioroase de Gorgoane sau Meduse, chipuri schimonosite, cari privesc cu ochii fioroşi. Se ştie credinţa în puterea vrăjitoare a ochilor. De aceea vedem chipuri cu ochi sau numai ochi încruntaţi, în număr foarte mare. Wundt dă cămaşa vrăjitorului Pieilor roşii Şihiat, pe care vedem o mulţime de capete, dar ochii izolaţi, în număr foarte mare! Iată, deci că ochiul, care se află şi pe iile noastre, are rostul de a apăra de deochiu, cum şi la nevoie, deochi, pe duşmani. Acest vestmânt, zice Wundt, de pe care privesc atâţia ochi este nu numai pavăză în potriva deochiului, dar şi armă de atac. Chiar asupra noastră, cari nu aveam credinţele supertiţioase ale oamenilor primitivi, această haină, face întipăriră puternică, ne dă fiori. In tocmai acelaşi îl au şi celelalte figuri de pe vestminte, arme, etc.: şerpi, şopârle, păsări, soarele, luna, stelele, cari întâlnim la tatuare şi pe vestminte, pe covoare. Fondat la 1845-Vestminte pentru domni, băeţi şi fete, gata şi la comandă TAILLEUR Furnisorul curţii imp. regale şi cameriale GAZETA TRANSILVANIEI. Externe. Vorbind de posibilitatea unei apropieri româno-bulgare, ziarul »Devnik« scrie următoarele : După rezultatele obţinute pe domeniul economic între Bulgaria şi Serbia, o apropiere româno-bulgară pe terenul mutualităţii comerciale şi a unei uniuni vamale este mai mult, decât de dorit. Extensiunea reciprocă a legăturilor economice dintre cele două ţări va fi o consecinţă naturală a legăturilor lor cordiale şi strânse din trecut. Deşi România se cam neîncrede în Bulgaria, cele două ţări au interese comune în Macedonia şi n-ar trebui, ca România să repete greşala fatală a regelui Milan din 1885, care a declarat războiu Bulgariei spre a Împiedeca unirea cu Rumelia orientală. Chiar ipoteza unei extenziuni posibile a Bulgariei în Macedonia nu poate păgubi (?) România, ci din potrivă aceasta ar fi un nou element de ordine, armonie și prosperitate în Balcani. Toate aprehensiunile Românilor sunt deci departe de a fi întemeiate. Aşteptăm deci, ca să ne întindă o mână reală în vederea unui acord amical. — Din Peking vine știrea, că brigada mixtă s-a răzvrătit alaltăieri la Mukden. S-au tras focuri toată noaptea. Mai multe bănci şi magazine de bijuterii au fost prădate, incendiate. Sute de case au fost distruse. Vieaţa şi proprietatea străinilor au fost însă respectate scrupulos. Femei şi copii s-au refugiat la consulatul englez. A doua zi tulburările au încetat, dar magazinele sunt închise. Puternice garde chineze au fost postate la porţile oraşului. — Ziarul bulgăresc »Reci« este informat, că Marile Puteri au comunicat guvernului bulgar, cum că pagubele cauzate din închiderea Dardanele lor trebuie să le plătească Italia, iar nu Turcia. In scopul acesta, zice »Reci«, s-au făcut chiar şi intervenţiuni pe lângă guvernul italian, de cătră Puteri, şi Italia a răspuns, că va plăti totul după războiu, dar nu se va lăsa de acţiunea navală Întreprinsă în Marea Egee până ce nu va ocupa întregul Archipelag şi până ce nu va sili pe Turci să plătească Italiei tot ce a păgubit de pe urma războiului. Bulgaria va înainta chiar o notă guvernului italian cu privire la chestiunea despăgubirilor. — In urma luptelor exasperate ce se dau în America în jurul alegerei preşedintelui Statelor Unite între Taft şi Roosevelt, este foarte probabil, ca congresul să abandoneze pe aceşti candidaţi şi să se decidăpentru un al treilea candidat. Se vorbeşte mult de guvernorul Hadley. Turneul artistic: D-soarele A. de Barbu — M. Cocorescu, d-nii St. Mărcuş —I. Crişan. Programul din luna Iulie: Nr. a) I. Cr. Iuga: »Tu te duci babe sărace«... (doină), b) Tib. Brediceanu: »Mândru de dragostea noastră« (doină) (D-l Ştefan Mărcuş.) Nr. 2. a) I. Cr. Iuga: »Duce-maş cu luna ’n nor (doină), b) Tib. Brediceanu: »Arde-mi-teai codru des« (doină). (D-l Ionel Crisianu.) Nr. 3. a) G. Dima: »Somnoroase păsărele«, b) G. Dima : »Curcile«, c) G. Meyerbeer: Aria lui Urban din opera »Ugeneţii«. (D-şoara Aurora de Barbu). Nr. 4. G. Verdi: Duett din opera „Don Carlos«. (D-nii St. Mărcuş — I. Crisianu) Nr. 5. a) I. Scarlatescu : »Glas de clopote«, b) G. Dima: »Cerul meu«, c) R. Wagner: »Romanţa lui Wolfram din opera »Tannhäuser«. [Dl Ionel Crisianu.) Nr. 6. a) Felix Mendelssohn—Bartholdy : »Un vis de noapte de vară«. (Sommernachtstraum), b) M. Cocorescu: »Rhapsodie românească«. (Solo de pian: D-şoara Madeleine Cocorescu) Nr. 7. a) I. Scarlatescu : »Spune-mi codrule vecine«, b) G. Dima : »Sequidila«. c) R. Leoncavallo: Aria lui Canio din opera »Bajazzo«. {D-l Ştefan Mărcuş.) Nr. 8. a) G. Donizetti: Adio... duett. {D-şoara A. de Barbu—D-l I. Crisianu.) b) G. Verdi : Terzett din opera »II Trovatore«. {D-şoara A. de Barbu—D nii St. Mărcuş—J. Crisianu.) * S-au precizat până acuma următoarele centre, unde se vor da concerte : 1 Iulie n. Oradea mare. 2 Iulie n. Arad. 4 Iulie n. Alba-lulia 7 Iulie n Brad. 9 Iulie n. Abrud. 12 Iulie n. Lăpuşul unguresc. 14 Iulie n. Bistriţa. Invitare de abonament. Ca la Iulie 1912 se deschide un nou abonament la „Gazeta Transilvaniei“ pe cvartal şi jumătate de an, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, îi rugăm pe toţi a se îngriji de trimiterea la timp a preţului de abonament, ca să nu fim siliţi a sista trimiterea ziarului. Pe credit »Gazeta Transilvaniei« nu se dă la nime. Deşi »Gazeta« şi-a mărit formatul şi a introdus înbunătăţiri, împreunate cu mari spese. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume : Pentru Austro-Ungaria. Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. ADMINISTRAŢIA. TIRL — 9 Iunie 1912. Presa franceză despre ţesăturile româneşti Zilele trecute — după cum am amintit într-un număr precedent — s-a organizat la «Galerie royale» din Paris, o expoziţie de artă românească cu lucrările societăţii «Munca» din Bucureşti. Cu acest prilej atât publicul parizian cât şi presa franceză au fost unanim în a recunoaşte superioritatea şi frumseţea ţesăturilor, broderiilor şi coloritului lucrărilor noastre naţionale. Iată, cum se pronunţă un ziar francez, vorbind despre această expoziţie: „Arta populară română reprezentată prin toate formele, în toate aspectele ei, este un spectacol absolut unic şi educativ. Admirând producţia săteanului român rămâi surprins de arta atât de pură în decoraţia ţesăturilor, in eocecuţia dantelelor, în coloritul broderiilor. Toate aceste producţii executate fără altă inspiraţie decât acele ale tradiţiei naţionale surprind în gradul cel mai înalt imaginaţia oamenilor obişnuiţi cu magia liniilor, cu strălucirea decorurilor. Fără a se depărta de o banalitate prea strânsă, sunt în aceste broderii româneşti nişte armonii de culori în aur, portocaliu sau gri, care sunt pure lucrări de cercetători ai coloritului». Reducerea porto-ului postal la Ziare. Din Budapesta se anunţă, că guvernul are de gând să prezente camerei anul viitor un proiect de lege, prin care se reduce porto-ul postal pentru ziare cu un filet de exemplar. Această reducere ar însemna cu deosebire pentru ziarele cu tiraj mare o însemnată reducere a cheltuelilor. Și teamă lasă, că avem de-a face cu o manevră Tisza- Lucacistă de-a câştiga pe editorii de ziare pe partea lor. Victimeie potopului din Bănat. Duminecă au fost găsite pe malurile insulei Timişului, situată din jos de fabrica de cărămidă a firmei Muschong, cadavrele a doi copii bulgari înecaţi cu ocaziunea potopului de la Rusalii; cele două cadavre au fost înmormântate în cimitirul rom. cat. din Lugoj. Despre distrugerea prin incendiu a vaporului ungar «Erzsébet Királyné», mai primim următoarele amănunte: Focul, care s-a iscat în momentul sosirii vaporului la punctul Rasova, a cuprins deodată toate cabinele de cl. I şi II. Pe bord se aflau, pe lângă personalul vaporului, vre-o 80 pasageri. Mulţi dintre pasageri, când s-au văzut ameninţaţi de flăcări, au sărit In Dunăre, unde şi-au găsit moartea o parte dintre ei. Salvate au putut fi vre-o 57 persoane, intre cari se află numeroşi răniţi, restul pasagerilor a dispărut. La primele cercetări făcute de autorităţi s-au descoperit cadavrele carbonizate al directorului fabricii din Azuga, Dum. Dumitrescu, al şefului de ocol din Ostrov şi al unui chelner. Valorile ce se aflau pe bordul vasului nu s-au putut salva. Intre cei salvaţi se află şi căpitanul vaporului, care e grav rănit. Se crede, că focul a luat naştere de la bucătăria vasului, dar din declaraţiile făcute autorităţilor de către personalul vasului, rezultă că in momentul isbucnirei incendiului, în bucătărie nu se găsea nimeni, și că focurile erau stinse. Misiunea austriaca la Sinaia. Cetim în «Minerva». Astăzi Sâmbătă soseşte la Sinaia generalul comandant al corpului de armată austro-ungar din Sibiiu, pentru a transmite M. S. Regelui, salutările Împăratului Franz Iosef al Austriei. Legăturile de strânsă amiciţie ce domnesc între cele două curţi, se manifestă în fiecare an, cu ocaziunea instalărei M. Sale Regelui la reşedinţa Sa de vară, prin asemenea misiuni. Generalul comandant al corpului de armată austro-ungar, va veni cu o suită compusă din un general de brigadă, doi coloneii şi aghiotanţii d-lor. In vederea acestei vizite, A. S. R. Principele Ferdinand va pleca astă seară la Sinaia. Misiunea va fi reţinută la dejun, la castel, iar seara se va reîntoarce în Ungaria cu acelaş tren special cu care va sosi. M. S. Regele, anul acesta a scutit pe M. S. Regina, care se află la Constanţa, de a veni la Sinaia pentru a fi da faţă la recepţia ce se va face misiunei. ştiri din România. D-na Brăneanu- Achaume, care a introdus în România primul şi unicul teatru în liber, a angajat pentru noul sezon pe cei mai buni artişti. Teatrul antic al naturei va da la Sinaia, în Iulie, opere interpretate de d-nii: I. Petrescu, Tony Bulandra, Manolescu, Bulfinski şi de d-nele Lucia Sturdza, Demetriad şi Filotti. — In Câmpulung s’a ţinut sub presidenţia d-lui prof. de univ. S. Mehedinţi congresul profesorilor de geografie, în care s’a desbătut materialul geografic de propus în şcoalele secundare şi alte chestiuni, cari aparţin învăţământulu geografiiei. O catastrofă de tren a avut loc alaltaeri în aproperea staţiunei Gaschwitz din Germania. Un tren de persoane care pornise din această staţiune spre Lipsea s’a ciocnit cu atâta putere de tin tren de marfă, ce venia dinspre Borna, încât locomotiva dimpreună cu mai multe vagoane ale personalului au fost distruse. De sub vagoanele sfărâmate au fost scoase 5 cadavre. O mulţime de persoane au suferit răni mai grave sau mai uşoare. Toate victimele fac partedin clasele de jos, căci toate vagoanele distruse cu ocaziunea catastrofei sunt de clasa IV. Printre cei inerţi se află şi mecanicul trenului. Catastrofa se atribue faptului că mecanicul nu observase semnalul de oprire. Un medic militar speculant. Din Seghedin se anunţă: Contra medicului militar Dr. Tamko Károly din Szabatka se făcuse încă acum patru ani denunţul, că ar fi eliberat de miliţie — sub diferite pretexte de boală — pe mai mulţi tineri sârbi. Adeverindu-se această acuză, medicul care dispune de o considerabilă avere, şi a cerut pensionarea cu gând, că astfel va scăpa de pedeapsă. Nu i-a reuşit însă planul, căci tribunalul militar l-a osândit pe medicul Tamko, care în decursul investigaţiei simula că-i nebun, la perderea rangului şi a dreptului de pensie şi la patru luni închisoare. Mulţămita publică ! Rugăm pe toţi. P. T. doamne şi domni din Năsăud şi Rebrişoara, cari din incidentul morţii scumpei şi neuitatei noastre fiice, AureliaMărincuţa) Mihalca elevă de cursul al II-lea la preparandia din Oradea-mare, au binevoit a ne împărtăşi preţioasele lor condolenţe, apoi pe colegele dela preparandia din Oradeamare şi toţi cari au trimis cununi de flori pe sicriu, precum şi pe toţi aceia, cari în persoană au ostenit a lua parte Nr. 127—1912. Când omul primitiv îşi împodobeşte trupul, hainele, armele, locuinţa, cu simbolurile fiinţelor demonice, îşi pune în slujbă aceste duhuri. Acest rost este cel mai vechiu, cu mult mai di înainte vreme decât menirea de-a împodobi. Neapărat vopselele, figurile, stelele, lucrau şi estetic, de aceea, răpede, au început chiar şi simbolurile a fi simţite şi ca podoabă. Cu vremea au şi învins acest rol şi chiar dela un timp s’au privit numai ca podoabe. Tehnica ţesăturei şi cusăturilor a împins mereu la stilizare şi geometrizare a figurilor primitive, până ce uneori le-a făcut necunoscute. Întocmai aşa schimbările suferite de sunete, din pricini fiziologice, au uşurat prefacerea înţelesului cuvintelor. Studiul cusăturilor la ţăranii români, aduce dovezi îndestulătoare, spre a sprijini teoria la care Wundt şi alţii au ajuns pe baza materialului adunat la oamenii primitivi din zilele noastre.